Politica de ocupare a fortei de munca in Romania

POLITICA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA IN ROMANIA

Politica de ocupare și politicile pieței muncii

Politica de ocupare reprezinta politica ce urmareste mentinerea și cresterea gradului de ocupare a populatiei active prin actiuni directe sau indirecte menite sa asigure locurile de munca pentru noile generatii ce devin active , pentru someri sau alte persoane care vor sa se angajeze ca salariati.

Politicile de ocupare sunt, in principal, politici macro-economice care se adreseaza categoriilor globale macroeconomice cum ar fi cererea globala de consum sau investitia globala. Obiectivul politicilor de ocupare este de a oferi oportunitati de ocupare productiva tuturor celor care doresc sa lucreze si de a mentine rata somajului la un minim posibil. Mai precis rata somajului trebuie sa fie mentinuta cat mai aproape de acel minim "natural" , asa numit "rata neinflationista a somajului " . Daca rata somajului este mai mare decat rata neinfaltionista a somajului, economia nu a utilizat la intregul potential capacitatea de productie. Daca rata somajului este mai scazuta decat rata neinflationista a somajului , angajatii au tendinta de a pretinde salarii mai mari , acest lucru avand efecte negative asupra inflatiei , productiei, ocuparii si bunastarii. De aceea este important sa existe competitie in tot mai multe sectoare de piata muncii pe cat posibil. Nu este bine ca multi muncitori necalificati sa concureze pe putine locuri de munca si , in acelasi timp , persoane care detin calificari inalte sa poata santaja angajatorii cu salariile si beneficiile pe care acestia si le doresc. Acest fapt ofera o imagine a legaturii dintre ocupare si masurile active de piata muncii ( in special strategiile de formare profesionala) , care incearca sa ii faca pe toti somerii competitivi pe piata muncii.

Instrumentele utilizate in politicile de ocupare sunt urmatoarele : politici fiscale, (impozite , subventii), politici monetare (dobanzi , rate de schimb valutar, oferta monetara) , politici de salarizare (salariul minim , indexarea salariilor ) , politici sociale (varsta de pensionare, grupuri defavorizate, alocatii pentru copii, etc) , investitii in infrastructura publica , promovarea exporturilor, etc . Toate aceste instrumente nu sunt la indemana serviciilor publice de ocupare. Aceste instrumente apartin Ministerul de Finante , Industriilor si Comertului sau Bancii Nationale. Multe din instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politica economica . Acest fapt este de inteles atata timp cat promovarea cresterii economice poate genera promovarea unui volum mai mare al ocuparii.

Ocuparea va creste sau va scadea in conformitate cu ratele cresterii economice, sau corespunzator cu intensitatea ocuparii promovate de cresterea economica. Unele din instrumentele prezentate mai sus pot fi concepute si implementate de Ministerul Muncii , Familiei și Egalitatii de Sanse , cum ar fi politica salariului minim pe economie sau politicile de pensii. Unii experti nu privesc aceste politici ca politici de ocupare, ci mai mult politici de piata muncii. Important este ca politicile de ocupare ar putea avea un impact pozitiv sau negativ asupra volumului ocuparii. Daca oferta de forta de munca si structura interna a ocuparii raman constante , succesele inregistrate prin intermediul politicilor de ocupare conduc la o reducere corespunzatoare a somajului ( si viceversa ).

Deoarece atat oferta si cererea de forta de munca , cat si structura ocuparii sunt intr-o permanenta schimbare , este important de monitorizat dezvoltarea in toate aceste domenii , adica evolutia angajarilor (cererea de forta de munca ) , oferta de forta de munca si structura ocuparii. Rata somajului se poate modifica in cazul in care acelasi volum de ocupare a fost distribuit mai multor persoane ( prin cresterea ponderii muncii in fractiuni de norma sau prin reducerea si redistribuirea muncii desfasurate peste program). Sau somajul ar putea creste datorita faptului ca mai multe persoane au intrat in randul populatiei economic active , dar volumul ocuparii a ramas constant . Majoritatea politicilor de ocupare nu influenteaza direct ocuparea ci mai ales indirect. Reducerea dobanzilor bancare nu creeaza direct locuri de munca . Scaderea dobanzilor determina o scadere a costurilor cu investitiile. Mai multe investitii ar conduce astfel la o crestere a ocuparii.

De asemenea nu se poate garanta ca toate politicile care intentioneaza sa creeze locuri de munca si reusesc sa faca acest lucru. Cresterea salariului pe economie , de exemplu , ar putea conduce la un consum global mai mare al persoanelor care traiesc la nivelul salariului minim. Cresterea consumului ar putea duce la cresterea productiei de bunuri si servicii , iar aceasta crestere de productie este de asteptat ca va determina cresterea ocuparii. Pe de alta parte, salarii minime mai mari inseamna costuri crescute pentru angajatori. De aceea , angajatorii ar putea reduce numarul lucratorilor care primesc salariul minim si sa creasca automatizarea productiei . Mai multa automatizare ar putea crea mai multe locuri de munca pentru muncitorii care detin calificari superioare in detrimentul celor necalificati , care primesc salariul minim .

Fig.4 Interferente politici de ocupare cu politici de piata muncii

In concluzie , chiar daca politicile de ocupare influenteaza indirect , ele trebuie privite ca avand cea mai mare influenta asupra volumului ocuparii .

Spre deosebire de politicile de ocupare , politicile de piata muncii , in principal , au o influenta directa dar mai redusa asupra volumului ocuparii si/sau al somajului . Elementele componente ale politicilor pieței muncii sunt : legislatia , politicile pasive ( indemnizatiile și diferite alte forme de ajutoare banesti acordate șomerilor ) și politicile active ( masurile care vizeaza , pe de o parte , sprijinirea șomerilor pentru ocuparea unui loc de munca , iar pe de alta parte , stimularea angajatorilor pentru crearea de noi locuri de munca ) . (Fig.4)

2. Constructia institutionala . Serviciul Public de Ocupare

Cadrul institutional al pieței muncii in Romania este constituit din instituții cu responsabilitati și atributii legate de elaborarea , implementarea și monitorizarea politicilor de ocupare a forței de munca .

Ministerul Muncii , Familiei și Egalitatii de Sanse ( MMFES ) functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale , in subordinea Guvernului și , prin Directia Politici Forta de Munca , are responsabilitatea generala de a elabora politica in domeniul ocuparii forței de munca și formarii profesionale continue , precum și a strategiilor și a planurilor nationale in aceste domenii . De asemenea , are responsabilitatea de a coordona implementarea politicilor de ocupare , a strategiilor , planurilor și programelor prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM ) și Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor ( CNFPA ) .

Pentru elaborarea politicii in domeniu , Ministerul Muncii , Familiei și Egalitatii de Sanse (MMFES ) colaboreaza cu alte ministere și organe de specialitate ale administratiei publice centrale , comisiile de munca și protectie sociala ale Parlamentului, Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca, Institutul National de Cercetare in Domeniul Muncii și Protectiei Sociale, parteneri sociali, instituții internationale (Biroul International al Muncii , Comisia Europeana ).

Implementarea politicilor , strategiilor , planurilor si programelor privind ocuparea fortei de munca si formarea profesionala a somerilor se realizeaza , in principal , prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Prin Legea nr . 145 / 1998 a fost infiintata Agentia Nationala pentru Ocupare și Formare Profesionala , institutie care și-a schimbat denumirea , in anul 2000 , in Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca ( ANOFM ) . Prin intrarea in vigoare a acestei legi , s-a infaptuit reforma institutionala , in urma careia s-a constituit Serviciul Public de Ocupare din Romania pe structura departamentului de specialitate din ministerul de resort și a oficiilor de forta de munca și șomaj din cadrul directiilor generale de munca și protectie sociala judetene și a municipiului Bucuresti .

Prin infiintarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca , ca serviciu public de ocupare , s-a urmarit crearea unei instituții specializate similara serviciilor publice de ocupare din Uniunea Europeana , degrevarea Ministerului Muncii de functiile executive ( acesta retinand atributiile de elaborare a strategiilor și politicilor din domeniul ocuparii ) , precum și apropierea serviciilor de ocupare de clienti și cresterea calitatii serviciilor . Noua institutie avea ca obiective : institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii și formarii profesionale , aplicarea strategiilor nationale in domeniul ocuparii și formarii profesionale , aplicarea masurilor de protectie sociala ( activa și pasiva ) pentru someri .

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca este institutie publica , cu personalitate juridica , functionand , pe baza principiului tripartitismului , sub autoritatea Ministerului Muncii , Familiei și Egalitatii de Sanse ( MMFES ) . Organizarea și functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca este reglementata prin Legea nr. 202 / 2006 privind organizarea și functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca , act normativ care abroga Legea nr.145 / 1998 , consfinteste rolul acestei instituții in aplicarea politicilor și strategiilor privind ocuparea forței de munca și formarea profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca , elaborate de MMFES și stipuleaza noile obiective și atributii in concordanta cu documentele strategice nationale privind ocuparea forței de munca și cu cerintele integrarii europene a Romaniei .

Obiectivele ANOFM sunt :

Stimularea ocuparii forței de munca și cresterea gradului de ocupare a forței de munca ;

Prevenirea șomajului ;

Participarea persoanelor in cautarea unui loc de munca la serviciile de formare profesionala;

Asigurarea egalitatii de șanse pe piata interna a forței de munca și combaterea oricaror forme de discriminare pe piata muncii ;

Cresterea incluziunii sociale ;

Protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru șomaj ;

Pentru realizarea obiectivelor sale , ANOFM are , in principal , urmatoarele atributii :

Asigura implementarea politicilor de ocupare a forței de munca elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalitatii de Sanse , pentru alinierea la Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca ;

Asigura implementarea programelor destinate dezvoltarii resurselor umane , finantate din fonduri ale Uniunii Europene , precum și a altor programe avand ca obiectiv stimularea ocuparii forței de munca , finantate din alte fonduri ;

Organizeaza , furnizeaza și finanteaza servicii de prevenire a șomajului și de stimulare a ocuparii forței de munca , in concordanta cu strategiile și politicile de ocupare a forței de munca și cu tendintele care se manifesta pe piata interna a forței de munca ;

Organizeaza și presteaza , gratuit sau contra cost , servicii de formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca și pentru alte categorii de beneficiari prevazute de lege ;

Consiliaza și orienteaza persoanele in cautarea unui loc de munca și mediaza intre acestea și angajatori ;

Elaboreaza , implementeaza și cofinanteaza programe de activitate proprii privind ocuparea și formarea profesionala a forței de munca precum și actiuni specifice domeniului sau de activitate in baza politicilor și strategiilor elaborate de MMFES ;

Elaboreaza și propune MMFES proiectul bugetului asigurarilor pentru șomaj ;

Administreaza bugetul asigurarilor pentru șomaj și prezinta MMFES raportul sau de executie bugetara ;

Propune Ministerului Muncii , Familiei și Egalitatii de Sanse proiecte de acte normative in domeniul ocuparii , formarii profesionale și al protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca ;

Organizeaza și asigura servicii de stabilire , plata și evidenta a drepturilor banesti ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru șomaj ;

Acrediteaza furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocuparii forței de munca;

Elaboreaza , finanteaza și / sau coordoneaza studii , rapoarte și analize , bilantul de ocupare pentru evaluarea efectelor masurilor privind forta de munca și fundamentarea politicilor și programelor in domeniul sau de activitate ;

Calculeaza și face publici indicatori statistici privind piata muncii .

