SUSPENDAREA INCEPERII SI CONTINUÃRII GREVEI

SUSPENDAREA INCEPERII SI CONTINUÃRII GREVEI

Conducerea unitatii poate solicita suspendarea grevei pe termen de 30 de zile de la inceperea sau continuarea ei conform art. 55 din Legea 168/1999, daca prin aceasta s-ar pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor. Competenta rezolvarii cererii apartine curtii de apel in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea. Solutionarea se face in regim de urgenta, iar hotararile pronuntate sunt irevocabile.

Aceasta dispozitie este mult mai restrictiva decat cea anterioara care dispunea inceperea sau continuarea grevei poate fi suspendata daca prin aceasta ar fi afectate interese majore pentru economia nationala sau interese de ordin umanitar. In prezent, suspendarea este posibila numai daca se pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor, ceea ce, evident, este in sarcina organului de jurisdictie competent. Instanta poate admite cererea unitatii si dispune suspendarea pe duarata solicitata, sau poate stabili ca un alt termen de suspendare.

Prin dispozitiile art. 50, alin. 1, se prevede ca:"Participarea la greva este libera.Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe."

Incalcarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 88 din Legea 168/1999. Participarea la greva sau organizarea acesteia cu respectarea dispozitiilor legii nu poate atrage raspundere juridica pentru grevisti sau organizatori, deoarece nu este o incalcare a unei obligatii de serviciu si deci nu poate exista nici raspundere . Daca inceperea sau continuarea grevei a fost suspendata sau a fost declarata ilegala, organizarea sau participarea la greva in continuare constituie incalcari ale obligatiilor de serviciu si atrag raspunderea juridica. In acest sens jurisprudenta a decis ca initiarea sau participarea la desfasurarea unei greve fara respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza procedurile prealabile declansarii acesteia, constituie o abatare disciplinara care justifica desfacerea contractului de munca conform art. 130, litera i, din codul muncii.

Potrivit dispozitiilor art.51, alin. 1, daca este posibil, salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea, iar salariatii trebuie sa se abtina de la orice actiune sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva. Conform dispozitiilor art. 52 din Legea 168/1999, organizatorii grevei impreuna cu conducatorul unitatii, sunt obligati pe durata acesteia sa protejeze bunurile, sa asigure fuctionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor. Neindeplinirea acestor obligatii sau indeplinirea lor defectuoasa, constituie cauze ale ilegalitatii pentru declararea si desfasurarea grevei. Pe durata grevei, conducerea unitatii nu poate fi impiedicata de catre salariatii aflati in greva sau de organizatori sa-si desfasoare activitatea. Pentru incalcarea dispozitiilor legale, participantii la greva si organizatorii raspund penal si patrimonial, dupa cum faptele savarsite atrag forme de raspundere. Potrivit art. 55 din Legea nr. 168/1999, conducerea unitatii poate sesiza curtea de apel competenta nu numai cu privire la suspendarea inceperii grevei, dar si cu suspendarea continuarii acesteia.

Solutionarea se face in regim de urgenta, respectiv in termen de 7 zile de la inregistrarea cererii, iar hotararile pronuntate sunt irevocabile. Durata suspendarii grevei va putea fi, asadar, de cel mult 30 de zile de la inceperea sau continuarea ei. Instanta poate admite cererea unitatii si dispune suspendarea pe termenul solicitat, poate stabili un termen in cadrul celui maxim prevazut de lege sau poate respinge cererea formulata in unitate.

O alta problema care se pune este in legatura cu data de la care curge termenul. Bineinteles ca atunci cand greva nu a inceput, acest termen curge de la inceperea ei, iar cand a inceput, termenul curge de la data stabilita prin hotararea instantei care poate fi, apreciem, data pronuntarii.

Desfasurarea grevei

Art. 50 alin. 1 din lege prevede ca "participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe".

Din acest text cu valoare de principiu, rezulta dreptul recunoscut oricarui salariat de a participa la greva in mod liber, de a se retrage cand doreste din randul participantilor la greva, de a refuza, atunci cand este solicitat, sa adere la un conflict de munca. Incalcarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 88 din lege.

Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea si salariatii unor subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului de interese.

