Motivarea: concept si teorii motivationale

Motivarea: concept si teorii motivationale

Motivarea este procesul de selectie, orientare si mentinere a comportamentului uman in sensul dorit.

Motivatia reprezinta suma energiilor interne si externe, variabila care influenteaza si dirijeaza comportamentul oamenilor.

Motivatia pentru munca a unui individ inseamna certitudinea ca el va obtine, efectuand o munca in conditii stabilite elemente care ii vor satisface propriile nevoi.

Multi teoreticieni au dezvoltat propriile opinii si teorii cu privire la motivatie, pornind de la diferite puncte de vedere, de la idei determinate de conditiile sociale si politice existente la acea vreme. Nici una dintre abordari nu poate fi considerata cea mai corecta, dar fiecare isi aduce contributia la intelegerea comportamentului uman.

Teoriile motivationale se pot imparti in trei categorii:

teorii de continut (teorii bazate pe nevoi);

teorii de proces;

teorii de intarire.

Teoriile de continut (teorii bazate pe nevoi). Aceste teorii motivationale vizeaza factorii (categoriile de nevoi) care incita sau initiaza comportamentul motivat; de exemplu motivatia pentru bani, statut social sau realizari. Dintre acestea amintim:

Teoria ierarhiei nevoilor (Abraham Maslow) conform careia nevoile umane pot fi impartite in cinci categorii:

nevoi fiziologice (apa, hrana, aer, etc.);

nevoi de securitate si siguranta (mediu relativ stabil,siguranta postului,etc);

nevoi sociale, de apartenenta (afectiune, acceptare, prietenie, apartenenta la grup, etc.);

nevoi de stima (sentimentul propriei valori, de competenta, independenta, aprecierea si recunoasterea de catre altii, etc.) ;

nevoi de autorealizare (dorinta de dezvoltare a potentialului persoanei pana la posibilitatile lui maxime).

Teoria factorilor duali (Herzberg). Cunoscuta si sub denumirea de teoria motivatiei igienei, aceasta teorie motivationala sustine ca satisfactia in munca este determinata de un anumit tip de factori (de motivare) iar insatisfactia este produsa de un alt tip de factori (igienici).

Factorii de motivare (intrinseci sau de continut) care produc satisfactia constau in responsabilitate, munca propriu-zisa, promovare, recunoastere iar cei igienici (extrinseci sau de context) care produc insatisfactia in munca sunt: politicile din organizatie, relatiile dintre angajati, stilul managerului, relatia sef-subordonat, conditiile de munca,remuneratia,etc.)

Teoria achizitiei succeselor (McClelland)

Conform acestei teorii, comportamentul uman este orientat pe baza nivelului de aspiratie, acesta definind acele nevoi de succese care variaza de la o persoana la alta si care sunt determinate de performantele obtinute anterior.

McClelland nu a fost interesat in stabilirea unei relatii ierarhice intre nevoi ci a fost preocupat de consecintele comportamentale specifice ale necesitatilor.

Aceasta teorie motivationala particularizeaza trei tipuri de nevoi:

nevoia de realizare (dorinta puternica de a executa cat mai bine sarcinile de munca, de a cauta situatii noi, provocatoare, care implica inovare si risc);

nevoia de afiliere (dorinta puternica de a stabili si mentine relatii personale amicale, un contact frecvent cu colegii);

nevoia de putere (dorinta puternica de a-i influenta pe ceilalti, de a ocupa in organizatie pozitii cat mai inalte si autoritare).

Teoria ERG (Alderfer)

Denumirea ERG provine de la comprimarea sistemului format din cinci categorii al lui Maslow intr-unul cu trei categorii: -nevoi legate de existenta (existence), relatii (relatedness) si dezvoltare (growth).

Alderfer clasifica aceste nevoi astfel:

nevoi existentiale (hrana, adapost, conditii de munca sigure, plata adecvata a salariilor, etc.);

nevoi relationale (implica relatii de prietenie cu familia, colegii, sefii, subordonatii, etc.);

nevoi de dezvoltare (utilizarea completa a abilitatilor si deprinderilor individuale, dezvoltarea de noi abilitati si deprinderi, etc.) .

Teoria X si Teoria Y (Douglas McGregor)

Teoriile X si Z au fost elaborate de Douglas Mcgregor si prezinta doua seturi de presupuneri a comportamentului uman si implicit a motivatiei in munca a oamenilor (Tab. 4.1)

Tab. 4.1. Sinteza Teoriilor X si Y

2) Teorii de proces

In contrast cu teoriile de continut bazate pe nevoi care se concentreaza pe ceea ce motiveaza oamenii, teoriile de proces se concentreaza pe cum apare motivatia; de exemplu motivatia prin pornirea interioara a individului pentru munca, performante sau recunoastere.

Dintre aceste teorii amintim:

Teoria performantelor asteptate (Victor Vroom)

Aceasta teorie combina factorii individuali cu factorii organizationali in explicarea motivatiei, ideea de baza fiind ca motivatia este determinata de rezultatele pe care oamenii le asteapta ca urmare a actiunilor lor la locul de munca.

Conform acestei teorii, relatia comportament-performanta este caracterizata de existenta a trei marimi:

Asteptarea (raportul efort-performanta): evaluarea de catre angajat a sansei ca un anumit rezultat particular (performanta) sa poata fi atins. Individul isi pune intrebari de genul: "Sunt capabil sa fac aceasta munca (Sa obtin aceasta performanta)?";

Instrumentalitatea (raport performanta-recompensa): probabilitatea ca un rezultat (performanta) sa duca la recompensele dorite. Individul isi spune:"Cred ca sunt capabil sa fac aceasta munca, dar voi obtine ceea ce doresc?";

Valenta: valoarea pozitiva sau negativa atribuita de angajat diverselor rezultate asteptate de la munca sa; in cazul in care valenta este pozitiva, ne aflam in fata unui motiv pozitiv, de atractie, iar in cazul unei valente negative, avem in fata motive negative( de evitare). Individul isi spune: "Cred ca sunt capabil sa fac aceasta munca si ca astfel voi putea obtine ceea ce imi doresc. Dar ceea ce imi doresc este cu adevarat important pentru mine?". Daca raspunsul este "Da", individul se afla in fata unei valente pozitive (de atractie). Daca raspunsul este "Nu", individul se afla in fata unei valente negative (de evitare).

Teoria echitatii (S. Adams)

Conform acestei teorii, indivizii prefera in general o conditie de echitate, adica sa aiba sentimentul ca este tratat corect si impartial fata de ceilalti in cadrul organizatiei; teoria afirma ca lucratorii compara eforturile pe care le-au facut la locurile lor de munca si recompensele pe care le obtin cu eforturile si recompensele unui alt grup de persoane relevant, asteptand un schimb corect intre el si organizatie, ceea ce duce la satisfactie in munca.

3) Teorii de intarire: vizeaza factorii care determina repetarea unui comportament; de exemplu motivatia pentru recompensarea comportamentului. Dintre acestea amintim:

Teoria conditionarii operante: principiul de baza al acestei teorii este ca, comportamentul se manifesta in functie de consecintele sale; de exemplu: individul va obtine performanta daca va fi platit corespunzator.

O serie de teorii motivationale, concepte si elaborari se completeaza de fapt una pe alta. Ele trebuie intelese inainte de a incerca o integrare si o alegere pentru aplicarea in practica.