Potrivit Legii nr. 202/2006 , ANOFM este condusa de un Consiliu de Administratie tripartit , alcatuit din 15 membri , respectiv 5 membri reprezentanti ai Guvernului , numiti prin decizie a primului ministru , 5 membri numiti prin consens de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national și 5 membri numiti prin consens de confederatiile patronale reprezentative la nivel national . Presedintele ANOFM este și presedintele Consiliului de Administratie , fiind numit prin decizie a primului - ministru la propunerea ministrului muncii , familiei și egalitatii de șanse . Activitatea executiva a ANOFM este exercitata de secretarul general .

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are in subordine urmatoarele unitati cu personalitate juridica :

agentii pentru ocuparea forței de munca judetene și a municipiului Bucuresti , servicii publice deconcentrate , numite și agentii teritoriale ;

Centre Regionale de Formare Profesionala a Adultilor ;

Centrul National de Formare Profesionala a Personalului Propriu .

Agențiile pentru ocuparea forței de munca judetene și a municipiului Bucuresti asigura implementarea , la nivelul unitatilor administrative teritoriale in care iși desfasoara activitatea , a masurilor de prevenire a șomajului , protectia sociala a persoanelor neincadrate in munca , organizeaza și coordoneaza activitatea de ocupare și de formare profesionala . In vederea realizarii sarcinilor ce le revin , agentiile teritoriale pentru ocuparea forței de munca au in subordine agentii locale , centre proprii de formare profesionala , puncte de lucru permanente, precum și puncte de lucru nepermanente , unitati fara personalitate juridica .

Agentiile teritoriale sunt conduse de directori executivi sprijiniti , in exercitarea atributiilor lor, de consilii consultative tripartite cu urmatoarea componenta : 5 reprezentanti ai autoritatilor publice locale , 5 reprezentanti ai organizatiilor sindicale și 5 reprezentanti ai organizatiilor patronale .

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca și unitatile sale subordonate implementeaza un sistem complex , unitar și integrat de servicii , reglementat in principal prin Legea nr. 76 / 2002 privind bugetul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca . Aceste servicii se adreseaza celor doua categorii de clienti ai ANOFM și anume persoanelor in cautarea unui loc de munca și angajatorilor .

Serviciile oferite clienților - persoane fizice constau in :

Primirea și luarea in evidenta a cererilor solicitantilor de locuri de munca :

Informarea , orientarea și consilierea profesionala a persoanelor neincadrate in munca , precum și a altor persoane , in vederea gasirii unui loc de munca ;

Medierea pe locurile de munca vacante existente in evidentele ANOFM ;

Consultanta și asistența pentru inceperea unei activitați independente sau pentru inițierea unei afaceri ;

Servicii de formare profesionala ;

Reconversia profesionala a personalului din cadrul agentilor economici supuși restructurarii pentru prevenirea șomajului ;

Acordarea serviciilor de preconcediere salariatilor in situatia concedierilor colective ;

Stabilirea și plata , conform legii , a drepturilor de protectie sociala a persoanelor neincadrate in munca și a altor categorii de persoane prevazute de lege ;

Serviciile oferite clienților - persoane juridice constau in :

Medierea intre cererea și oferta pe piata muncii ;

Selectionarea candidatilor pentru ocuparea locurilor de munca ;

Aplicarea masurilor de stimularea a angajatorilor pentru crearea de noi locuri de munca ;

Acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca persoane din categoriile defavorizate privind insertia pe piata muncii : absolvenți , persoane cu varsta peste 45 ani, persoane cu dizabilitati , persoane supuse riscului excluderii sociale etc .

In activitatea sa , Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca respecta urmatoarele principii :

accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate in domeniul ocuparii si formarii profesionale

neutralitatea in posibile interese divergente dintre angajatori si forta de munca ;

orientarea activitatii catre nevoile clientilor prin intocmirea planurilor individuale de actiune si promovarea unor servicii rapide si de calitate ;

respectarea caracterului concurential al activitatilor de pe piata muncii ;

transparenta in activitatea desfasurata si in privinta rezultatelor obtinute ;

descentralizarea serviciilor si a procesului de luare a deciziilor ;

adaptabilitatea serviciilor la modificarile din mediul social si economic.

Furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocuparii forței de munca pot sa presteze , pe baza de contracte incheiate cu agentiile judetene , servicii finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj , numai daca sunt acreditati de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Angajatorii au obligatia sa furnizeze agentiilor judetene locurile de munca vacante. In cazul unor restructurari ale activitatii care pot duce la modificari substantiale ale numarului si structurii profesionale a personalului , patronatele impreuna cu sindicatele au obligatia sa instiinteze agentiile judetene in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor restructurari si acordarea serviciilor de preconcediere.

Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor este un organism autonom și tripartit cu rol consultativ in fundamentarea și promovarea politicilor și strategiilor de pregatire profesionala a adultilor , indeplinind rolul de autoritate nationala pentru calificari . Dintre atributiile sale mentionam :

participa la elaborarea metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor , precun și a metodologiei certificarii formarii profesionale a adultilor , intocmeste și actualizeaza Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor ;

elaboreaza criterii specifice și proceduri unitare privind realizarea și utilizarea standardelor ocupationale , aproba noi standarde ocupationale și le actualizeaza pe cele existente , conform evolutiilor pe piata muncii ;

elaboreaza metodologia de evaluare și certificare a competentelor profesionale a adultilor pe baza standardelor ocupationale , dobandite pe alte cai decat cele formale , autorizeaza centrele de evaluare a competentelor profesionale și certifica evaluatorii de competente profesionale ;

dezvolta și implementeaza metodologiile privind analiza ocupationala , privind calificarile , privind validarea calificarilor ;

elaboreaza și actualizeaza Registrul national al calificarilor .

Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca a fost infiintata in conformitate cu art 105 din Legea nr. 76/2002 privind bugetul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca și reprezinta structura fundamentala administrativa pentru asigurarea implicarii principalelor ministere, instituții și parteneri sociali la elaborarea Programului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO) și ulterior a Programului National de Reforma (PNR). Comisia coordoneaza toate aspectele legate de politicile și strategiile pentru cresterea nivelului și calitatii ocuparii avand un rol determinant in elaborarea, implementarea și monitorizarea PNAO și PNR. Presedintele comisiei este ministrul muncii, familiei și egalitatii de șanse.

Obiective și prioritati

In anul 2001 Romania s-a aliniat la Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca , politica nationala in domeniul ocuparii forței de munca fiind in concordanta cu obiectivele și liniile directoare integrate ale acestei strategii .

In prezent, politica de ocupare a forței de munca in Romania se bazeaza pe o serie de documente strategice europene și nationale . Documentele strategice europene sunt :

Agenda Lisabona 2000 ;

Strategia Lisabona revizuita in 2005 ;

Liniile directoare integrate de crestere economica și ocupare 2005-2008 ;

Cadrul strategic national cuprinde :

Documentul Comun de Evaluare a Prioritatilor Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca (Joint Assesment Paper - JAP) ;

Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pe termen mediu și lung , respectiv pana in 2008 și 2010 ;

Strategia pe termen scurt și mediu de formare profesionala continua pentru perioada 2005 - 2010 ;

Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale ( JIM )

Programul de Guvernare 2005 - 2008 ;

Programul National de Dezvoltare 2007-2013 ;

Guvernul Romaniei și Comisia Europeana au semnat la data de 28 octombrie 2002 Documentul Comun de Evaluare a Prioritatilor Politicilor de Ocupare a Fortei de Munca (Joint Assesment Paper - JAP) ce contine un set de prioritati identificate in domeniul ocuparii forței de munca și a pieței muncii in Romania . Prioritatile stabilite prin JAP reprezinta obiectivele politicilor de ocupare menite sa transforme piata muncii in Romania astfel incat aceasta sa fie capabila de a implementa Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca și de a o pregati pentru aderarea la Uniunea Europeana .

Prioritatile și implicit obiectivele politicii de ocupare in Romania stabilite prin Documentul Comun de Evaluare se refera la : promovarea unui mediu favorabil ocuparii , dezvoltarea resurselor umane , promovarea de politici active pe piata muncii prin Serviciul Public de Ocupare , asigurarea accesului egal pe piata forței de munca ( inclusiv prin strategii de promovare a grupurilor dezavantajate ) , intarirea cadrului institutional . Implementarea acestor prioritati cu caracter strategic este evaluata in mod regulat prin rapoarte de progres .

Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pe termen mediu și lung, respectiv pana in 2008 și 2010 a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1386 / 2004 și se aliniaza celor trei obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca și anume : ocuparea deplina , calitatea și productivitatea muncii , coeziunea și incluziunea sociala . Corespunzator acestor obiective , Strategia Nationala in domeniul ocuparii a identificat urmatoarele prioritati de actiune:

Cresterea ratei de ocupare a populatiei cu varsta de munca ;

Combaterea efectelor șomajului structural prin aplicarea unor masuri active și preventive, adresate in special tinerilor , șomerilor de lunga durata și persoanelor care desfasoara activitați in mediul rural , cu accent pe promovarea programelor de formare profesionala, in concordanta cu cerintele pieței muncii , servicii specializate de informare și consiliere privind cariera , programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial , facilitarea accesului la imprumuturi in vederea demararii de afaceri pe cont propriu prin promovarea de scheme de microcreditare .

Promovarea adaptabilitatii și mobilitații forței de munca , a invatarii pe parcursul intregii vieti și a formarii profesionale continue .

