Sistemul de recompense: concept si tipuri de recompense

Sistemul de recompense: concept si tipuri de recompense

Recompensarea angajatilor este un domeniu de activitate deosebit de important al managementului resurselor umane prin care se influenteaza atat comportamentul si atitudinea angajatilor cat si eficienta si eficacitatea organizationala. Daca in ceea ce priveste denumirea utilizata teoria si practica manageriala ofera o diversitate de termeni (recompense, remuneratie, salariu, retributie, stimulente, etc.) in privinta importantei acestei activitati specialistii sustin la unison: recompensarea este extrem de importanta.

Manolescu, A. vorbeste chiar de "managementul recompenselor" ca fiind procesul de elaborare si implementare a strategiilor, politicilor si sistemelor de recompense care permite organizatiilor sa-si indeplineasca obiectivele prin recrutarea si mentinerea angajatilor necesari, precum si prin motivarea corespunzatoare a acestora.

Alti specialisti ofera opinii asemanatoare chiar daca utilizeaza termeni diferiti: administrarea remunerarii consta in elaborarea si aplicarea sistemelor de retribuire care sa contribuie, impreuna cu alte sisteme de management al resurselor umane, la atragerea, mentinerea si motivarea personalului competent.

Fiecare organizatie trebuie sa adopte, sa implementeze si sa-si adapteze sistemul de recompense astfel incat acesta sa produca motivarea angajatilor.

Specialistii considera ca sistemele de recompensare sunt motivante numai daca indeplinesc anumite conditii:

- organizatia ofera recompense importante si in mod consecvent angajatilor care au performante deosebite, fapt care este cunoscut de catre toti angajatii;

- sistemul de recompense are scopuri clare si tangibile, direct asociate de comportamentul angajatului (acesta nu este motivat sau nemotivat in sine, inspre o performanta ridicata; motivatia lui depinde de modul in care el o percepe si de recompensele de care are nevoie si pe care le valorizeaza);

Sistemul de recompense cuprinde atat recompensele financiare ( sau materiale) - care la randul lor se impart in recompense financiare directe (salariu de baza, sporuri, indexari, bonusuri si alte stimulente) si recompense financiare indirecte/beneficii (asigurari, concedii, pensii) cat si recompensele nonfinanciare (nemateriale) (recunoasterea, dezvoltarea profesionala, managementul carierei profesionale promovarea, imbunatatirea conditiilor de munca, etc.). Managerii organizatiilor trebuie sa cunoasca importanta si implicatiile sistemului de recompense si sa asigure o coordonare stransa in administrarea tuturor formelor de recompensare posibile.

Principalele componente ale sistemului de recompense
(ne referim aici la cele financiare sau materiale) sunt prezentate in tab. 4.2.

Tab. 4.2. Componentele sistemului de recompense financiare

Prin urmare, sistemul de recompense reprezinta ansamblul elementelor sau veniturilor materiale si nemateriale, financiare si nonfinaciare, a facilitatilor sau avantajelor prezente si viitoare determinate direct sau indirect de calitatea de angajati, precum si de activitatea desfasurata de acestia .

Asa cum se observa in tab. 4.2. , sistemul de recompense are doua componente majore si anume recompensele directe (legate de performanta, calitatea si cantitatea muncii) si recompense indirecte (acordandu-se in anumite conditii doar pentru calitatea de angajat, purtand denumirea de beneficii).

Recompensele directe au in general un caracter retroactiv, adica se acorda dupa ce munca a fost depusa si sunt formate din:

Salariul de baza (constituie cea mai substantiala recompensa) care reprezinta plata orara, saptamanala sau lunara pentru munca depusa de un angajat.

Adaosurile reprezinta sume platite unui salariat peste salariul de baza, fie in legatura cu munca depusa, fie sub forma premiilor pentru realizari deosebite.

Sporurile reprezinta o parte variabila din castigul salariatului, in raport cu conditiile in care acesta isi desfasoara activitatea, cu vechimea in munca, sau in raport cu alte elemente; pot fi acordate: sporuri de vechime in munca, sporuri pentru conditii deosebite de munca, sporul pentru orele suplimentare, sporul pentru lucrul in timpul noptii, sporul pentru titlul stiintific de doctor, etc.

