EFECTELE INTEGRARII ASUPRA PIETEI MUNCII

EFECTELE INTEGRARII ASUPRA PIETEI MUNCII

Lansarea Romaniei in cursa pentru integrarea europeana impune in mod concret reevaluarea performantelor reale in diferite domenii si, nu in ultimul rand, in ceea ce priveste piata muncii.

In perspectiva integrarii in UE, Romania intampina o serie de provocari si in ceea ce priveste piata muncii. Acestea sunt :

provocari generale (stoparea declinului demografic, accelerarea cresterii populatiei ocupate si active, cresterea economica bazata pe cresterea populatiei ocupate) ;

Provocari specifice in sensul tintelor stabilite la Lisabona (pentru Romania se inregistreaza poractic o indepartare a performantei muncii fata de tintele europene) ;

Provocari strategice ce revin Romaniei in perspectiva dezvoltarii sale durabile (nevoia unei noi structuri a ocuparii bazata pe productivitate si a costului fortei de munca) ;

Strategia Europeana DE Ocupare a Fortei de Munca a avut ca punct de plecare Tratatul de la Amsterdam din 1997. Acest document include politica adoptata in comun de catre statele membre pe directia a patru cai pentru imbunatatirea ocuparii fortei de munca, promovarea initiativei si a spiritului intreprinzator, incurajarea adaptabilitatii dintr-un domeniu de activitate si angajatii lor si intarirea politicii de promovare a egalitatii dintre barbati si femei.

In cadrul Consiliului European de la Lisabona din anul 2000, s-au stabilit principalele obiective strategice. Indeplinirea acestor obiective reprezinta calea prin care  UE trebuie sa devina cea mai competitiva si dinamica economie din lume, capabila de crestere economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu un mai mare impact social . Tintele fixeaza pentru anul 2010 valori specifice pentru urmatoarele rate :

70% rata ocuparii totale a populatiei in varta de munca (15-64 ani).

Peste 60% rata ocuparii feminine in varta de munca (15-64 ani) ;

50% rata ocuparii persoanelor varstnice 55-64 ani) ;

Aceste obiective se realizeaza prin mai multe directii:

prin crearea de locuri de munca inalt calitative ;

anticipand si facand fata schimbarii si adaptand ocuparea fortei de munca la noul mediu de munca (obiectivul consta in descoperirea unei abordari pozitive si pro-active de schimbare promovand informatia adecvata atat pentru companii, cat si pentru angajati.

Adresandu-se ocuparii fortei de munca si consecintelor sociale ale fortei de munca si adaptand conditiile de munca contractuale la noua economie in vederea sprijinirii relansarii echilibrului intre flexibilitate si securitate ;

Prin exploatarea oportunitatilor economiei bazate pe cunoastere (obiectivul principal il reprezinat accelerarea dezvoltarii unei economii bazata pe cunoastere, cu scopul de a crea mai multe locuri de munca) ;

Prin promovarea mobilitatii (asigurarea implementarii practice a miscarii libere a muncitorilor prin desfiintarea obstacolelor aflate in calea mobilitatii geografice) ;

Extinderea UE la 25 de state membre (EU - 25) aduce inca 75 milioane de consumatori pe piata unica europeana ceea ce ar trebui sa duca la intensificarea schimbului de marfuri si servicii, la economii de scala, la cresterea concurentei si a investitiilor, deci la o mai mare crestere economica, atat in actualele cat si in viitoarele tari membre. In acest sens, extinderea seamana cu realizarea pietei unice, prin care a trecut UE in anii `90.

1. Migratia fortei de munca, avantajul extinderii UE.

Unul dintre avantajele majore ale extinderii UE este migratia fortei de munca, care duce la castinguri economice.Majoritatea cetatenilor di viitoarele state membre pot deja circula liber( fara viza) pe teritoriul UE.