Promovarea coeziunii și incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile . In vederea prevenirii și combaterii marginalizarii sociale se va actiona in vederea imbunatatirii accesului la masuri active de integrare pe piata muncii . Promovarea incluziunii sociale și egalitatii de șanse va sprijini procesul de combatere a oricaror forme de discriminare de pe piata muncii a grupurilor declarate vulnerabile .

Prin Hotararea Guvernului nr. 875 din 28 iulie 2005 a fost adoptata Strategia pe termen scurt și mediu de formare profesionala continua pentru perioada 2005 - 2010 . Acest document iși propune ca obiectiv general consolidarea sistemului national de formare profesionala continua și urmareste dezvoltarea unui sistem transparent și flexibil , cu un nivel adecvat de finantare și care sa beneficieze de o puternica implicare a partenerilor sociali . Scopul final este asigurarea cresterii ocupabilitatii , adaptabilitatii și mobilitații forței de munca . Sistemul de formare profesionala continua trebuie sa raspunda nevoilor de calificare a forței de munca asa cum sunt acestea evidentiate pe piata forței de munca , pe de o parte , dar și de necesitatea alinierii la tendintele europene .

Principalele obiective ale Strategiei pentru perioada 2005 - 2010 sunt :

Participarea crescuta la formarea profesionala continua (FPC) și facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii , cu urmatoarele directii de actiune specifice : constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane , angajatori și alti factori interesati ; cresterea investitiilor publice și private in FPC și eficientizarea lor ; dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil și transparent , bazat pe competente , integrat Cadrului National al Calificarilor ; imbunatatirea retelei de informare , consiliere și orientare profesionala ; asigurarea conditiilor necesare pentru evaluarea , validarea și recunoasterea experientei și invatarii anterioare , inclusiv a competentelor dobandite in contexte de invatare non-formale și informale ;

Cresterea calitatii și eficientei sistemului FPC printr-un management orientat catre rezultate, cu directii de actiune specifice : consolidarea structurilor institutionale și a parteneriatelor in FPC și implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii .

Documentul a fost elaborat avand in vedere tintele Consiliului European de la Lisabona și in concordanta cu Programul de guvernare pe perioada 2005 - 2008 , iar proiectul va fi implementat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalitatii de Sanse, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca și Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor, in baza unei conventii de infratire institutionala aprobata de Comisia Europeana .

Ministrul Muncii, Familiei și Egalitatii de Sanse și Comisarul European pentru ocupare, afaceri sociale și egalitate de șanse au semnat la Bruxelles , in data de 20 iunie 2005 Memorandumul Comun in Domeniul Incluziunii Sociale ( JIM ) . Acest document reprezinta angajamentul Guvernului Romaniei de a transpune in politica nationala unul din obiectivele comune ale Uniunii Europene ; identifica principalele surse ale excluziunii sociale și stabileste politicile și masurile care pot imbunatati situatia grupurilor amenintate de riscul saraciei și excluziunii sociale . Memorandumul Comun intareste angajamentul politic și creeaza cadrul general pentru elaborarea și implementarea politicilor in domeniul incluziunii sociale , avand la baza metoda deschisa de coordonare .

In acelasi timp , cadrul national privind ocuparea forței de munca trebuie sa ia in considerare prioritatile continute in Programul de Guvernare 2005 - 2008 , care are ca principii ale actiunii in domeniul ocuparii forței de munca :

implicarea partenerilor sociali in elaborarea politicilor și strategiilor pentru implementarea unor programe speciale in domeniul ocuparii ;

șanse egale pentru toti furnizorii de servicii de pe piata muncii ( furnizorii de consiliere , formare profesionala , ocupare ) ;

deplasarea centrelor de decizie catre unitatile locale pentru a se trece la un management competitiv , care sa conduca la cresterea responsabilitatilor locale și la optimizarea utilizarii resurselor .

Obiectivul strategic al programului de guvernare este cresterea gradului de ocupare și scaderea reala a ratei șomajului și este realizat prin pachete de masuri pasive , masuri active și masuri institutionale .

Planul National de Dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013 este un document de planificare strategica și programare financiara multianuala , elaborat intr-un larg cadru partenerial , ce orienteaza și stimuleaza dezvoltarea economica și sociala a tarii in concordanta cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene . Documentul programatic a stat la baza negocierii cu Comisia Europeana a prioritatilor și obiectivelor strategice de dezvoltare ale Romaniei pe care Uniunea Europeana le va sprijini financiar in perioada 2007 - 2013 . Reuneste intr-un singur document diversele surse de finantare a prioritatilor agreate : fonduri europene nerambursabile , resurse bugetare interne și surse externe rambursabile .

Una dintre cele 6 prioritati strategice identificate in Planul National de Dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013 se refera la Dezvoltarea resurselor umane , cresterea gradului de ocupare și combaterea excluziunii sociale , cu urmatoarele sub-prioritati : dezvoltarea capitalului uman, promovarea ocuparii depline, promovarea incluziunii sociale și dezvoltarea capacitatii administrative și a bunei guvernari. Aceasta prioritate din PND 2007-2013 este finantata de Uniunea Europeana din Fondul Social European prin intermediul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU ). Prin cele 7 axe prioritare ale POSDRU, interventia financiara se va concentra pe modernizarea sistemelor de educatie si formare initiala si continua, cresterea accesului la serviciile de educatie si formare, cresterea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor, modernizarea Serviciului Public de Ocupare, precum si promovarea masurilor active de ocupare si a celor destinate incluziunii sociale.

Pentru perioada 2007-2013 , Uniunea Europeana a alocat Romaniei din Fondul Social European 684 mil. euro , din care pentru POSDRU o alocare financiara de 476 mil euro, adica 18,1% din fondurile structurale și de coeziune.

4. Armonizarea legislativa cu acquis-ul comunitar

Statutul de stat asociat dobandit de țara noastra odata cu semnarea Acordului european de asociere , la 1 februarie 1995 , a presupus , intre altele, eforturi considerabile pentru armonizarea legislației interne cu legislatia Uniunii Europene , prin adoptarea acquis-ului comunitar, ca una dintre componentele importante ale integrarii europene . Capitolul III din Titlul V al Acordului european de asociere a fost consacrat exclusiv armonizarii legislative. Articolul 70 preciza domeniile la care se extindea , in special , armonizarea legislativa , printre care protectia forței de munca și a locurilor de munca și securitatea sociala .

Armonizarea legislativa nu trebuie privita ca pe o integrare din punct de vedere juridic , ci ca pe o cooperare politica . Armonizarea legislativa nu inseamna identitate legislativa, ci urmareste armonizarea principiilor de drept și a normelor juridice nationale , organizate pe domenii specializate . In sens restrans , adoptarea acquis-ului comunitar implica derularea mai multor etape, precum: transpunerea, implementarea, punerea in aplicare și controlul aplicarii acestuia . Pentru realizarea obiectivelor propuse prin Acordul european de asociere, Uniunea Europeana și Romania au instituit un dialog bazat pe un set de capitole care aveau rolul, odata ce erau deschise, negociate și inchise provizoriu, sa reformeze structura și functionarea unor segmente de activitate vitale in parcurgerea etapelor aderarii la valorile Uniunii Europene .

Un element important pentru evolutia alinierii legislației romanesti la normele și standardele Uniunii Europene l-a reprezentat instrumentul pe baza caruia s-au purtat efectiv negocierile de aderare, și anume documentul de pozitie . Acest document s-a elaborat pentru fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere, pornind de la rezultatele procesului de examinare analitica pentru respectivul capitol de acquis comunitar. In primul rand, documentele de pozitie prezentau situatia existenta in ceea ce priveste transpunerea acquis-ului. In al doilea rand, prezentau, succint, modul in care se vor transpune principalele acte normative comunitare inca neincorporate in legislatia romana și solicitau eventuale derogari și perioade de tranzitie pentru transpunerea integrala a acquis-ului comunitar. In al treilea rand, indica instituțiile nationale care au competente in adoptarea, aplicarea și respectarea legislației armonizate, precum și instituțiile care trebuiau infiintate sau dezvoltate pentru punerea in aplicare a acquis-ului.

Unul dintre capitolele de negociere a fost capitolul 13 - Politici sociale și ocuparea forței de munca , capitol ce a fost deschis in anul 2001 și inchis provizoriu la sfarșitul lui 2002 .

In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana , legislatia nationala in domeniul ocuparii forței de munca a fost armonizata gradual cu acquis-ul comunitar , vizandu-se in mod prioritar reglementarea relatiilor de munca, instituirea dialogului social, intarirea capacitatii administrative și institutionale pentru aplicarea noilor politici de ocupare , cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii , dezvoltarea unui sistem national pentru formarea profesionala a adultilor , promovarea egalitatii de șanse și a incluziunii sociale .

Raporturile individuale și colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii prevederilor legale in domeniul raporturilor de munca și jurisdictia muncii sunt reglementate prin Legea nr.53/2003-Codul Muncii. Acest act normativ a fost modificat succesiv, actualizarile aduse Codului Muncii vizand, in principal, liberalizarea pieței forței de munca și asigurarea libertatii contractuale in domeniul stabilirii și negocierii relatiilor de munca.

Dialogul social in domeniul ocuparii și formarii profeșionale a fost institutionalizat odata cu infiintarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca ( prin Legea nr.145/1998, ulterior abrogata prin Legea nr.202/2006) și a Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor ( prin Legea nr.132/1999, modificata și completata prin Legea nr. 559/2004) , ambele instituții avand conducere tripartita Guvern-patronate-sindicate.

Instrumentul legislativ principal de implementare a politicii privind piata muncii este Legea nr. 76 / 2002 privind bugetul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca , lege care promoveaza o politica de protectie sociala activa și creeaza premisele pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocuparii și adaptabilitatii forței de munca la necesitatile pieței muncii . Acest act normativ a fost modificat și completat ulterior prin Legea nr.107/2004 și OUG.nr.144/2005 prin care se extind categoriile de persoane ce beneficiaza in mod gratuit de serviciile de formare profesionala și de asemenea , se adauga noi tipuri de masuri active pentru stimularea ocuparii , finantate din bugetul asigurarilor pentru șomaj.

In privinta reglementarilor privind egalitatea de șanse in domeniul ocuparii și formarii profesionale, este de mentionat articolul 4 din Legea nr. 76/2002 care stipuleaza faptul ca "in aplicarea prevederilor prezentei legi sunt excluse orice fel de discriminari pe criterii politice, de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie,categorie sociala, convingeri, sex și varsta. Masurile și drepturile speciale acordate prin prezenta lege unor categorii de persoane defavorizate nu constituie discriminare in sensul prevederilor anterioare".

