CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
1 Prezentarea generala a judetului Arges
Judetul Arges este o regiune administrativa puternica si se afla in partea central-sudica a tarii.
Este traversat la jumatate de paralela 45o latitudine nordica si strabatut, in partea de Est, de meridianul 25o longitudine estica.
La Nord , se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la Est, cu judetul Teleorman la Sud, cu judetele Olt si Valcea la Vest. Suprafata judetului este de 6826 km patrati, reprezentand 2,9% din suprafata totala a tarii.
Populatia totala a judetului numara 679.868 locuitori, si reprezinta 2,92% din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana 320.045 locuitori (47,1%); in zona rurala 359.823 locuitori (52,9%).
In judet se afla trei municipii: Pitesti, cu o populatie de 18172 locuitori, care este si resedinta de judet, Campulung (4858 locuitori) si Curtea de Arges (35.895 locuitori); trei orase: Mioveni (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori), Topoloveni (9.881 locuitori); 93 comune si 572 sate.
Resursele naturale ale judetului sunt: zacaminte de hidrocarburi (titei si gaze de sonda), carbuni (lignit), calcar, ape minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, paduri, fanete si pasuni.
Relieful judetului este un urias amfiteatru care coboara de la Nord la Sud, cuprinzand toate unitatile Geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2500m pana la 160m altitudine. Predomina zonele deluroase (mai mult decat jumatate din suprafata).
İndustria detine rolul principal in economia judetului. Ramurile cu cea mai mare pondere sunt: industria extractiva a petrolului si a carbunelui, petrochimia, energia electrica si termica, combustibili nucleari, electrotehnica si electronica, exploatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanului si faiantei, material de constructii, textila si a produselor textile, incaltamintei, alimentara si a bauturilor.
In domeniul agriculturii, mai mult din suprafata agricola a judetului este teren arabil. Agricultura se desfasoara pe o suprafata de 349 mii ha, din care 180 mii ha terenuri arabile, 110 mii ha pasuni si fanete si 59 mii ha vii si livezi
Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Importanta agriculturii in judet este evidentiata si de existenta a trei institutii de cercetare de importanta nationala: Institutul de Cercetari Pomicole Maracineni, Institutul de Cercetari Agricole Albota si Institutul de Cercetari Hori-viticole de la Stefanesti.
Exista conditii favorabile dezvoltarii zootehnice, in special in ceea ce priveste cresterea bovinelor, ovinelor si pasarilor.
Fondul forestier ocupa in judet o suprafata de 289 mii ha - 42,5% din suprafata sa totala-, 95% din paduri se gasesc in zona de munte si deal.
In domeniul comertului si al prestarilor de servicii exista tendinta unor mutatii structurale, cu pondere ridicata in sectorul privat, aceasta fiind de peste 70% din totalul activ.
In judetul Arges, exista peste 26.500 agenti economici din care 25 cu capital integral de stat, 127 cu capital integral cooperatiste, 395 cu capital mixt (cu participare straina), 120 cu capital integral strain, iar restul cu capital privat autohton.
Ponderea judetului in ansamblul economiei nationale este:
productie industriala 5,5%
productie agricola 2,5%
volum vanzari de marfuri 4,2%
volum prestari servicii 3,0%
Repartitia fortei de munca pe domenii de activitate
industrie 37%
agricultura si silvicultura 27%
servicii si comert 36%
Activitatea de invatamant se desfasoara in 459 de gradinite, 487 scoli primare si gimnaziale, 36 licee, 27 scoli profesionale.
2 Somajul in judetul Arges
Principala institutie care este insarcinata cu evidenta somerilor din judetul Arges este A.J.O.F.M. Arges. Aceasta ofera servicii de specialitate unei populatii de 678.867 locuitori, din care principalii beneficiari sunt reprezentati de populatia activa civila ocupata in procent de 46%, respectiv 310.000 persoane.