Este o preocupare generala la nivelul UE privind o eventuala migrare masiva a lucratorilor din noile si viitoarele state membre, cauzata de diferenta mare dintre venituri. In aceste conditii, a fost stabilit un angajament provizoriu prin care actualele state vor avea dreptul sa restrictioneze afluxul de forta de munca dinspre Europa Centrala si de Est timp de sapte ani. Trei dintre statele membre si-au aratat intentia de a nu restrictiona intrarea lucratorilor din noile membre, dupa extindere.

Totusi, trebuie remarcat faptul ca, daca politica economica va incuraja cresterea ratei angajarilor si dezvoltarea economiei statelor membre, perspectivele opimiste ii vor determina pe lucratorii din aceste tari sa ramana la ei acasa.

Care vor fi efectele probabile asupra pietelor muncii din actualele state membre?

Acestea depind, in parte, de combinatia de lucratori care migreaza si de sectoarele pietei muncii in care activeaza cei calificati care migreaza dinspre viitoarele state member acopera deja lipsa de forta de munca in sectorul serviciilor si al meseriilor cu un nivel de pregatire relative ridicat, insa deseori calificarea lor se pierde prin migrare, intrucat acestia tind sa lucreze in acele companii impreuna cu alti lucratori straini, cum ar fi in constructii, salubrizare si manufactura. Prin extinderea UE, o crestere a aprovizionarii cu munca necalificata- inclusive a muncii l" la negru"- ar putea avea un impact asupra salariilor si ocuparii fortei de munca necalificate din actualele state member, mai ales in regiunile noilor state member.

Mobilitatea fortei de munca va fi factorul cheie in procesul de adaptare care va urma dupa extindere. Asigurarile temporare, sprijinirea celor care cauta de lucru vor facilita mult mai eficient schimbarea, decat o legislatie destinata protejarii fortei de munca.

Extinderea va forta o redistribuire a fortei de munva intre industrii si tari, mai ales in statele membre si in regiunile invecinate statelor membre, si va constitu inca un impuls in sensul realizarii unor asemenea reforme.

2. Libera circulatie in spatiul Schengen.

Un alt aspect al efectelor integrarii asupra pietei muncii este cel al liberei circulatii a persoanelor in spatial Schengen. Tarile din acest spatiu au convenit sa elimine controalele la frontierele dintre ele, masura compensata prin schimbul de informatii si inarirea granitelo r in asa fel incat orice cetatean al unui stat membru are libertatea de a trai si de a munci oriunde in alta parte in UE, chiard aca statul respectiv nu este uin spatiul Schengen ; este cazul Marii Britanii si al Irlandei. Noile state membre nu vor deveni imediat membri cu drepturi depline in acest spatiu, ci doar dupa ce vor fi indeplinit intr-o masura satisfacatoare standardele privind siguranta frontierelor.

Libera circulatie a persoanelor este enuntata in Articolul 14(fost Art. 7a) al Tratatului Comisiei Europene si in Art. 18, fostul Art. 8a. Primul acord Schengen a fost semnat in 1985 si face acum parte din acquis-ul ce urmeaza a fi adoptat in fiecare tara candidata.

Acquis-ul acopera patru mari domenii : recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, drepturile cetatenilor, libera circulatie a lucratorilor si coordonarea schemelor de protectie sociala.In ceea ce priveste recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale , UE incearca sa elimine obstacolele din calea refuzului unei profesii cunoscute, acceptand principiul ca o persoana pe deplin calificata pentru a practica o profesiune recunoscuta de un stat membru ar trebui sa aiba dreptul de a o practica oriunde in cadrul Uniunii.

Toate tarile candidate sunt incurajate sa-si sporeasca eforturile pentru introducerea structurilor administrative necesare : de educare si de formare profesionala, in csopul de a garanta nivelul de competenta cerut de directivele UE pentru persoanele calificate. Potrivit Raportuluyi de monitorizare al Comisiei Europene pe anul 2005, facut public pe data de 18 octombrie, raman valabile conditiile UE in privinta egalitatii de sanse intre barbati si femei, siguranta si protectia la locul de munca, protectia sociala. Cu toate acestea, mai este de lucrat la legislatia muncii, la dialogul social, la sanatatea publica.