Prin H.G. nr. 277/2002 se aproba criteriile de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii forței de munca. In acest fel, monopolul Serviciului Public de Ocupare ia sfarșit , acesta activand acum pe o piata a muncii concurentiala, alaturi de alti furnizori de servicii din sectorul public sau privat.

A fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 129 / 2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata prin Legea nr.375 / 2002 , act normativ care stabileste obiectivele și organizarea nationala a formarii profesionale a adultilor , reglementeaza autorizarea furnizorilor de formare profesionala și modalitatile de finantare a acestei activitați . Intrarea in vigoare a acestui act normativ la 1 ianuarie 2004 a marcat liberalizarea pieței formarii profesionale a adultilor .

In vederea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania in domeniul incluziunii sociale și protectiei grupurilor dezavantajate pe piata muncii , pe langa masurile cuprinse in Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, au fost adoptate Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale , precum și Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

In anul 2001, prin intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care prevede cresterea varstei de pensionare standard de la 57 la 60 ani pentru femei si de la 62 la 65 ani pentru barbati, treptat, pana in 2014, precum și cresterea perioadei minime de contributie de la 10 la 15 ani pana in 2014, se asigura cresterea ratelor de ocupare a populatiei active și in mod special a populatiei apartinand grupei de varsta 55-64 ani. De asemenea, prin acordarea de puncte de pensie suplimentare, se are in vederea stimularea participarii la piata muncii chiar si dupa indeplinirea conditiilor cumulative de pensionare.

In cadrul mecanismului de coordonare a politicilor de ocupare a statelor membre ale Uniunii Europene , precum și a tarilor candidate , au fost elaborate și aprobate prin Hotarare a Guvernului Planurile Nationale de Actiune in domeniul Ocuparii ( PNAO ) pentru perioadele 2002 - 2003 , 2004 - 2005 și 2006 care au definit actiunile ce urmau sa fie intreprinse, conform prioritarilor identificate, pentru stimularea ocuparii și combaterea șomajului in vederea realizarii obiectivelor politicilor de ocupare stabilite in cadrul Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca .

Romania s-a angajat in respectarea Agendei Lisabona relansata și a elaborat Programul National de Reforma (PNR) pe perioada 2007-2010 printr-un efort participativ al institutiilor implicate in procesul de identificare a prioritatilor nationale relevante, necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii obiectivelor de crestere economica si ocupare, anuntate pentru anul 2010, si reducerii decalajelor economice si sociale fata de media statelor membre ale Uniunii Europene. Documentul pune in evidenta provocarile asupra carora trebuie sa se concentreze Guvernul Romaniei in perioada 2007-2010, ca raspuns la liniile directoare ale Agendei Lisabona relansate de a integra politicile de dezvoltare (macro, micro si piata muncii) si reformele initiate intr-un program coerent, care sa evidentieze valorificarea sinergiilor dintre aceste politici, indicand factorii de echilibru care se impun.

Pentru Romania atingerea performantelor economice si de ocupare interne, corelate cu un sistem social echitabil sunt cruciale pentru dezvoltarea durabila a societatii. De aceea, pentru atingerea acestor obiective, Romania a concentrat in PNR o larga paleta de politici si initiative, stabilindu-si urmatoarele prioritati: imbunatatirea capacitatii administrative (ca prioritate orizontala), imbunatatirea functionarii pietelor, continuarea imbunatatirii mediului de afaceri (in principal prin reducerea si reorientarea ajutorului de stat catre o abordare orizontala, cresterea calitatii cadrului de reglementare, imbunatatirea predictibilitatii afacerilor si facilitarea accesului la capital). In domeniul pietei muncii, prioritatea PNR o constituie cresterea ocuparii si a ratei de activitate cu doua directii de actiune.

transformarea activitatii de prestare a muncii nedeclarate in activitati desfasurate in temeiul unor contracte de angajare, in special prin cresterea eforturilor de a reduce costurile nesalariale pe piata muncii;

dezvoltarea abilitatilor, educatiei si imbunatatirea pietei muncii; intreprinderea masurilor specifice, destinate unei mai bune integrari a grupurilor dezavantajate si a cresterii accesului lor pe piata muncii.

In procesul de parteneriat initiat alaturi de Comisie și Statele Membre, Guvernul Romaniei va promova in cadrul PNR noi masuri si actiuni, rezultate din pregatirea noului ciclu Lisabona care va fi anuntat la Consiliul de primavara din 2008.

5 Cadrul national de actiune pentru perioada 2007-2010

5.1. Situatia actuala a pietei muncii in Romania

Piata muncii din Romania a suferit profunde transformari generate de reformele economice din ultimele aproape doua decenii, cu influente directe asupra calitatii factorului uman. Conditiile sociale au determinat reducerea sporului demografic natural si accentuarea migratiei definitive, care au cauzat la randul lor scaderea constanta a populatiei si implicit a populatiei active. Analizand structura populatiei active pe grupe de varste se constata evidente tendinte de imbatranire a acesteia. Ponderea cea mai mare este detinuta de persoane cu varste de peste 35 de ani, iar ponderea populatiei de 60 ani și peste a crescut la 19,2% in 2006.

Ratele de activitate si de ocupare pentru populatia in varsta de munca (15 - 64 ani) au inregistrat tendinte sinuoase, atingand in 2006 nivelul de 63,7% pentru rata de activitate si 58,8% pentru rata de ocupare, inferioare fata de media UE 25 cu 7,5 si respectiv cu 5,6 puncte procentuale. Cu toate acestea, exista domenii precum constructiile, tranzactiile imobiliare, inchirierile si activitatile de servicii prestate in principal intreprinderilor, sanatate si asistenta sociala, administratie publica si aparare, comert, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare, in care populatia ocupata a inregistrat cresteri, domenii considerate cu potential de dezvoltare in perioada urmatoare. Comisia Nationala de Prognoza apreciaza ca populatia activa totala va scadea ca efect al reducerii populatiei de peste 65 ani, iar populatia activa de 15-64 ani va creste, rata de activitate ajungand la circa 67,6% in anul 2010. In anul 2006, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca, in randul femeilor, a crescut la 53%, iar pentru grupa de varsta 55-64 ani a atins nivelul de 41,7%, ceea ce situeaza Romania la 7 puncte procentuale, respectiv 8,3 puncte procentuale fata de tintele Lisabona pentru anul 2010 (Fig.5).

Fig.5

Restructurarea economiei si privatizarea au determinat o migratie a populatiei urbane disponibilizate catre zonele rurale. Agricultura a devenit angajator de ultima instanta, ceea ce a determinat o rata de ocupare in rural mai mare (61,1%) decat cu cea din mediul urban (57,2%). In perioada urmatoare, se estimeaza o orientare a populatiei active din mediul rural catre sectorul serviciilor din agricultura, ca efect al dezvoltarii unei agriculturi competitive concentrata pe fermele de dimensiuni mijlocii. Noua tendinta va fi dublata de masuri pentru orientarea populatiei ocupate in agricultura de subzistenta catre sectorul serviciilor neagricole. Procesul va fi accentuat si datorita cresterii performantelor economice din sectorul productiei si al serviciilor, precum si al oportunitatilor oferite prin diversificarea instrumentelor de interventie in sustinerea competitivitatii acestor domenii. In acest context, in anul 2008, se estimeaza atingerea punctului de echilibru intre rata din ocupare rural si rata de ocupare din urban, nivelele acestora situandu-se la 58,5%, si respectiv 58,2%.

In 2006, rata somajului BIM a fost de 7,3%, cu 0,9 puncte procentuale sum nivelul inregistrat in Uniunea Europeana. Pentru femei s-a inregistrat o rata a șomajului de 6,1%, mai mica decat cea pentru barbați de 8,2%. Este prognozata o scadere a ratei somajului pe total la 6,4% pana in anul 2010, respectiv cu 0,9 puncte procentuale fata de nivelul anului 2006. Rata șomajului BIM in mediul urban (8,6%) depaseste semnificativ pe cea din mediul rural unde se inregistreaza 5,6%. Ratele somajului din urban si din rural vor continua un parcurs descendent, si respectiv ascendent, astfel incat la orizontul anului 2010 se estimeaza o egalizare a nivelului celor doua rate.

Piata fortei de munca din Romania este caracterizata printr-o rata de inactivitate relativ inalta (53,5% din populația totala), rate ridicate ale somajului in cazul grupei de varsta 15-24 ani (21,0%) , un procent mare de retragere timpurie de pe piata formala a muncii si o rata de ocupare semnificativa in sectorul agriculturii caracterizat de relatii de munca nefiscalizate.

In concluzie, principalele provocari pe termen scurt si mediu ale pietei muncii sunt: efectele procesului de restructurare economica, participarea redusa a tinerilor si a grupurilor vulnerabile pe piata muncii, rata de ocupare semnificativa in sectorul agriculturii si nivelul calitativ al resurselor umane.

In acest context, obiectivul Programului National de Reforma pentru cresterea ocuparii forței de munca in perioada 2007-2010 este cresterea participarii pe piata muncii și promovarea calitatii ocuparii forței de munca . Prioritatea transversala esentiala pentru sustinerea indeplinirii obiectivului asumat este imbunatatirea capacitatii administrative a institutiilor publice centrale, regionale si locale si a partenerilor sociali. Pentru imbunatatirea capacitatii administrative sunt vizate aplicarea Strategiei guvernamentale de descentralizare; cresterea calitatii serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare, consolidarea principiilor de parteneriat social si asigurarea calitatii in dezvoltarea organismelor specifice domeniilor ocuparii si formarii fortei de munca, infiintarea de noi institutii in domeniul social (Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale, Inspectia Sociala si Observatorul Social). Aceste elemente de reforma vor fi finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, fonduri de preaderare si Fondul Social European.

5.2. Cresterea participarii pe piata muncii

Obiectivul principal de politica economica al Romaniei este pastrarea unui nivel redus al somajului in conditiile continuarii restructurarii industriale. Pentru atingerea acestui obiectiv Guvernul si-a propus cresterea calitatii ocuparii si a sigurantei locului de munca prin reducerea impozitarii muncii, simultan cu crearea de oportunitati de invatare pe toata durata vietii. De asemenea, se vor introduce masuri favorabile mediului de afaceri in scopul cresterii productivitatii si flexibilitatii pe piata muncii. Pe termen scurt si mediu, ariile prioritare de actiune sunt asigurarea unei functionari a pietei muncii favorabile crearii locurilor de munca, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si managementului adecvat al schimbarii la nivelul intreprinderilor si lucratorilor.

