Promovarea integrǎrii sociale a grupurilor defavorizate

Promovarea integrǎrii sociale a grupurilor defavorizate

Cercetǎrile recente din Romania releva faptul ca persoanele defavorizate (tineri, persoane cu handicap/incapacitate de munca, minoritati etnice, imigranti) intampina dificultati in ceea ce priveste accesul si mentinerea lor pe piata muncii, unele dintre aceste dificultati constituind forme explicite sau disimulate de discriminare dupa criteriul etnic sau al incapacitatii de munca

Pentru persoanele cu handicap au fost create politici sociale care impun :

acordarea de servicii de calitate tuturor persoanelor cu handicap cu potential lucrativ restant;

dezvoltarea centrelor de informare si consiliere pentru persoane cu handicap pentru marirea sanselor de ocupare in locuri de munca adecvate tuturor tipurilor de handicap;

facilitarea accesului la toate formele de invatamant.

Statistic, numǎrul persoanelor cu handicap incadrate in munca este in continuǎ crestere, atat datoritǎ legislatiei in vigoare (O.G. nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completata prin Legea 519/2002), cat si datoritǎ cerintelor impuse de structurile europene.

La sfarsitul anului 2003 existau 414.000 de persoane inregistrate cu handicap, ceea ce repezinta 1,8 % din populatia tarii, din care 12881 persoane erau active.[1] Din totalul persoanelor incadrate in munca, un numar de 984 lucreaza in ateliere protejate, restul persoanelor lucreaza in institutii publice sau unitati economice.

O altǎ categorie defavorizatǎ pe piata muncii o reprezintǎ imigrantii. Politicile de stimulare a ocupǎrii acestei categorii de persoane au in vedere asigurarea accesului pe piata fortei de munca si cresterea sanselor gasirii unui loc de munca pentru strainii care au dobandit o forma de protectie in Romania, precum si prevenirea si combaterea discriminarii imigrantilor pe piata fortei de munca.

In anul 2003 au fost depuse 885 de cereri de azil, cei mai multi solicitanti de azil provenind din tari precum: Irak, China si India. Au fost acordate 69 de forme de protectie (42 de persoane au obtinut statutul de refugiat si 27 de persoane protectie umanitara conditionata) in faza administrativa, iar instantele au acordat 95 de forme de protectie (43 de persoane au obtinut statutul de refugiat si 52 protectie umanitara conditionata).

Pentru persoanele de etnie rroma, Strategia de Ocupare a Fortei de Muncǎ pentru 2004-2010 isi propune reducerea cu cel putin 30%, pana in anul 2010, a abandonului scolar in randul persoanelor de aceasta etnie si cresterea cu cel putin 10%, pana in anul 2010, a ponderii persoanelor de etnie rroma incadrate in munca, in totalul persoanelor programate a fi incadrate.

De asemenea, potrivit H.G. nr. 430/2001, statul acordǎ facilitati fiscale intreprinzatorilor care angajeaza etnici rromi si sustinere financiarǎ pentru proiectele bazate pe activitati generatoare de venit si pe mici afaceri pentru familiile si comunitatile de romi, credite avantajoase si microcredite pentru intreprinzatorii rromi, favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile de etnie rroma .

Pentru somerii de lunga durata se are in vedere asigurarea participarii la cel putin o masura activa de stimulare a ocuparii in primele luni de somaj evitandu-se astfel intrarea in somaj de lunga durata si dezvoltarea programelor de formare profesionala in meserii solicitate pe piata muncii prin implicarea tuturor actorilor cu atributii in domeniu.[3]

Pentru toate grupurile tintǎ se organizeazǎ anual mai multe burse a locurilor de muncǎ.