Tipuri de somaj

Tipuri de somaj

Pornind de la aceste caracteristici se pot distinge mai multe tipuri de somaj , clasificate in functie de diferite criterii:

dupa originea somajului:

somajul clasic- apare atunci cand, pe piata muncii oferta de fortǎ de muncǎ depǎseste cererea, si, pe piata bunurilor si serviciilor, productia este inferioarǎ cererii;

somajul prin insuficienta cererii- apare in situatia in care cererea de bunuri si servicii este mai micǎ decat oferta, iar pe piata muncii oferta depǎseste cererea;

somajul cronic/ de lungǎ duratǎ/de excludere- depǎseste un an si cu cat creste durata somajului, cu atat scad sansele de reangajare. Acest tip de somaj afecteazǎ in special persoanele cu disponibilitǎti reduse de calificare/recalificare, anumite grupe de varstǎ, profesii sau regiuni;

somajul conjunctural- se produce in urma reducerii activitǎtii economice cauzate de variatii conjuncturale ale economiei nationale si internationale si ale cererii si ofertei de bunuri si produse;

somajul ciclic- se confundǎ cu cel anterior si este determinat de scǎderea productiei in perioada de declin economic, dar poate fi resorbit in perioada de crestere si avant economic;

somajul repetitiv sau sezonier -afecteazǎ lucrǎtorii cu calificare scǎzutǎ, muncile prestate sunt in general ocazionale, iar durata somajului este scurtǎ. Este intalnit in domenii precum agricultura, constructii, lucrǎri publice, etc .;

somajul frictionar- corespunde perioadei de inactivitate dintre pierderea unui loc de muncǎ panǎ la gǎsirea altuia nou sau perioadei de cǎutare a primului loc de muncǎ;

somajul structural- cauzat de incompatibilitǎtile de structurǎ dintre cererea si oferta de muncǎ (profesionale, de varstǎ, teritoriale), de progresul tehnic si de lipsa de corelare intre piata muncii si sistemul de invǎtǎmant si de pregatire profesionalǎ. ,,Este specific tuturor tǎrilor in tranzitie, fiecare a experimentat un proces de restructurare a economiei nationale si deci, o reorganizare a ramurilor economice." ;

somajul de reconversie- afecteazǎ persoanele calificate si cu experientǎ in muncǎ, atunci cand agentul economic isi schimbǎ tipul, nivelul sau structura activitǎtii sau retehnologizeazǎ procesul productiv;

somajul tehnic- determinat de restrangerea sau incetarea activitǎtii unui agent economic,independent de vointa acestuia (calamitǎti, lipsa materiilor prime, etc.), contractul de muncǎ incheiat intre cele douǎ pǎrti rǎmanand valabil;

dupa intensitatea fenomenului :

somajul deghizat- caracterizat prin existenta de ocupatii aparente cu o productivitate si remunerare foarte reduse. Este specific tǎrilor slab dezvoltate;

somajul total- atunci cand salariatii sunt exclusi complet in cursul anului din procesul de productie;

somajul partial- determinat de restrangerea productiei pe o scurtǎ perioadǎ de timp, corelatǎ cu scǎderea duratei de lucru si a salariului;

dupa atitudinea somerului:

somajul involuntar- specific situatiei in care agentul economic restrange productia si, deci, si cererea de fortǎ de muncǎ;

somajul voluntar- caracteristic persoanelor apte de muncǎ, dar care nu doresc incadrarea in muncǎ din motive personale.