Promovarea unei abordari integrate a flexibilizarii si securitatii pe piata muncii

In conditiile globalizarii, piata muncii din Romania trebuie sa raspunda nevoii companiilor de a se adapta permanent cerintelor de crestere a competitivitatii. Din acest motiv politicile de ocupare trebuie sa contina rezultatele colaborarii constante cu mediul de afaceri, reprezentantii lucratorilor si ai asociatiilor profesionale, pentru reglementarea eficienta a relatiilor de munca. Legislatia muncii din Romania a cunoscut in anii 2005-2006 un amplu proces de modernizare in vederea flexibilizarii relatiilor de munca si alinierii complete a legislatiei nationale la actele normative comunitare. Modificarile aduse Codului Muncii flexibilizeaza relatiile de munca atat in avantajul angajatilor, cat si al angajatorilor, iar efectele pe termen mediu vor fi: dinamizarea activitatii economice si aducerea la suprafata a relatiilor de munca din zona gri.

Romania isi asuma implementarea actelor normative care au transpus in legislatia nationala directivele europene relevante pentru reglementarea relatiilor de munca: Legea privind protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acestora, Legea privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, Legea privind constituirea, organizarea si functionarea comitetului european de intreprindere, Legea privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale.

Legislatia privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a fost

modificata substantial. Incepand cu 1 ianuarie 2006 s-a diferentiat indemnizatia acordata somerilor, in functie de stagiul de cotizare si de media salariului brut realizat in ultimele 12 luni de activitate, punandu-se bazele unui sistem echitabil de asigurari pentru riscul de pierdere a locului de munca

Cresterea securitatii in ceea ce priveste ocuparea implica nu numai componenta de interventie, ci si cea preventiva, care implica stabilirea responsabilitatilor in relatia angajat-angajator. In Romania exista un sistem de stabilire a salariului minim pe economie, precum si posibilitatea de a stabili / negocia compensatii banesti pentru pierderea locului de munca. Periodic, este redimensionata baza de referinta pentru calcularea salariului minim pe economie, ca fundament pentru negocierea contractelor colective de munca.

Partenerii sociali din Romania au incheiat recent un nou Contract Colectiv de Munca la nivel national, cu o valabilitate de 4 ani (2007 - 2010). Se asigura, astfel, stabilitatea nivelului minim al standardelor pentru incheierea contractelor de munca.

Modificarile legislative referitoare la modul de stabilire a criteriilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale si sindicale vor contribui la imbunatatirea dialog social tripartit si bipartit.

Modificarile si completarile legislative ale Codului Muncii au ca prioritate flexibilizarea relatiilor de munca si reducerea presiunilor administrative asupra angajatorului, relaxarea restrictiilor privind incheierea contractelor individuale de munca pe perioada determinata; reglementarea unor forme noi de angajare prin contracte de munca cu timp partial, prin agent de munca temporara sau pentru munca la domiciliu; simplificarea procedurilor de evidenta a salariatilor prin introducerea registrului general de evidenta a salariatilor; flexibilizarea procedurilor de concediere individuala si colectiva, precum si garantarea drepturilor salariatilor in cazul acestor concedieri.

De asemenea, se va incuraja imbunatatirea sistemului de negociere a salariilor in cadrul contractelor colective si individuale de munca, astfel incat acestea sa reflecte pregatirea profesionala si experienta in munca a angajatului. Obligativitatea includerii in contractele colective de munca a clauzelor privind formarea profesionala, precum si a unor compensatii in cazul desfacerii contractului individual de munca sunt masuri de natura sa asigure un anumit nivel de securitate a angajatului si sanse mai bune de reintegrare pe piata muncii.

La 1 octombrie 2006, a intrat in vigoare Legea securitatii si sanatatii in munca care transpune acquisului comunitar relevant si asigura cadrul pentru promovarea calitatii conditiilor de munca si a protectiei sanatatii lucratorilor.

Reducerea impozitarii muncii si a fenomenului muncii nedeclarate

Din punct de vedere economic principala masura adoptata de Guvern, incepand cu anul 2005, a fost instituirea si mentinerea cotei unice de impozitare. Procesul urmareste diminuarea procentului de lucratori cu activitate nedeclarata și in acest sens, in cursul anului 2006, s-a clarificat situatia a cca. 150.000 de lucratori. Reducerea costurilor cu forta de munca reprezinta o preocupare permanenta. Avand in vedere faptul ca nivelul ridicat al contributiilor la sistemele de asigurari sociale reprezinta, inca, o bariera in crearea de noi locuri de munca se urmareste reducerea poverii fiscale asupra locului de munca. In ultimii ani, cotele de contributie la sistemele de asigurari sociale au fost reduse, iar aceasta tendinta va fi continuata in perioada 2007 - 2009 prin asumarea unui program de diminuarea a acestor cote de contributii.

Imbunatatirea accesului pe piata muncii

In contextul general al modificarii pietei muncii si al provocarilor de ordin demografic, Romania este preocupata de atragerea si mentinerea pe piata muncii a grupurilor cu participare redusa. Acestea sunt: tinerii (grupa de varsta 15-24), lucratorii in varsta (grupa 55-64 de ani), persoanele rezidente in mediul rural, persoanele de etnie roma, persoanele cu handicap. Autoritatile publice isi asuma o abordare integrata a politicilor de promovare a ocuparii si incluziunii sociale, in care asigurarea accesului la un loc de munca a persoanelor supuse riscului de excluziune sociala reprezinta un element central. Acest tip de abordare va fi utilizat si in cursul procesului de realocare a unor competente de implementare a politicilor detinute in prezent la nivel central catre nivelul autoritatilor publice locale

Dezvoltarea managementului adecvat al schimbarilor la nivelul intreprinderilor si lucratorilor

Procesul de restructurare economica si de adaptare la noile tehnologii, precum si presiunile integrarii in economia europeana impun o alta zona de interventie prioritara - instrumentele de acompaniere pentru managementul schimbarii. Aceste instrumente vizeaza atat sprijinirea intreprinderilor cat si a lucratorilor afectati de procesele de restructurare. Serviciul Public de Ocupare va consolida serviciile de preconcediere, destinate celor care vor fi disponibilizati in urma operatiunilor de restructurare efectuate de angajatori. Aceste servicii constau in activitati de informare, plasare pe locurile de munca vacante existente si reorientare profesionala. Totodata, lucratorii disponibilizati colectiv beneficiaza de un pachet complex de masuri de stimulare a ocuparii.

Se urmareste, de asemenea, orientarea fortei de munca catre desfasurarea de activitati economice in mod independent, ca persoane fizice autorizate sau ca asociatii familiale, si au fost initiate o serie de masuri de simplificare administrativa si de acompaniere pentru operationalizarea efectiva a intreprinderii, care constau in acordarea de consultanta inclusiv asupra ideii de afacere in faza premergatoare infiintarii firmei.

O alta componenta a abordarii integrate a conceptelor de flexibilitate si securitate pe piata muncii o reprezinta promovarea investitiei in resursele umane. Serviciul Public de Ocupare acorda alocatii financiare nerambursabile pentru organizarea de catre intreprinderi a programelor de formare pentru angajati si si-a asumat o crestere progresiva a ponderii cursurilor de formare profesionala in pachetul masurilor de stimulare a ocuparii. In conformitate cu Planul de Actiune al Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, ANOFM va creste gradual pana in anul 2010, cu minim 10% anual, fondurile alocate asigurarii accesului persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca la programe de formare profesionala.

Prin interventia Fondului Social European ( FSE ) in Romania, POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa.Prioritara. 3 - Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, s-au alocat resurse financiare importante cresterii adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor. Acestea sunt focalizate pe promovarea unei culturi antreprenoriale, formarea si sprijinirea intreprinderilor si salariatilor pentru promovarea adaptabilitatii si dezvoltarea parteneriatelor si a initiativelor pentru partenerii sociali.

Imbunatatirea calitatii serviciilor de ocupare si a gradului de participare la masurile active de ocupare

Imbunatatirea calitatii serviciilor de ocupare si adaptarea la cerintele beneficiarilor reprezinta preocupari ale Serviciului Public de Ocupare. Pe termen mediu, aceasta institutie isi asuma prioritatea de a adapta masurile active de ocupare la cerintele individuale (servicii personalizate). Acest efort va fi sustinut si prin utilizarea resurselor FSE, POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritara. 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare.

Insertia tinerilor pe piata muncii

Pactul European pentru Tineret pune accent pe facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii, combaterea somajului in randul tinerilor si cresterea calitatii actului de invatamant. Rata somajului BIM in randul tinerilor din Romania era, in 2006, de 21%. Din cele 213,3 mii persoane someri din grupa de varsta 15-24 de ani, 171,7 mii persoane erau someri care nu au lucrat niciodata. Rata somajului de lunga durata in randul tinerilor era de 14,2%, din care in mediul urban era de 18,0%, iar in mediul rural de 10,9%.

In aceste conditii, actiunile pe termen scurt si mediu pentru promovarea accesului tinerilor pe piata muncii sunt:

facilitarea tranzitiei de la scoala la locul de munca prin consolidarea serviciilor de informare si consiliere in cariera si implementarea Programului national de informare a elevilor si studentilor din anii terminali cu privire la oportunitatile si riscurile de pe piata muncii;

promovarea uceniciei la locul de munca in calitate de alternativa pentru tinerii cu un nivel scazut de instruire si fara calificare;

implementarea masurilor de stimulare a ocuparii tinerilor acordate de Serviciul Public de Ocupare (prime de angajare, reducerea contributiilor la sistemul de asigurari pentru somaj, subventionarea salariului, programe de recalificare profesionala, acordarea de credite cu dobanzi preferentiale pentru studentii care doresc sa-si deschida o afacere);

focalizare pe situatia tinerilor proveniti din centrele de plasament prin implementarea Programului special de integrare socio-profesionala.

In prezent, forta de munca tanara ocupata in agricultura joaca un rol important pentru dezvoltarea mediului rural. Desi populatia sub 40 de ani ocupata in sectorul primar detine o pondere de circa 35 %, locurile de munca ocupate de tineri sunt insuficiente si neatractive, determinand o crestere a somajului si a migratiei acestora , atat spre mediul urban cat si in strainatate. Guvernul isi propune sa acorde sprijin de instalare tinerilor agricultori, va facilita adaptarea structurala si dezvoltarea unor exploatatii agricole competitive care practica o agricultura durabila prin imbunatatirea managementului si revigorarea fortei de munca. Masura beneficiaza de finantare din FEADR prin Programul National de Dezvoltare Rurala

Prelungirea vietii active

In Romania, interventiile pentru prelungirea vietii active vizeaza cresterea progresiva a varstelor de pensionare ale barbatilor (65 de ani) si femeilor (60 de ani), eliminarea barierelor fata de mentinerea in munca a persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare (modificarea recenta a legislatiei muncii in acest sens), aplicarea masurilor de stimulare a ocuparii lucratorilor varstnici (reducerea contributiilor la sistemul de asigurari pentru somaj, subventionarea salariilor).