Participarea la greva sau organizarea ei, cu respectarea dispozitiilor legale, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale salariatilor si nu poate avea consecinte negative pentru grevisti sau organizatori. Singura conditie impusa cu privire la participarea la greva sau organizarea acesteia, este aceea ca incetarea colectiva a lucrului sa aiba loc in mod legal, iar greva sa nu fie suspendata. Exprimarea legii "nu poate avea consecinte negative pentru grevisti sau organizatori" trebuie interpretat in sensul ca participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor legii, nu poate atrage raspunderea juridica pentru grevisti sau organizatori, indiferent care ar fi forma acesteia. Solutia este logica deoarece, neexistand o incalcare a unei obligatii de serviciu, nu poate exista nici o raspundere. Aceasta solutie nu mai este insa valabila in ipoteza in care greva este suspendata potrivit art. 56 din lege sau este declarata ilegala, conform art. 60 alin. 1 din lege. Asadar, daca inceperea sau continuarea grevei a fost suspendata ori greva a fost declarata ilegala, organizarea sau participarea la greva in continuare constituie incalcari ale obligatiilor de serviciu si atrage raspunderea juridica.

De pilda, liderii sindicali care hotarasc declansarea sau, dupa caz, continuarea unei greve ilegale, au si o raspundere disciplinara si, in consecinta, pot fi concediati in conditiile art. 61, lit. a din Codul muncii. In sensul celor de mai sus s-a pronuntat si practica judiciara. Astfel s-a decis ca initierea sau participarea la desfasurarea unei greve, fara respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza procedurile declansarii acesteia, constituie o abatere disciplinara care justifica desfacerea contractului de munca in conditiile prevazute de art. 130 lit. i din anteriorul Cod al muncii.

Tot astfel, s-a considerat ca daca s-a stabilit prin hotarare definitiva caracterul ilegal al grevei organizata de un lider sindical, greva ce a generat si mari pagube materiale, masura desfacerii contractului de munca a acestui salariat este legala. Protectia instituita impotriva masurii de concediere pe motiv disciplinar a contractului de munca, in favoarea liderilor sindicali, opereaza deci numai pentru activitatea sindicala desfasurata cu respectarea prevederilor legale, nu si pentru activitatea de organizare a unor greve ilegale, declarate astfel prin hotarare judecatoreasca.

De altfel, in materia raspunderii juridice, inclusiv disciplinara, a organizatorilor declansarii sau continuarii unei greve nelegale, raportul dintre Legea nr. 54/2003 si Legea nr. 169/1999 este acela de la o reglementare generala la o reglementare speciala. In consecinta, primeaza legea speciala, potrivit principiului de drept care stabileste ca specialia generalibus derogant.

In sensul celor de mai sus, este si practica Organizatiei Internationale a Muncii.S-a precizat astfel ca "un mandat sindical nu confera nimanui imunitatea in orice imprejurare". Conventia nr. 135 si Recomandarea nr.143, ambele din 1971, vizeaza asigurarea protectiei muncitorilor in intreprindere si indica facilitatile ce li se pot acorda. Ei beneficiaza de protectie impotriva tuturor masurilor care le-ar putea aduce prejudiciu, inclusiv concedierea, si care ar fi motivate, prin calitatea sau prin activitatile lor de reprezentanti ai muncitorilor, de afilierea lor sindicala sau de participarea la activitati sindicale atata timp cat actioneaza conform legii,conventiilor colective sau altor regelemtari in vigoare.[3]

Art. 54 alin.3 dispune ca "pe durata grevei, salariatii isi mentin toate drepturile ce decid contractul lor de munca, cu exceptia drepturilor salariale".In concluzie pe prioada cat se afla in greva cei in cauza nu au dreptul la salariu. Este logica solutia deoarece pe perioada respectiva nu presteaza munca. In schimb, ei vor beneficia de drepturile de asigurari sociale, iar intervalul de timp ca au participat la greva constituie vechime in munca incluzandu-se si in calculul vechimii neintrerupte in aceeasi unitate.Evident ca aceste din urma nu se mai cuvin in modul in care instanta de judecata ori comisia de arbitraj a hotarat suspendarea ori incetarea grevei in temeiul art. 56,art. 60 alin. 1,lit. b sau art.62 din lege.