Principalele servicii oferite de A.J.O.F.M Arges sunt:
Ø orientarea si consilierea persoanelor neancadrate in munca si a altor persoane, in vederea gasirii unui loc de munca;
Ø calificarea si recalificarea persoanelor neancadrate in munca;
Ø reconversia profesionala a personalului din cadrul agentilor economici supusi restructurarii, in vederea prevenirii somajului;
Ø stabilirea si plata, potrivit legii, a drepturilor de protectie sociala a persoanelor neancadrate in munca si a altor categorii socio-profesionale.
Servicii oferite solicitantilor de locuri de munca:
sprijin pentru cautarea unui loc de munca;
sprijin pentru re(orientarea) profesionala;
sprijin pentru calificarea, recalificarea si perfectionarea cunostintelor;
sprijin pentru crearea unei intreprinderi;
informarea si documentarea cu privire la evolutia pietei muncii;
evaluarea competentelor;
Servicii oferite agentilor economici:
mediatizarea ofertei locurilor de munca;
selectionarea si recrutarea fortei de munca corespunzatoare cerintelor locurilor de munca oferite;
determinarea nevoilor de forta de munca;
determinarea cerintelor locurilor de munca;
stabilirea criteriilor de selectie;
stabilirea nevoilor de formare;
calificarea, recalificarea si perfectionarea personalului existent;
informarea si documentarea cu privire la evolutia pietei muncii;
Somerii pot fi impartiti in :
-someri in evidenta si plata;
-someri neindemnizati;
De ajutor din partea statului beneficiaza toti somerii, dar de ajutore diferite cum ar fi:
A. ajutor de somaj
B. ajutor de integrare profesionala
C. alocatie de sprijin
D. plati compensatorii
Ajutorul de somaj
Valoarea indemnizatiei de somaj va fi una si aceeasi pentru toti somerii, dar va fi acordata pe perioade diferite, in functie de stagiul de cotizare al acestora la fondul pentru plata ajutorului de somaj. Indemnizatia va fi o suma fixa neimpozabila, reprezentand 75% din salariul de baza minim brut pe economie. Ca sa intre in posesia ajutorului de somaj, somerii trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile cerute de lege, cu precizarea ca trebuie sa aiba un stagiu de cotizare peste plata fondului de somaj de minim 12 luni din ultimele 2.
Noul act normativ spune ca se acorda somaj 6 luni pentru un stagiu de cotizare intre 1-5 ani, vor primi indemnizatie timp de 9 luni persoanele care au cotizat la fondul pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada cuprinsa intre 5-10 ani, ajutorul va fi acordat 12 luni daca perioada de cotizare este de peste 10 ani.
Ajutorul de integrare profesionala
Sunt asimilati somerilor si beneficiaza de ajutor de integrare profesionala:
a) absolventii de invatamant preuniversitar in varsta de minim18 ani, sau cel putin 16 ani (cand nu au sustinatori legali) si absolventii de invatamant superior (care provin de la institutii autorizate sau acreditate potrivit legii) care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale in termen de 60 zile de la absolvire;
b) tinerii lasati la vatra care inaintea efectuarii stagiului militar nu au fost incadrati in munca, si care intr-o perioada de 30 de zile de la lasarea la vatra nu s-au putut incadra;
c) absolventii scoliilor speciale pentru handicapati;
In aceasta perioada, persoanele sunt in evidenta directiilor de munca si protectie sociala care organizeaza cursuri de calificare, recalificare, perfectionare profesionala, care trebuie urmate.
Absolventii scoliilor pentru handicapati, care nu au loc de munca, vor fi luati in evidenta imediat dupa absolvire si vor beneficia de plata ajutorului de integrare profesionala de la data inscrierii in aceste evidente. Acest ajutor se acorda pe o perioada de 9 luni.
Alocatia de sprijin
Persoanele care au beneficiat de ajutor de somaj sau de ajutor de
integrare profesionala si care dupa o perioada de 270 zile nu s-au incadrat in munca, pot beneficia in continuare de o alocatie de sprijin, dar nu mai mult de 18 luni de la expirarea perioadei legale de acordare a ajutorului de somaj, respectiv a ajutorului de integrare profesionala.
Persoanele care primesc ajutor de somaj, de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, beneficiaza de alocatie pentru copii si de asistenta medicala gratuita.