Se intentioneaza prevenirea pensionarilor anticipate prin reanalizarea criteriilor de eligibilitate pentru pensionarea anticipata si de invaliditate si identificarea de instrumente active pentru prelungirea activitatii la sfarsitul carierei. Problematica prelungirii carierei vizeaza initierea de masuri menite sa schimbe cultura angajatorilor, in sensul orientarii spre investitii in resurse umane, in scopul asigurarii sustenabilitatii afacerii si a adaptarii la noile provocari concurentiale. In acest context, se urmareste cresterea participarii la formare profesionala continua. Alaturi de categoria somerilor tineri care intampina dificultati in integrarea pe piata muncii, POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-20013 prevede masuri active de ocupare prin dezvoltarea unor servicii specializate pentru reinsertia somerilor varstnici pe piata muncii.

In perioada 2008-2011, se va derula Programul National pentru Promovarea Ocuparii Lucratorilor Varstnici. Programul tinteste prelungirea vietii active prin cresterea gradului de constientizare asupra tendintelor demografice negative care determina deficite cantitative si calitative ale fortei de munca. Prin studii si activitati de diseminare vor fi promovate initiative complexe de mentinere a lucratorilor in varsta pe piata muncii care vizeaza imbunatatirea calitatii locurilor de munca (din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii in munca), acordarea de sanse egale la educatie si formare profesionala continua, promovarea mobilitatii in cariera.

Promovarea potentialului local pentru implementarea masurilor de ocupare si incluziune sociala

La nivel regional, incepand cu anul 2005, au fost realizate Planurile regionale de actiune pentru ocupare si incluziune sociala pentru aplicarea carora s-au agreat 43 de Pacte Regionale si Locale pentru Ocupare si Incluziune Sociala, care vizeaza promovarea potentialului local de ocupare, cresterea competentelor fortei de munca, precum si combaterea discriminarii pe piata muncii si promovarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile. Functionarea va fi asigurata din fonduri guvernamentale, in conformitate cu Planul de actiune pentru cresterea capacitatii de absorbtie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, urmarindu-se fundamentarea procesului de decizie si de diseminare a informatiilor tuturor actorilor implicati in scopul utilizarii eficiente a finantarilor din FSE. Pentru consolidarea acestora, fiecare Pact Regional de Ocupare si Incluziune Sociala beneficiaza de consultanta oferita de un Secretariat Tehnic Permanent, cu statut de ONG de interes public.

Calitatea ocuparii in mediul rural și incurajarea activitatilor economice in mediul rural pentru evitarea depopularii

O problema specifica pentru Romania o reprezinta numarul mare de locuitori angajati in activitati agricole, in mare parte nefiscalizate. Ocuparea in sectorul agricol reprezinta aproximativ o treime din ocuparea totala pe sectoare economice (cu o tendinta de descrestere in ultimii ani), o mare parte a lucratorilor fiind lucratori pe cont propriu si lucratori familiali neremunerati. Legislatia privind stimularea ocuparii fortei de munca a fost modificata pentru a acorda sanse suplimentare persoanelor rezidente in mediul rural la ocupare de calitate. O masura specifica este accesul gratuit la servicii de formare si perfectionare profesionala a acestor persoane. De asemenea, Serviciul Public de Ocupare isi focalizeaza interventiile pe mediul rural prin efectuarea de campanii de informare.

Reducerea fenomenului de ocupare in activitati agricole de subzistenta si asigurarea tranzitiei catre o prezenta formala pe piata muncii necesita un tip de interventie integrata care adreseaza multiple domenii:

incurajarea modificarii structurii economice in zona rurala, a tipului de productie si de comercializare a produselor agricole (creare si dezvoltare de ferme agricole moderne);

cresterea sanselor de ocupare in sectorul serviciilor;

imbunatatirea infrastructurii scolare si a celei fizice pentru cresterea mobilitatii geografice a fortei de munca;

furnizarea de suport financiar pentru programe de formare profesionala continua si cresterea disponibilitatii sanselor de scolarizare a adultilor din mediul rural.

Deosebit de importanta ramane imbunatatirea cunostintelor si aptitudinilor profesionale ale capitalului uman din mediul rural, aceasta reprezentand baza pentru initierea si dezvoltarea de activitati non-agricole. Masura este sustinuta prin operatiunile finantate din FSE. POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritara. 5 - Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale prin dezvoltarea resurselor umane finanteaza masuri de stimulare a ocuparii printr-un domeniu de interventie specific provocarilor ridicate de mediul rural (acces la educatie si formare) si cresterea calitatii ocuparii in zonele rurale, prin atragerea unui segment important de populatie ocupata in agricultura de subzistenta in sectorul serviciilor.

Promovarea initiativelor favorabile ocuparii grupurilor supuse riscului excluziunii sociale

Crearea unei piete a muncii flexibile si inclusive implica promovarea unor instrumente pe care grupurile dezavantajate sa le poata utiliza in scopul cresterii sanselor de ocupare, simultan cu accesul la servicii sociale adecvate si la servicii educationale si de formare continua.

Pentru asigurarea unui nivel decent de trai si promovarea incluziunii sociale, sistemul de asistenta sociala a fost orientat pe asigurarea venitului minim garantat (VMG). Se asigura astfel legatura dintre sistemul de asistenta sociala si cel de stimulare a ocuparii, prin formularea unui obiectiv complex: promovarea ocuparii in scopul de a reduce saracia si in special tendinta catre saracia extrema. Programul priveste asigurarea veniturilor globale ale gospodariei, pe de o parte prin stimularea muncii, existenta unui membru al gospodariei care munceste conduce la cresterea dreptului la ajutor social cu 15%, iar pe de alta parte prin responsabilizarea membrilor familiei care trebuie sa presteze o munca in folosul comunitatii, fara de care persoana asistata isi pierde dreptul la asistenta sociala. In plus, acordarea VMG reprezinta o masura complementara cu acordarea altor beneficii, cum ar fi: asigurarea medicala, ajutorul de urgenta, ajutorul pentru incalzirea locuintei.

In anul 2005, a fost promovata "Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013 - Sanse egale pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara discriminari". Pentru implementarea acestei strategii au fost initiate masuri de formare profesionala in vederea integrarii in munca a persoanelor cu handicap, derulate in baza unui program national. Masurile urmaresc, pe de o parte acordarea nevoilor acestor persoane cu ergonomia locului de munca, iar pe de alta parte dezvoltarea abilitatilor si incadrarea in munca, prin programe de tip "a doua sansa". De asemenea, sunt acordate facilitati fiscale atat persoanelor cu handicap grav sau accentuat angajate, cat si angajatorilor, prin promovarea in anul 2006 a Legii privind protectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Consolidarea capacitatii institutionale a Serviciului Public de Ocupare de a furniza servicii adaptate pentru persoane cu handicap reprezinta o prioritate, fiind infiintate 8 centre regionale pentru consilierea si orientarea in cariera a acestora si stabilindu-se anual masuri de stimulare a ocuparii.

De asemenea, prin interventia FSE se acorda o atentie speciala imbunatatirii situatiei grupurilor vulnerabile din punct de vedere social, POS DRU Axa.Prioritara. 6 - Promovarea incluziunii sociale fiind focalizata pe domenii de interventie specifice: dezvoltarea economiei sociale, imbunatatirea accesului si a participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii, promovarea accesului si a participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii, promovarea oportunitatilor egale pe piata muncii.

Serviciul Public de Ocupare aplica masuri de subventionare a locurilor de munca si reducerea contributiei la sistemul asigurarilor pentru somaj pentru anumite grupuri tinta: tineri absolventi, lucratori in varsta de peste 45 de ani, lucratori unici intretinatori de familie monoparentala, persoane cu handicap (pentru a creste sansele acestora de integrare / reintegrare pe piata muncii). Masuri similare pentru subventionarea locurilor de munca create pentru grupuri tinta vor fi sustinute si din FSE, prin POS DRU.

In ceea ce priveste integrarea etniei rome pe piata muncii, Agentia Nationala pentru Rromi (ANR) este abilitata sa implementeze politica si strategia Guvernului in domeniul protectiei drepturilor minoritatii rromilor. ANR si-a imbunatatit capacitatea institutionala prin infiintarea birourilor regionale pentru rromi, care lucreaza in parteneriate nationale si regionale pentru imbunatatirea situatiei rromilor cu organizatiile neguvernamentale ale etnicilor rromi, precum si cu institutiile publice relevante: Ministerul Muncii, Familiei și Egalitatii de Sanse, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

ANOFM implementeaza masuri active focalizate pe inserarea pe piata muncii a rromilor (campanii de informare cu privire la piata muncii, servicii gratuite de formare profesionala, burse specializate ale locurilor de munca).

Prin programarea fondurilor europene pre si post aderare s-a urmarit asigurarea unor fonduri pentru finantarea interventiilor la nivel local pentru imbunatatirea situatiei rromilor, interventii in care organizatiile neguvernamentale joaca un rol esential in promovarea incluziunii sociale a persoanelor rrome si schimbarea atitudinii autoritatilor si societatii fata de acestia.

Asigurarea egalitatii de sanse pentru femei si barbati

Asigurarea egalitatii de gen reprezinta o prioritate transversala a Programului National de Reforma, insa comporta si aspecte specifice in ceea ce priveste cresterea ratei de ocupare a femeilor si recuperarea decalajelor inregistrate intre barbati si femei in cazul anumitor indicatori specifici pietei muncii (rate de activitate si ocupare, diferente salariale, calitatea ocuparii).

Pentru reducerea decalajelor de gen a fost asumata, de catre Guvern, Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati si Planul General de Actiuni aferent care cuprinde obiective si actiuni legate de integrarea pe piata muncii a femeilor in situatie sau risc de marginalizare, de promovare a accesului femeilor in activitati economice unde au o reprezentare scazuta si de promovare a accesului egal al femeilor si barbatilor la educatie si formare initiala si continua. Urmarirea implementarii si evaluarii aplicarii acestor obiective revine Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati.