In termeni strict economici, viitoarea extindere a UE inseamna integrarea unui grup de tari care constituie o economie cu 375 de milioane de locuitori, cu un grup de tari mult mai putin bogate cu o populatie totala de 75 milioane de locuitori.

Actuala extindere este diferita de extinderile anterioare datorita diferentelor economice : in viitoarele tari membre PIB-ul pe locuitor este in medie 40% din PIB-ul actualelor state member. ( paritate bazata pe puterea de cumparare).

3. Piata muncii in UE, greu accesibila romanilor.

Legislatia muncii in Uniunea Europeana este foarte restrictive pentru romani. In plus, chiar si dupa aderare, mai multe tari din UE au precizat ca nu vor     permite accesul liber al cetatenilor din noile tari membre pe piata interna a muncii.

Departamentul pentru Munca in Srainatate din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei ( MMSSF) precizeaza ca Romaniei i se aplica reguli diferite de tarile comunitare si, prin urmare, cei care pleaca la munca in strainatate trebuie sa-si recunoasca limitele.

  Libera circulatie a fortei de munca intre Romania si statele membre ale Uniunii Europene este restrictionata prin diverse metode, cum ar fi stabilirea de contingente pentru cetatenii noncomunitari (inclusiv romani) care doresc sa munceasca in strainatate ( pe teritoriul unor state din Uniunii Europene), necesitatea si procedura greoaie de obtinere a unei vize speciale de munca, de echivalari de diplme si studii, de calificari etc , pecizeaza DMS.

De asemenea, departamentul atrage atentia ca nu trebuie confundata libertatea de miscare a fortei de munca pe teritoriul statelor membre ale UE cu libertatea de deplasare in scop turistic, consfintita prin semnarea Acordului Schengen.

In baza acestu acerd, romanii pot calatori, ca turisti, pe teritoriului statelor semnatare, pentru o perioada de pana la 90 de zile intr-un interval de sase luni, fara a fi necesara viza statului respectiv.

Insa pentru a putea munci pe teritoriul unui stat membru al UE este necesara viza de munca si autorizarea tarii respective. Altfel, nu numai ca romanii pot deveni victime ale unor abuzuri, chiar ale traficului, dar pot fi expulzati.

Masuri pentru incalcarea prevederilor.

In baza acordurilor de readmisie, romanii descoperiti ca incalca prevederile privind sederea si munca pe teritoriul unui stat pot fi adusi de urgenta inapoi in tara. Mai mult, acestia pot primi pentru o perioada si interdictia de a mai intra in acea tara. Partea mai dura este insa ca masura interdictiei se extinde asupra tuturor statelor semnatare ale acordului Schengen si pioate dura de la cinci la zece ani. Romania nu are asfel de acorduri cu Malta si Cipru.

Cei  sapte ani de-acasa , cu permis de munca.

Dupa doi ani de la momentul aderarii, considerat a fi 1 ianuarie 2007, fiecare stat membru al UE va transmite o informare oficiala Comisiei Europene.

Astfel, statele vor face cunoscut daca se impune, pentru inca trei ani, permisul de munca sau daca se va aplica in totalitate acquis-ul comunitar in domeniul liberei circulatii a fortei de munca, adica se va putea lucra in statele membre fara a mai fi impuse restrictii.

Chiar daca se se merge pe principiul ca la cinci ani dupa momentul aderarii perioadele de tranzitie se vor incheia, statele membre vor putea solicita Comisiei Europene permisiunea de a continua aplicarea prevederile nationale inca doi ani, asta daca intampina dezechilibre grave pe piata muncii sau exista posibilitatea de a se intampla asta.

Astfel, perioadele de tranzitie nu pot depasi sapte ani, iar pe masura ce restrictiile sunt eliminate, tarile membre nu vor mai solicita permise de munca. De asemenea, discriminarile pe motiv de nationalitate sunt interzise, iar in ceea ce priveste accesul la locurile de munca, tarile membre vor acorda prioritate lucratorilor noului stat.