Continuarea activitatii salariatilor care nu participa la greva

Potrivit art. 51 "salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea, daca este posibil". Participarea la greva este absolut liber in sensul ca nimeni nu poate fi obligat sa participe la greva ori sa refuze o asemenea participare. Este firesc ca cei ce nu participa la coflict sa-si continue activitatea beneficiind astfel, pe cale de consecinta salariu. Insa, acesti salariati continua activitatea numai "daca aceasta este posibila". O alta posibilitate exista atunci cand greva celorlalti salariati nu paralizeaza intreaga activitate unitatii, cand munca celor care nu au intrat in greva este independenta de rezultatele celor ce au incetat lucrul. Posibilitatea continuarii activitatii, modalitatile concrete ale acesteia, considera ca trebuie stabilite de conducerea unitatii si reprezentantii celor ce, nefiind in greva vor sa lucreze fara intrerupere.

Art. 51 alin. 2 stipuleaza ca "salariatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva". In situatia in care o actiune intreprinsa pentru incetarea lucrului are loc prin amenintari sau violenta, ea constituie contraventie reglementata de art. 88 din Legea nr. 168/1999.

Suntem de parere ca in ipoteza in care greva este declarata nelegala, iar salariatii neangajati in conflictul de munca au fost impiedicati de a continua lucrul, ei au dreptul sa primeasca de la unitate echivalentul salariului de care au fost lipsiti. Sumele respective se vor include in despagubirile solicitate de catre unitate de la organizatorii grevei nelegale.

Obligatii pentru organizatorii grevei si conducere unitatii pe durata desfasurarii grevei

In conformitate cu dispozitiile art. 52 din lege, organizatorii grevei impreuna cu conducerea unitatii, au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor.

Modalitatile concrete prin care organizatorii grevei si conducerea unitatii se inteleg sa aduca la indeplinire prevederile de mai sus raman in eclusivitate la aprecierea lor. Numai in caz de neintelegere, solutia va fi data de catre instanta de judecata. Neindeplinirea obligatiei legale mentionate sau indeplinirea ei defectuoasa, constituie caz de nelegalitate atat pentru declararea grevei, intrucat aceasta nu poate incepe inainte de stabilirea masurilor respective, cat si pentru desfasurarea ei. In aceasta situatie, conducerea unitatii are posibilitatea de a solicita instantei incetarea grevei si obligarea organizatorilor la plata despagubirii pentru recuperarea prejudiciului ce i s-a produs.

In legatura cu obligatia partilor de a asigura continuarea functionarii utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar constitui un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, partile trebuie sa stabileasca care sunt aceste utilaje si instalatii, precum si masurile concrete pentru functionarea lor in continuare.

Prin expresiile legale "ar putea constitui un pericol" sau "ar putea cauza pagube", credem ca legiuitorul a intentionat sa se refere la utilajele si instalatiile in ale caror prescriptii de utilizare si fuctionare, se prevede in mod precis, ca oprirea lor constituie un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor, daca nu se iau anumite masuri speciale, expres prevazute in aceste prescriptii tehnice. Pe durata grevei, conducerea unitatii nu poate fi impiedicata sa-si desfasoare activitatea de salariati aflati in greva sau de la organizatorii ei. Rezulta ca cei in cauza au obligatia de a se abtine de la orice actiune care ar incalca acest drept al unitatii, reglementat de lege, ca o masura speciala de protectie. Insa, nici conducerea unitatii nu poate incadra salariati care sa-i inlocuiasca pe cei aflati in greva.

In situatia in care salariatii aflati in greva sau organizatorii isi incalca obligatiile legale, vor raspunde penal sau/si patrimonial, dupa cum faptele savarsite atrag una sau ambele dintre aceste forme de raspundere. In timpul grevei, organizatorii continua negocierile cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor care au constituit motivele colective a lucrului. In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii nu ajung la acord, greva inceteaza. Refuzul organizatorilor grevei de a nu indeplini obligatia legala ce le revine in sensul de a continua negocierile cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor, atrage raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unitatii (art.57).