Guvernul isi asuma masuri pentru asigurarea tranzitiei de la perioade inactive la perioade active pe piata muncii: acordarea de servicii gratuite de formare si perfectionare profesionala pentru tranzitia de la perioada de ingrijire a copilului la inserarea pe piata muncii, facilitarea reducerii perioadei de ingrijire a copilului (pana la varsta de 2 ani) prin acordarea tichetelor de cresa si a unei indemnizatii de completare a salariului, dezvoltarea de servicii sociale pentru ingrijirea comunitara a copiilor si a persoanelor dependente de familie.

Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati reprezinta in POS DRU 2007-2013 atat o prioritate orizontala, cat si un domeniu specific de interventie. Programele specifice urmaresc cresterea gradului de constientizare a femeilor cu privire la drepturile lor, promovarea acestora in domenii economice care nu le sunt accesibile in mod traditional, promovarea ocuparii femeilor din mediul rural, eliminarea stereotipurilor de gen in societate. Prin POS DRU 2007-2013 vor fi sustinute initiative inovative de promovare a ocuparii si formarii profesionale cu un impact special asupra femeilor: dezvoltarea sistemelor de munca la domiciliu, asigurarea de oportunitati de invatare prin internet (e-learning).

5. Dezvoltarea abilitatilor, educatiei și imbunatatirea pieței muncii

Studiile si datele disponibile privind contributia educatiei si formarii profesionale la promovarea cresterii economice, releva faptul ca educatia si formarea profesionala sunt principalii contributori ai dezvoltarii economice si progresului, orice crestere a nivelului de educatie constituind un factor important de crestere economica. Din punct de vedere al educatiei, in Romania s-a inregistrat o crestere permanenta a ponderii populatiei intre 25 si 64 ani avand cel putin studii medii, de la 67,9% in 1999 la 74,2% in anul 2006, mai mare chiar decat a multor alte tari europene. Ponderea celor cu studii superioare incheiate este in crestere in Romania, de la 8,7% in 1999 la 11,7 in 2006 desi este mult mai scazuta fata de ratele din tarile cu economie dezvoltata.

S-a identificat necesitatea cresterii investitiilor in modernizarea sistemului de educatie si formare profesionala initiala, acordandu-se sprijin pentru dezvoltarea educatiei prescolare, invatamantului profesional si tehnic si invatamantului superior. Efectele acestor investitii vor fi sustinute si prin investitii de modernizare si asigurare a calitatii in formarea profesionala continua. Modernizarea si imbunatatirea educatiei si formarii profesionale initiale si continue vor asigura premisele generale pentru furnizarea competentelor, aptitudinilor cerute pe piata muncii.

Interventiile prevazute pentru perioada 2007-2013 vizeaza redefinirea continutului si finalitatilor educatie si formarii profesionale, imbunatatirea conditiilor de invatare, asigurarea calitatii in educatie si formare si o mai buna corelare a educatiei si formarii profesionale cu cerintele pietei muncii. Asigurarea oportunitatilor egale in educatie si formare profesionala initiala si continua, incluziunea sociala vor constitui obiective orizontale urmarite in toate tipurile de interventii

Dezvoltarea invatamantului tehnic si profesional va fi urmarita cu precadere, o atentie deosebita fiind acordata cresterii atractivitatii acestui tip de invatamant si dezvoltarii capacitatii de adaptare, de raspuns la cerintele sectoriale si regionale, astfel incat sa poata asigura atat profesionalizarea absolventilor in vederea integrarii pe piata muncii, cat si posibilitatea continuarii educatiei. Cresterea capacitatii invatamantului profesional si tehnic de raspuns/de adaptare la cerintele pietei muncii, va presupune continuarea și intensificarea eforturilor pentru redefinirea continutului si finalitatilor invatarii astfel incat absolventii sa dispuna de competentele cheie si tehnice solicitate de angajatori. In acest context, o atentie deosebita se acorda sistemului de Scoli de Arte si Meserii, modernizarii infrastructurii si dotarilor unitatilor de invatamant profesional si tehnic, formarii profesorilor si profesorilor instructori, dezvoltarii practicii in intreprinderi.

Invatamantul superior reprezinta un element cheie in dezvoltarea societatii bazata pe cunoastere, universitatile fiind principalii furnizori de forta de munca inalt calificata si de cunoastere. Eforturile intreprinse se vor concentra asupra consolidarii relatiei universitatii cu mediul de afaceri si sectorul de cercetare-dezvoltare in vederea imbunatatirii capacitatii de raspuns a educatiei universitare la schimbarile care au loc la nivelul societatii si pentru stimularea si sustinerea competitivitatii si inovarii. Principalele actiuni avute in vedere in acest sens vizeaza dezvoltarea si implementarea instrumentelor de asigurare a calitatii, dezvoltarea ofertelor de studii universitate de licenta si masterat in vederea furnizarii de calificari universitare relevante pentru piata muncii, dezvoltarea de programe si scoli doctorale, ca parte a procesului "Bologna".

In ceea ce priveste formarea profesionala continua, Romania inregistreaza o rata foarte scazuta de participare in randul populatiei din grupa de varsta 25 - 64 ( 1,1%- 2001, 1,1% - 2002, 1,3% - 2003, 1,6% - 2005 și 1,5% in 2006 ). Fragmentarea ofertei de formare profesionala continua, acoperirea geografica inconsistenta a furnizorilor de formare pentru adulti, interesul scazut al antreprenorilor / intreprinderilor pentru investitia in dezvoltarea resurselor umane, concentrarea ofertei de formare profesionala continua pe programe pentru aptitudini generale si mai putin pe aptitudini specifice au contribuit la aceasta rata scazuta de participare.

Parasirea timpurie a scolii afecteaza negativ rata de ocupare / participare pe piata muncii. La nivelul anului 2006, rata de parasire timpurie a scolii se situa la un nivel de 19,3%, in scadere usoara fata de anul anterior. Aceasta rata indica faptul ca 19,3% din tinerii din grupa de varsta 18-24 de ani parasesc scoala fara a avea competente de baza si calificarile necesare pentru a ocupa un loc de munca, ceea ce determina intrarea acestora in randul somerilor pe termen lung, fiind confruntati cu dificultati de recuperare a decalajului de educatie si formare si de mentinere pe piata muncii. Fenomenul in ansamblul sau are un impact negativ direct asupra competitivitatii si calitatii capitalului uman, dar si asupra ansamblului. societatii, intrucat lipsa de cunostinte si abilitati determina o dezvoltare sociala si economica lenta. Grupurile tinta vizate de actiunile intreprinse in aceasta directie sunt comunitatile vulnerabile, respectiv rroma si comunitatile sarace (atat cele rurale, cat si comunitatile din polii de saracie urbana).

Cresterea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman prin :

Cresterea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate

In ceea ce priveste grupurile dezavantajate analizele au indicat urmatoarele aspecte: rata ridicata a abandonului scolar in special in randul populatiei de etnie rroma, cu preponderenta in invatamantul obligatoriu; neparticiparea intr-un proces ridicat la invatamantul prescolar a copiilor de etnie rroma si, in consecinta, inregistrarea unor rezultate scolare slabe in invatamantul primar; segregarea scolilor / claselor pe criterii etnice are efecte negative asupra calitatii educatiei din aceste scoli; numarul redus al cadrelor didactice calificate in scolile din comunitatile cu populatie preponderent rroma; manifestarea unei atitudini de neincredere a comunitatii rrome fata de scoala si teama de alterare a propriilor valori prin participarea copiilor la educatia promovata de institutiile scolare; necesitatea formarii cadrelor didactice in domeniul educatiei incluzive si inexistenta unei strategii locale in domeniul educatiei pentru asigurarea accesului egal la educatie al copiilor rromi, ai copiilor cu CES (copiii cu nevoi speciale de educatie) sau al copiilor din comunitati dezavantajate socioeconomic. Problemele identificate au stat la baza idenficarii programelor privind accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate.

O cauza a ratei crescute a absenteismului si a abandonului scolar, dar si a numarului mare de elevi nescolarizati o constituie veniturile mici ale familiilor din care provin elevii. Prin programul "Bani de liceu" sunt sprijiniti financiar elevii care urmeaza cursurile de zi ale unui liceu sau scoala de arte si meserii si care indeplinesc criteriile de eligibilitate.

Imbunatatirea calificarilor cadrelor didactice

Se realizeaza prin programul "Formarea continua a cadrelor didactice" avand ca obiectiv apropierea de mediul scolar, precum și prin sprijinul acordat din FSE in cadrul POS DRU 2007-2013 pentru imbunatatirea formarii initiale a profesorilor. Acestea vor fi completate de dezvoltarea unei oferte flexibile de formare continua pentru profesori. Continutul formarii va acoperi atat formarea pedagogica / metodica disciplinei, cat si formarea in specialitate.

Restructurarea sistemului de educatie

Guvernul a promovat proiectul de reforma a educatiei timpurii care vizeaza finantarea reabilitarii gradinitelor, dotarea acestora cu mobilier specific si material de predare-invatare, precum și formarea profesionala a educatorilor si a angajatilor din cadrul departamentelor de ingrijire medicala.

In Romania au fost facute progrese in ceea ce priveste accesul in invatamantul prescolar pentru copiii din grupurile dezavantajate si grupurile minoritatilor, in special cei de etnie rroma. Totusi, exista inca o diferenta mare intre inscrierile copiilor prescolari in general si inscrierile celor proveniti din grupurile vulnerabile. In vederea imbunatatirii accesului acestor copii in invatamantul prescolar, sunt necesare mai multe programe de formare pentru cadrele didactice si pentru personalul administrativ pentru a le da acestora cunostinte si abilitati in domeniul incluziunii sociale. De asemenea, este importanta promovarea cooperarii si comunicarii intre parinti, cadre didactice si membrii comunitatii prin care se sprijina cresterea accesului minoritatilor si a altor grupuri dezavantajate la invatamantul prescolar.

In vederea reducerii fenomenului de parasire timpurie a scolii, Guvernul a promovat proiectul de educatie timpurie inclusiva. Proiectul are ca obiectiv reabilitarea si dotarea conform standardelor a gradinitelor din comunitatile dezavantajate, construirea de noi gradinite, precum si promovarea modulelor si cursurilor de formare pentru manageri, educatori si parintii copiilor din unitatile selectate.

Nivelul scazut de educatie si parasirea timpurie a scolii sunt considerate a fi factori care duc la sporirea riscului de a deveni somer si de a intra in somajul pe termen lung. Cum studiile disponibile arata ca un numar foarte mic dintre cei care parasesc scoala de timpuriu sunt reintegrati in educatie sau participa la programe de formare profesionala continua, POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 va finanta programe de sprijin pentru reintegrarea acestora in educatie. Actiunile preconizate a rezolva problema parasirii timpurii a scolii vor avea un caracter integrat preventiv si corectiv.

Adaptarea sistemului educational si de formare la noile cerinte de competente prin :

Investitii in infrastructura / imbunatatirea conditiilor de invatare

Un obiectiv major al perioadei postaderare este necesitatea dezvoltarii invatamantului profesional si tehnic pentru relationarea numarului absolventilor specializati pe anumite profesii tehnice cu cererea pietei. Domeniile de calificare au fost stabilite in concordanta cu documentele strategice de planificare operationala la nivel de sistem : Planul Regional de Actiune in Invatamant, Planul Local de Actiune in Invatamant, Planul de Actiune al Scolii. Guvernul sustine programul pentru promovarea scolii de arte si meserii prin care se vor dota cu echipamente didactice pentru formare profesionala unitatile de invatamant selectate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare.

Problemele cu care se confrunta sistemul educational din Romania si care sunt legate de infrastructura scolara tin, in principal, de costurile ridicate pentru intretinerea mai multor cladiri, numarul ridicat de clase simultane, rata ridicata a absenteismului, numarul ridicat al elevilor nescolarizati, numarul ridicat al cadrelor didactice necalificate. De aceea proiectul de reforma a invatamantului preuniversitar are in vedere, pe langa componenta educationala si asigurarea conditiilor de invatare, cazare si petrecere a timpului liber corespunzatoare pentru desfasurarea unui proces de invatamant competitiv, in acord cu exigentele UE. Totodata se are in vedere si ancorarea in realitatea sociala si in perspectiva de dezvoltare economica a diferitelor zone geografice ale tarii, propunandu-se in acest scop crearea de campusuri scolare. Programul ''campusuri scolare'' ofera comunitatilor locale unitati scolare polifunctionale, eventual specializate, apte sa devina unitati complexe pentru educarea si pregatirea resursei umane solicitata pe piata fortei de munca.

Programul Phare TVET de modernizare a invatamantului profesional si tehnic continua procesul de modernizare a invatamantului profesional si tehnic inceput prin programul multianual 2001-200 In program sunt incluse 150 de unitati de invatamant din mediul rural si din localitati mici si mijlocii si vizeaza reabilitarea infrastructurii de pregatire profesionala, dotarea cu echipamente didactice si formarea managerilor, cadrelor didactice, inspectorilor, partenerilor sociali pentru a raspunde cerintelor de adaptare a ofertei de educatie si formare profesionala la cerintele pietei muncii.

Lipsa unor dotari adecvate din laboratoarele universitatilor, necesare derularii procesului instructiv-educativ, sau uzura morala ridicata a celor existente a dus la scaderea calitatii educatiei. Prin Programul de dezvoltare a infrastructurii invatamantului superior vor fi sustinute 49 de universitati de stat (aprox. 400.000 studenti, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice) vor beneficia de lucrari de investitii si dotari (platforme educationale, de licenta).

Investitii in infrastructura pre-universitara si universitara sunt sustinute din FEDR, prin Programul Operational Regional 2007- 2013, Axa Prioritara. 3 - Imbunatatirea infrastructurii sociale.

Dezvoltarea competentelor și abilitatilor necesare pentru Societatea Informationala

In ceea ce priveste educarea tinerilor ca participanti activi in economia bazata pe cunoastere si pentru stimularea dezvoltarii abilitatilor pentru economia digitala sunt prevazute programe de informatizare a scolilor din mediul rural si introducerea alfabetizarii digitale inca din primii ani de scoala . In cadrul proiectului "Economia bazata pe Cunoastere" au fost selectate 260 de comunitati locale participante. Proiectul vizeaza acumularea unui nivel optim de abilitati, cunostinte si competente in domeniul TIC ceea ce va asigura o calitate superioara serviciilor implementate si sustenabilitatea retelei create, precum si sprijinirea activitatilor de formare pentru alfabetizarea digitala si implementarea unor proiecte culturale locale menite sa sustina dezvoltarea comunitatilor eligibile.

De asemenea un alt proiect, implementat in 485 de scoli din 260 de comunitati locale, vizeaza masuri de instruire, utilizare tehnologii TIC, revizuirea curriculei scolare, acces la cunoastere. Obiectivul masurii este de crestere a potentialului de acumulare in procesul de educatie prin mijloace TIC - dotarea scolilor cu mijloace didactice si echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educationale, echipamente multimedia), conectarea scolilor selectate la Internet de mare viteza, cresterea atractivitatii procesului de invatare prin introducerea TIC in procesul de predare, dezvoltarea de noi competente atat pentru elevi cat si pentru profesori.

Implementarea aplicatiilor e-learning este finantata din FEDR prin POS Cresterea Competitivitatii Economice Axa Prioritara 3 - TIC pentru sectorul public si privat, pentru proiecte avand ca beneficiari instutiile publice.

Dezvoltarea invatamantului superior

Guvernul considera necesara finantarea de catre stat a invatamantului superior, avand la baza o diagnoza a nevoii de resurse umane cu pregatire superioara pe domenii de specialitate. Prin Programul de dezvoltare a educatiei universitare si postuniversitare - "Educatia universitara si postuniversitara din Romania" se finanteaza 375.188 studenti echivalenti - programul multianual finanteaza bursele, transportul studentilor, subventiile de cazare, finantarea de baza.

Stabilirea si dezvoltarea unui sistem national de calificari din invatamantul superior

Restructurarea și modernizarea invatamantului universitar a demarat in anul 2005/2006 ca parte a procesului Bologna. Progrese s-au inregistrat in ceea ce priveste cadrul institutional si sprijinul metodologic pentru dezvoltarea Cadrului National al Calificarilor din Invatamantul Superior si pentru asigurarea calitatii, prin crearea, in anul 2005 a Agentiei Nationale pentru Calificarile din Invatamantul Superior si Parteneriat cu Mediul Economic si Social, respectiv a Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior. Masura vizeaza:

elaborarea, implementarea, actualizarea si monitorizarea Cadrul National al Calificarilor pentru Invatamantul Superior (CNCIS) care va permite o larga recunoastere si atestare a rezultatelor invatarii exprimate in termeni de subcompetente si competente pe 292 programe si 72 domenii de studii, respectiv cicluri de studii (licenta, masterat si doctorat);

crearea, implementarea si actualizarea / intretinerea permanenta a Registrului National al Calificarilor din Invatamantul Superior (RNCIS) pentru calificarile certificate in invatamantul superior;

Guvernul isi asuma promovarea cadrului de reglementare prin elaborarea metodologiilor necesare (Metodologia de acreditare a unei noi calificari si introducerea acesteia in RNCIS si Metodologia de descriere a calificarilor pe programe de studii, domenii de studii si discipline de invatamant) si a Legii calificarilor din Romania. Masura beneficiaza de finantare din fonduri structurale prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Educatia si formarea profesionala continua

Romania si-a asumat, pentru anul 2010, tinta strategica de 7% a ratei de participare la educatie si formare profesionala pentru grupa de varsta 25 - 64 de ani, prin adoptarea "Strategiei pe termen scurt si mediu de formare profesionala continua 2005-2010", care urmareste dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesionala continua, transparent si flexibil, cu o finantare adecvata, cu o puternica implicare a partenerilor sociali, care sa asigure cresterea ocupabilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca, dezvoltarea invatarii de-a lungul intregii vieti, luand in considerare restructurarea economica si alinierea la piata europeana.

In perioada 2007 - 2009 este prevazuta revizuirea legislatiei privind formarea profesionala continua si consolidarea capacitatii administrative a Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor cu rol de Autoritate Nationala pentru Calificari.

Dezvoltarea sistemului de formare continua se face pe principiul parteneriatului social prin sprijinirea infiintarii si functionarii comitetelor sectoriale. Partenerii sociali sunt implicati in definirea si validarea calificarilor, precum si in procesul de autorizare a furnizorilor de formare pentru adulti si de evaluare a competentelor. Se urmareste dezvoltarea complementaritatii programelor de formare profesionala continua si initiala, in vederea asigurarii unei mai mari atractivitati si flexibilitati a acestora.

In perioada 2008-2009, va fi implementat un program la nivel national pentru cresterea gradului de constientizare in randul angajatorilor si lucratorilor asupra avantajelor formarii profesionale continue.

Interventia FSE prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 se va focaliza pe consolidarea si imbunatatirea functionarii sistemelor de educatie si formare profesionala initiale si continue (Axa.Prioritara.1 - educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere) si asigurarii unor sanse crescute de participare la educatie si formare de calitate (Axa.Prioritara 2 - Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii). De asemenea, in vederea imbunatatirii capitalului uman si acordarea de sprijin in vederea adaptarii la noul context, din FEADR prin Programul National de Dezvoltare Rurala este sustinuta formare profesionala continua in domeniul agriculturii, silviculturii si industriei alimentare.

Mobilitatea fortei de munca

Romania a inregistrat o dinamica semnificativa pe piata muncii in ceea ce priveste mobilitatea geografica interna si cea ocupationala. In contextul diversificarii pietei muncii, trebuie continuat procesul de adaptare a serviciilor de formare in conformitate cu cerintele angajatorilor si perspectivele de dezvoltare si aparitie de noi ocupatii, astfel incat persoanele cu abilitati sa poata trece usor de la o ocupatie la alta, prin dobandirea de noi competente. Romania are in vedere introducerea unui sistem de certificare a competentelor si a calificarilor partiale, care permite practicarea uneia sau mai multor ocupatii si obtinerea calificarilor complete, inclusiv dezvoltarea capacitatii cetatenilor de a desfasura activitati in mod independent. De asemenea, pentru cresterea mobilitatii geografice interne se urmareste acoperirea deficitului de forta de munca in domenii solicitate de pietele locale si regionale, prin cresterea vizibilitatii locurilor de munca disponibile si a facilitatilor promovate de angajatori, astfel incat lucratorii sa fie motivati in demersul de schimbare a locului de munca.

In ceea ce priveste dimensiunea externa a mobilitatii geografice, Romania va urmari gestionarea adecvata a migratiei economice pentru compensarea deficitului de forta de munca interna in anumite sectoare. Romania isi asuma gestionarea eficienta a fluxurilor de emigranti romani in scop de munca prin implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare acestora. De asemenea vor fi negociate noi acorduri bilaterale in domeniul reglementarii si organizarii circulatiei fortei de munca si vor fi intreprinse demersurile necesare in vederea limitarii perioadelor de tranzitie impuse de catre cele 25 de State Membre in domeniul liberei circulatii a lucratorilor.