Platile compensatorii
Beneficiaza de plati compensatorii persoanele care au contract individual de munca desfacut ca urmare a concedierilor colective in conformitate cu art. 130(a) din Codul Muncii cu mentiunea "Beneficiar de drepturi conform Ordonantei si care au 6 luni vechime in munca in unitatea care-l disponibilizeaza. Aceste plati se acorda proportional cu vechimea in munca si se stabilesc in baza salariului mediu net realizat pe unitate in luna anterioara disponibilizarii, daca salariatul participa la serviciile de preconcediere colectiva acordate de A.J.O.F.M. Arges, in cadrul carora completeaza si semneaza un chestionar special.
Persoanele a caror contracte de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective pot beneficia o singura data de drepturi banesti prevazute printr-o ordonanta mentionata mai sus.
Persoanele disponibilizate prin concedieri colective beneficiaza de vechime in munca in perioada pentru care primesc plati compensatorii, pana la reancadrarea cu contract individual de munca intr-o alta unitate sau pana la prezentarea dovezilor ca au utilizat sumele primite, conform prevederilor legale.
Acordarea platilor compensatorii se face : in rate lunare, intr-o singura transa, sau in grupe de transe, in functie de prevederile ordonantelor.
Ajutorul de somaj se stabileste la data disponibilizarii. Se suspenda pe perioada acordarii platilor compensatorii si se repune in plata incepand din prima luna, dupa expirarea perioadei pentru care se acorda plati compensatorii corectat cu toate indexarile acordate potrivit legii in perioada suspendarii.
Nu beneficiaza de plati compensatorii persoanele care:
fac parte din categoria persoanelor care cumuleaza pensia cu salariul
fac parte din categoria persoanelor care au ocupat un post in unitate prin cumularea de functii avand functia de baza in alta unitate;
fac parte din categoria persoanelor care indeplinesc conditii de pensionare pentru munca depusa si limita de varsta;
fac parte din categoria persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cerere;
fac parte din categoria persoanelor care la data desfacerii contractului individual de munca detin actiuni sau parti sociale reprezentand mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot in Adunarea Generala a actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala.
Serviciile de preconcediere colective realizat de A.J.O.F.M. Arges constau in:
consilierea privind prevederile legale referitoare la protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor sociala;
plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in modalitatea de cautare a unui loc de munca;
3.reorientarea profesionala inafara unitatii angajatoare inclusiv
prin cursuri de instruire de scurta durata;
informarea salariatilor cu privire la masurile active de
combatere a somajului, prin completarea unor chestionare in acest sens;
5. informatii despre prevederile OUG nr. 98/1999, modificata si
completata, si a Normelor metodologice de aplicare a acestei
ordonante.
Evolutia somajului in judetul Arges in luna noiembrie 2003
mii persoane Tabelul IV.1
Benef. de aj. de somaj |
Benef. de aj.de integrare profesionala |
Benef. De alocatie de sprijin |
Benef. de plati compensatorii |
Someri neindemnizati |
Total someri |
Sursa: Buletin statistic lunar, INS, Bucuresti, nr.11/2003, pag.78
In luna noiembrie a anului 2002 numarul total de someri inregistrati de A.J.O.F.M. Arges a fost de 18.989 mii persoane, din care beneficiari de o forma de plata conform Legii nr. 1/1991 republicata, au fost 10.862 mii persoane (5474 beneficiari de ajutor de somaj, 1.279 beneficiari de ajutor de integrare profesionala si 109 beneficiari de alocatie de sprijin).
Numarul total de someri inregistrat in noiembrie 2003 a fost de 16.806 persoane, inregistrand o scadere cu 2.183 persoane comparativ cu luna noiembrie 2002.
Comparativ cu anul 2002 numarul beneficiarilor de plati compensatorii a crescut cu 84 de persoane fata de anul 2003 iar numarul somerilor neindemnizati aflati in evidenta A.J.O.F.M Arges care era de 6.449 persoane in noiembrie 2002 a scazut cu 1.756 persoane fata de noiembrie 2003.