Salariul de merit reprezinta in general un procent din salariul de baza, acordandu-se in urma evaluarii performantelor din anul anterior.

Bonusurile/comisioanele sunt sume oferite in plus pe langa salariu si care sunt, de cele mai multe ori, corelate cu performantele angajatilor.

Indexari

Recompensele indirecte (beneficiile angajatilor) contribuie la pastrarea capacitatii de munca a angajatilor sau se acorda pentru a face mai atractive posturile din cadrul organizatiei si se acorda pentru calitatea de angajat.

Beneficiile angajatilor sunt impartite in doua categorii si anume beneficii obligatorii (prin efectele legii) si beneficii optionale.

Beneficiile obligatorii au trei componente:

A. Beneficii de asigurari sociale se acorda salariatilor si se refera la efectuarea de plati catre salariati sau fosti salariati, aflati in anumite situatii speciale: incetarea activitatii profesionale, incapacitate temporara de munca, maternitate, etc.

1. Pensia

In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

Pensia pentru limita de varsta se acorda salariatilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a legii nr. 19/2000. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atat pentru femei cat si pentru barbati.

Pensia anticipata- persoanele care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensie anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstei standard de pensionare;

Pensia anticipata partiala - persoanele care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani;

Pensia de invaliditate - persoanele (care indeplinesc calitatea de asigurati) care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza accidentelor de munca, bolilor profesionale si tuberculozei, bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca, au dreptul la pensie de invaliditate ;

Pensia de urmas - au dreptul la aceasta pensie copii pana la varsta de 16 ani sau pana la terminarea studiilor, dar fara sa depaseasca varsta de 26 de ani si sotul/sotia supravietuitor respectiv supravietuitoare, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani. De asemenea copiii mai pot beneficia de pensie de urmas pe toata durata invaliditatii de orice grad.

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Persoanele care dovedesc printr-un certificat medical, incapacitatea temporara de munca beneficiaza de concediu medical si de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, durata de acordare a acesteia fiind de cel mult 183 de zile in intervalul de un an, socotit din prima zi de imbolnavire.

3. Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca

Conform acestui beneficiu obligatoriu, angajatii pot sa primeasca:

- indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;

- indemnizatie pentru trecerea temporara in alta munca;

- ajutoare pentru procurarea de proteze si alte produse ortopedice care nu sunt suportate , potrivit legii, de asigurarile sociale de sanatate; etc.

4. Indemnizatia de maternitate

Angajatele au dreptul, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Indemnizatia acordata este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni si este suportata integral de bugetul asigurarilor sociale.

5. Indemnizatia pentru cresterea copilului

Angajatele au dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani.

Indemnizatia este suportata integral de bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda in felul urmator:

- pentru mamele care au intrat in plata dupa 1 ianuarie 2004, cuantumul lunar al indemnizatie pentru cresterea copilului este stabilit la un procent de 85% din salariul mediu brut     pe economie;

- mamele care au intrat in plata pana la 1 ianuarie 2004 beneficiaza de indemnizatia pentru cresterea copilului calculata ca un procent de 85% din media veniturilor lunare pe ultimele 6 luni si care este actualizata cu rata inflatiei.

B. Beneficii privind plata timpului nelucrat

Conform legii, principalele categorii de timp liber platit acordat salariatilor sunt urmatoarele:

1. Concediu de odihna

Orice salariat are dreptul la concediu de odihna, proportional cu timpul efectiv lucrat. Acesta este un drept care nu se negociaza, legea interzicand orice acord intre patronat si salariati care sa conduca la eliminarea concediului de odihna sau la reducerea lui sub limita legala.

Conform Codului muncii (art. 140) durata minima a concediului de odihna platit este de 20 de zile lucratoare. Conform contractului colectiv de munca unic la nivel national durata minima a concediului de odihna este de 21 de zile lucratoare.

De la aceste intervale minime ale concediului de odihna fac exceptie (Contractul colectiv de munca, unic la nivel national, art. 56, 57):

Tinerii pana in 18 ani, care beneficiaza de cel putin 24 de zile lucratoare;

Salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca, care au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile lucratoare;

Salariatii incadrati in grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariatii nevazatori au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 6 zile;

Salariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.

2. Concediu pentru evenimente familiale deosebite

Contractul colectiv de munca unic la nivel national pentru anii 2005-2006 stabileste acordarea de zile libere platite pentru:

- casatoria salariatului - 5 zile;

- casatoria unui copil - 2 zile;

- nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca salariatul a urmat un curs de puericultura;

- decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

- decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

- donatorii de sange- conform legii;

- schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate.

3. Concediile pentru formare profesionala

Conform Codului muncii (art. 149) salariatii au dreptul sa beneficieze , la cerere, de concedii pentru formare profesionala, concedii cu sau fara plata.

Salariatii pot beneficia de un concediu cu plata de max. 10 zile in urmatoarele conditii:

- daca au sub 25 de ani si pe durata unui an calendaristic nu au participat la nici un curs de formare profesionala pe cheltuiala firmei;

-daca au mai mult de 25 de ani si pe durata a 2 ani calendaristici consecutivi, nu au participat la nici un curs de formare pe cheltuiala firmei.

Concediile fara plata se acorda, la cererea salariatului, pentru formarea profesionala pe care acesta o urmeaza din initiativa sa.

4. Zile de sarbatoare legala si alte zile libere

Conform Codului muncii (art. 134), zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

- 1 si 2 Ianuarie;

- prima si a doua zi de Pasti;

- 1 Mai;

- 1 Decembrie;

- prima si a doua zi de Craciun;

- doua zile pentru fiecare din cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Prin contractele colective la nivel de ramura si unitate se pot stabili si alte zile libere. De ex., cu ocazia aniversarii diferitelor institutii (Ziua petrolistilor, Ziua transportatorilor) se acorda zile libere pentru angajatii respectivi.

5. Repausul saptamanal

Contractul colectiv de munca unic la nivel national stabileste dreptul salariatilor la 2 zile consecutive de repaus saptamanal, de regula sambata si duminica.

6. Repausul intre doua zile de munca

Conform Codului muncii (art. 131) , intre doua zile de munca, salariatii au dreptul la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. Prin exceptie, in cazul muncii in schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

C. Alte beneficii obligatorii

Conform Codului muncii, organizatiile care au peste 20 de salariati au obligatia de a elabora anual planuri de formare profesionala pentru salariati. Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii, etc. fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.

Asistenta in pregatirea profesionala poate fi facuta prin: plati directe, rambursarea cheltuielilor, imprumuturi catre angajati, burse.

Beneficii optionale

In plus fata de beneficiile obligatorii organizatiile pot opta si pentru o serie de beneficii optionale in scopul motivarii si cresterii satisfactiei angajatilor.

1. Prime de vacanta

Prima de vacanta se acorda ca un supliment la indemnizatia de concediu de odihna si se plateste inainte de plecarea in vacanta. Aceasta prima poate fi stabilita prin negociere si trebuie prevazuta in contractul colectiv de munca la nivelul unitatii.

2. Prime speciale

Primele speciale se pot acorda cu ocazia unor sarbatori religioase sau a unor zile festive (implinirea a 5, 10 ani de vechime in organizatie) . Cuantumul lor se stabileste de fiecare firma in parte , prin contractul colectiv de munca.

3. Participare la profit

Salariatii pot beneficia de o cota-parte din profitul net al societatii, cota de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome.

4. Cumparare de actiuni

Organizatiile cotate la bursa pot oferi angajatilor optiunea cumpararii de actiuni in conditii avantajoase.

5. Discounturi (reduceri) sau gratuitati

Organizatiile pot oferi angajatilor posibilitatea de a cumpara produsele sau serviciile realizate de acestea la preturi reduse sau chiar posibilitatea de a beneficia de anumite gratuitati.

6. Asigurari de viata sau de sanatate

7. Alte beneficii

Organizatiile mai pot oferi si alte beneficii sau servicii angajatilor lor ca de exemplu:

Masina si/sau telefon spre folosinta;

Plata transportului catre si de la serviciu;

Mese gratuite;

Consultanta juridica sau financiara gratuita;

Facilitati pentru recreere si petrecerea timpului liber (abonamente la sali de sport, cluburi de sanatate, etc.);

Reduceri la bilete de odihna si tratament etc.