In ceea ce priveste evolutia somajului dupa nivelul de instruire in noiembrie 2003 situatia se prezinta astfel:
Evolutia somajului dupa nivelul de instruire in noiembrie 2003
mii persoane Tabelul IV.2
Nr. someri |
Din care: dupa nivelul de instruire |
||||||
Universitar |
Liceal si postliceal |
Primar, gimnazial, profesional |
|||||
total |
femei |
total |
femei |
total |
femei |
total |
femei |
|
Sursa: Buletin statistic lunar, nr.11/2003,INS, Bucuresti, pag.79
Din datele prezentate in tabel putem spune ca somajul la nivel universitar a scazut simtitor in noiembrie 2003 (613 persoane) fata de luna noiembrie 2002 (1609 persoane), cu aproape 6.157 de persoane.
In ceea ce priveste la nivel primar, gimnazial, profesional somajul in 2003 a crescut cu 12.687 persoane fata de anul 2002, respectiv in randul femeilor la acelasi nivel s-a inregistrat o crestere de 990 persoane fata de noiembrie 2002. O comparatie a acestor indicatori din lunile noiembrie 2002 si respectiv 2003 putem gasi in Anexa
Rata somajului in judetul Arges s-a mentinut tot timpul sub media pe tara, in anul 2001 inregistrand o valoare medie de 6,4% comparativ cu 8,8% in anul 2000 iar in noiembrie 2002 de 6,5% si in 2003 de 6,0%. Aceasta descrestere a fost influentata de faptul ca in aceasta perioada situatia economica a societatilor s-a stabilizat, in unele cazuri chiar imbunatatindu-se. De asemenea, un factor important,
l-a constituit si activitatea sustinuta a specialistilor agentiei, prin numeroasele vizite la agentii economici, pentru depistarea locurilor de munca vacante si plasarea somerilor pe aceste locuri, cat si organizarea Bursei locurilor de munca.
Rata medie a somajului inregistrata la A.J.O.F.M. Arges
Graficul IV.1
La 30 noiembrie 2003 figurau in evidenta A.J.O.F.M. Arges 16.806 de someri. Adica, fata de luna noiembrie 2002 (18.989 persoane) cu 2.183 persoane mai putin. Numarul persoanelor de sex feminin in randul somerilor a scazut de la 9.032 persoane in noiembrie 2002, la 7.363 persoane in noiembrie 2003.
Numarul somerilor in principalele judete ale tarii in noiembrie 2003
Tabelul IV.3
Nr. crt |
Denumire judet |
Numar total de someri inregistrati (mii persoane) |
Rata somajului |
PRAHOVA | |||
İASİ | |||
BRASOV | |||
CLUJ | |||
GALATİ | |||
HUNEDOARA | |||
DOLJ | |||
BUCURESTİ | |||
VASLUİ | |||
SUCEAVA |
|
||
OLT | |||
CONSTANTA | |||
NEAMT | |||
TELEORMAN | |||
ALBA | |||
BACAU | |||
ARGES | |||
VALCEA |
In comparatie cu rata somajului pe tara, in judetul Arges se observa din tabelul de mai sus o usoara scadere. In anul 2003 judetul Arges se situeaza pe locul saptesprezece in ceea ce priveste numarul somerilor inregistrati la nivel judetean, rata somajului fiind de 6,0% cu 1,5% mai mica decat rata medie pe tara (7,5%).
EVOLUTİA SOMAJULUİ IN FUNCTIE DE RATA SOMAJULUİ IN JUDETUL ARGES
Graficul IV.2
17.ARGES
3 Perspective pe piata muncii argesene
Principalul obiectiv pe piata argeseana il reprezinta implementarea si realizarea de masuri active pentru combaterea somajului.
A.J.O.F.M Arges promoveaza o serie de masuri active pentru asigurarea echilibrului cerere-oferta pe piata muncii prin:
Ø Biroul de Medierea Muncii (asigura relatiile cu intreprinderea pentru depistarea locurilor de munca si pune in relatie directa solicitantii de locuri de munca cu acestea );
Ø Compartimentul Calificarea, Recalificarea si Perfectionarea Somerilor;
Ø Organizarea periodica a Bursei locurilor de munca;
In vederea reducerii somajului agentii economici incearca sa creeze noi locuri de munca apeland la creditele cu dobanda avantajoasa oferite de A.J.O.F.M. Arges, conform Legii 1/1991, republicata. De asemenea, pentru stoparea somajului agentii economici pot angaja absolventii conform O.G 35/1997.
Activitatea de creditare in 2001 a inceput in luna iunie, dupa aparitia Normelor Metodologice si a İnstructiunilor Comune A.N.O.F.M.-BCR.
Din Bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, judetului nostru i s-a alocat suma de 22.380 milioane lei pentru acordarea de credite cu dobanda subventionata IMM-urilor care creeaza noi locuri de munca, comparativ cu anul 2000 cand suma alocata a fost de 2000 milioane lei.
Un numar mare de societati comerciale au fost interesate de credite cu dobanda avantajoasa dar nu au indeplinit conditiile de creditare.
Formarea profesionala reprezinta o alta masura de combatere a somajului. Persoanele in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii.
Programele de formare profesionala asigura initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca. Formele prin care se realizeaza formarea profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca sunt: cursuri, stagii de practica si specializare, precum si alte forme in conditiile legii.
Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj sunt obligate sa participe la programele de formare profesionala oferite si organizate de A.J.O.F.M Arges. Cursurile de calificare si recalificare, perfectionare si specializare se organizeaza pentru ocupatii, meserii si profesii definite si cuprinse in Calificarea ocupatiilor din Romania.
Bursa locurilor de munca In 8 martie 2002 in toate orasele judetului Arges a fost organizata Bursa locurilor de munca pentru femei. Pe total judet au participat 76 agenti economici cu o oferta de 848 locuri de munca.
In 24 mai 2002 a fost organizata Bursa locurilor de munca pentru persoanele cu handicap ale caror deficiente permit angajarea. Locurile de munca puse la dispozitia acestei categorii de persoane au fost in concordanta cu meseriile specifice persoanelor cu handicap. Astfel, pentru deficientii de auz au fost 21 de ocupatii, iar pentru cei cu handicap psihomotor 2 meserii: impletitor produse vegetale, muncitori necalificati.
Bursa din 12 aprilie 2002 s-a desfasurat in toate orasele judetului, pe total participand 135 de agenti economici cu 1801 locuri de munca.
Schimbarile intervenite si in societatea argeseana si in mod deosebit pe piata muncii zdruncina siguranta avuta in trecut . Oamenii cauta (noi) locuri de munca (mai) bine platite iar angajatorii cauta noi angajati.
Intrucat piata muncii presupune concurenta iar aceasta din urma impune competenta, deseori ,cei care cauta un loc de munca nu sunt obisnuiti si pregatiti sa concureze pe noua piata a muncii. Angajatorii intampina dificultati in identificarea angajatorilor care sa corespunda cel mai bine cerintelor si nevoilor firmelor lor.
Noua piata a muncii cere o noua abordare. Concurenta este dura iar succesul sau esecul depind numai de candidati. In prezent, pentru a reusi nu mai sunt suficiente pregatirea din scoala, calificarea sau experienta avuta. Persoanele care sunt in cautarea unui loc de munca trebuie sa deprinda anumite tehnici si filiere care dau rezultate pe noua piata a muncii, puternic concurentiala.
Procesul de tranzitie economica si modificarile intervenite pe piata muncii afecteaza si angajatori si determina schimbari in pozitia celui ce angajeaza, acestia trebuind sa-si stabileasca noi strategii de recrutare a personalului. Ei cauta astazi persoane care au atat capacitatea de a presta o anumita activitate, cat si potentialul de a se adapta la noutati.
Economia, societatea, relatiile interumane se afla intr-o continua transformare. Daca nu se stapanesc mijloacele de adaptare la conditiile noi, aceste transformari pot determina efecte negative, dezechilibre (macroeconomice), atat la nivelul individual, cat si la nivelul societatii.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2780
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved