ALOE VERA

ALOE VERA

CAP Ι NOTIUNI INTRODUCTIVE

Inca din cele mai vechi timpuri am fost educati sa acordam o mare atentie igienei, curateniei, conditilor propice de munca. Toate acestea le-am desprins de la parinti, de la profesori, de la medicii care ne-au tratat, in conformitate cu nivelul cultural si de civilizatie pe care ei insisi l-au avut. Este adevarat ca exista tari occidentale in care controlul regulat al bunei functionari a organismului este o datorie civica a celor care se respectau cu strictete. In Japonia de exemplu, asigurarile sociale prevad prin contract cu fiecare persoana obligativitatea unui control complet la fiecare 6 luni. Este de asemenea adevarat ca Romania nu se situeaza printre tarile cu buna reputatie in ceea ce priveste nivelul de sanatate sau calitatea serviciilor medicale. Investitia in propria sanatate si, de ce nu, frumusete, este o datorie morala a fiecaruia dintre noi, iar mai devreme sau mai tarziu tot o vom face, dar, asa cum spune un proverb popular "Boala este mult mai scumpa decat sanatatea", dar aceasta nu inseamna nici pe deprte ca sanatatea este "gratis". Cu atentie si incredere, asumarea responsabilitatii de a ne mentine sau recastiga sanatatea, este primul pas. Al doilea este sa ascultam, din nou, intelepciunea ancestrala care spune: "A preveni este mult mai usor decat a vindeca". Ce reprezinta aceasta? O orientare benefica: nu asteptati sa fiti bolnavi pentru a va pune problema "ce trebuie sa fac pentru a fi sanatos?!"Investiti de acum in sanatate (despre care se spune chiar si in lumea materialista in care traim ca este cea mai mare bogatie), si rezultatele nu vor intarzia sa apara. Asadar cu totii acordam o mare atentie igienei corporale exterioare, dar nu acelasi lucru se intampla cu organele noastre interne. Printr-o alimentie incorecta organele noastre interne sunt supra-solicitate datorita substantelor toxice introduse zi de zi in organism pe multiple cai. Vorbim astfel de o auto-intoxicare datorata alimentatiei si obiceiurilor alimentare gresite. Apa de baut in multe situatii nu se ridica la standardele de calitate acceptate ca normale si reprezinta o sursa de acumulare de toxine in organism. La aceste doua surse principale de energie: alimentele si apa se adauga in majoritatea situatiilor amelioratorii de gust si conservantii chimici al caror efect cancerigen si toxic a fost de atatea ori demonstrat. Radiatiile solare la care suntem permanent expusi prezinta factori de risc in aparitia sau agravarea unor afectiuni interne sau ale pielii. La acestea se adauga, in ultima vreme mai ales, radiatiile nucleare rezultate ca urmare a unor accidente.Efectul dezastruos al acestora in aparitia unor adevarate catastrofe la nivelul sanatatii este inca neevaluat complet. Aerul poluat al marilor orase in care suntem obligati sa ne petrecem mai mult de 90% din timp are efctul unei auto-otraviri lente cu consecinte groaznice asupra functionarii organismului uman. Poluarea sonora, desi nebagata in seama, reprezinta o sursa permanenta de stres si, in consecinta, predispune la modificari in structura organismului. Cercetarile demonstreaza ca populatia care locuieste in apropiere de surse mari de zgomot (cum ar fi aeroporturi) este predispusa la o serie intreaga de afectiuni, mergand pana la boli foarte grave: cancer, nevroze, imbatranire prematura. Nu in ultimul rand la nivel mental: grijile permanente, nesiguranta zilei de maine, slaba calitate a vietii, insatisfactia profesionala, esecurile vietii personale sunt factori de stres care, in timp slabesc rezistenta organismului, scad eficienta sistemului imunitar, determinand aparitia sau agravarea unor afectiuni (ulcer gastric, migrene, apatie, tulburari hormonale etc). Pe langa toate aceste cauze externe la care suntem expusi, uneori fara voia noastra, anumite vicii intre care mentionam ca foarte grave: tutunul, consumul excesiv de cafea, alcool, zahar, alimentatia preponderent bazata pe preparatele din carne si derivatele acesteia, excesiva preparare a alimentelor (prajeli, fierberi indelungate, congelarea) reprezinta o cauza importanta a acumularii toxinelor in organism, pana la depasirea completa a capacitatii normale de evacuare a acestora. Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS (organismul mondial care supravegheaza starea sanatatii populatiei la nivelul intregii planete) a facut publica o statistica ce arata ca din totalul bolilor de care sufera populatia lumii la ora actuala mai mult de 60% se datoreaza acumularii masive de toxine in organism, acumulare care conduce la modificari structurale si ireversibile cu consecinte foarte grave. Toate aceste lucruri m-au facut sa aleg aceasta tema pentru proiect si cred ca sunt suficiente motive pentru care am facut aceasta alegere.

Aloe vera sau aloe barbadensis Miller cum mai este numita este o planta perena, suculenta, originara din regiunile uscate ale Africii de sud si de est si din bazinul mediteraneean. Frunzele sale de culoare verde-cenusiu groase, carnoase, lipite una de alta au margini spinoase si zimtate. Tesutul din interiorul frunzelor contine sucul de aloe, despre care se crede ca a fost folosit la conservarea trupului lui Isus. Aloe vera este o planta subtropicala din familia liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, laleaua, crinul). Aceasta planta este una din cele 250 de specii de aloe, binecunoscuta in multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar, fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural . Denumirea de "aloe"provine de la cuvantul arab "aloeh" care inseamna in limba araba "seva cristalina si amara" , iar planta a fost utilizata inca din antichitate , fiind renumita pentru virtutile sale curative. Numele de aloe barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris pentru prima data planta aloe din Insulele Barbados . Alti botanisti i-au dat numele de Aloe Vera Linn sau Aloe Vera Lemark. In comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta sub numele de Aloe Vera "vera" fiind cuvantul latin care inseamna "adevarata", denumire ce se datoreaza efectului terpeutic foarte puternic. Desi nu este singura specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale in domeniu, Aloe Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.

Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare inmormantate impreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte , sanatate spiritului faraonului. Cu sute de ani in urma africanii agatau planta in manunchiuri deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. Medici celebri ai antichitatii si personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante. Prima atestare "documentara" a plantei mircol Aloe Vera o gasim incrustata in piatra pe o placuta descoperita intr-un mormant egiptean de acum 3500 de ani. Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe si efectele sale vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers"si se estimeaza ca a fost redactat in jurul datii 1550-1553 i.d.H. De la descoperirea plantei de aloe in urma cu mii de ani planta a fost folosita cu succes in scopuri terapeutice. Efectele aloei vera erau cunoscute de marile civilizatii antice, de la persani si egipteni in est, greci si romani in Europa pana la popoarele de pe Continentul African si Subcontinentul Indian. Planta era raspandita in Asia si zonele Pacificului, raspandindu-se in folclorul japonez, filipinez, si hawaiian.

DATE IMPORTANTE DIN INDELUNGATA ISTORIE A ALOEI VERA:

-anul 333 i.d.h. in antichitate planta a fost considerata atat de importanta, incat Aristotel l-a sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe Insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari de aloe de acolo, aceasta fiind folosita pentru tratarea ranilor soldatilor. Insusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a folosit gel stors din frunzele plantei de aloe. 1000-1300 d.H. planta uscata devine un medicament de raspandire larga in toata Europa. 1300-1500 planta prelucrata uscata intra in medicina engleza pe post de laxativ si ca tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa mai ales din Insula Socotra. Printre multele minunatii mentionate de Marco Polo in urma calatoriilor sale in Orient se afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de aloe vera. 1500-1600 conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale aztece se afla aloe vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi in vecinatatea bisericilor catolice a fost folosita intens de misionari si populatii ca un medicament universal mai ales in regiunea Insulelor Caraibe, America de sud si Centrala. 1600-1700 fermierii spanioli si olandezi au intemeiat primele plantatii comerciale pe Insulele Barbados si Curacao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de aloe se exporta in principal in Europa. 1700-1900 Carl Von Linn in 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe Vera Linn pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte medicale in toata lumea descriind varietatea aplicatiilor aloei in diferite tratamente. In 1820 aloe vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii in lucrarea United States Pharmacopoeia. In 1900 datorita efectelor terapeutice planta se cultiva pe scara larga in regiunile calde. Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii, incluzand ulcerul, arsurile, dermatita si multe altele. In 1912 colonelul H.W. Johnson fondeaza prima plantatie comerciala americana de aloe din Florida.

Aloe vera este o planta cunoscuta si apreciata inca din leaganul copilariei omenirii. Aloe vulgaris, aloe vera , aloe socotrina sau aloe arborescens a fost cunoscuta inca din antichitate pentru virtutile ei terapeutice cu totul speciale. Vechii egipteni foloseau aloe pentru intretinerea frumusetii, chinezii o numeau "medicamentul armoniei" ,iar amerindienii "vindecatorul tacut". Rusii ii spun "elixirul longevitatii". Medicul grec Discoride si enciclopedistul latin Plinius cel Batran pretuiau foarte mult proprietatile terapeutice ale acestei plante. In acele vremuri in Europa sucul de aloe era foarte scump. Se spune ca Alexandru Macedon a incercat sa cucereasca un teritoriu tocmai pentru ca era cultivat cu aloe, din care bastinasii faceau un suc cu proprietati tamaduitoare. Aloe vera este o planta asemanatoare cactusilor si creste in zonele cu clima calda. In patria sa de origine , Africa de sud nu este o planta mica de camera ci un copac puternic , cu o innaltime de 10 m si chiar mai mult. Arabii il denumesc "arborele amar",pe toate meridianele aloea este o "iarba de leac".

Oricine s-a apropiat de tema plantei de aloe dorind sa o aprofundeze in mod serios nu poate sa nu ii recunoasca acesteia prezenta marcanta de-alungul istoriei. Aceasta constatare subliniaza faptul ca virtutile terapeutice ale acestei plante sunt cunoscute si folosite inca din timpurile cele mai indepartate de peste 5 milenii. De-alungul secolelor a fost mereu considerata o planta aparent magica in stare sa vindece toate boliile omenesti. In spatele aspectului sau umil si discret, planta de aloe ascunde ceea ce a fost deja definit "un miracol al naturii cu virtuti terapeutice" In ultimele decenii o serioasa si amanuntita cercetare a permis scoaterea in evidenta a caracteristicilor acestei plante, care pare sa-si doreasca ascunderea secretelor sale in spatele unei perdele de rebusuri botanice si farmaceutice la care de abea in zilele noastre se incepe a se da primele dezlegari.

APARITIA ALOEI DE-ALUNGUL ANILOR IN DIFERITE CULTURI: -aloe in cultura babiloniana -anticul popor asirian utiliza sucul de sibaru sau siburu (aloe), pentru a indeparta neplacutele simptome ale indigestiei datorate mancarurilor alterate si a formarii gazelor intestinale. Un grup de arheologi cunoscatori ai sumerilor, au identificat la sfarsitul sec.XVΙΙΙ intr-un text cuneiform pe cateva placute de argila, o scriere cu privire la planta de aloe. Pe aceste placute gasite in orasul Nippur ,datate in jurul anilor 2000 i.d.H, in acela care era in cartierul general al regelui Assurbanipal, se poate citi in mod clar : frunzele "semanau tecilor de cutite". Aceasta informatie singulara ne comunica doua aspecte relative ale arheobotanicii moderne. In primul rand asirienii cunosteau bine planta si anumite proprietati ale sale, in al doilea rand, descrierea semnaleaza utilizarea varietatilor de barbadensis Miller mai bine cunoscuta sub numele de vera.

Aloe in cultura egipteana -era planta imortalitatii pusa la intrarea in piramide pentru a indica drumul faraonilor defuncti catre pamantul eternitatii. Pretioasele informatii cu privire la aceasta planta sunt continute in"Papyrus Ebers" lucrare care poarta numele descoperitorului sau Groug Ebers egiptolog german, in acest faimos reper arheologic, provenient din sec.XV i.d.H, gasit intr-un mormant egiptean in 1858, apare o descriere cu privire la recunoasterea acestei plante cat si indicatii asupra utilizarii sale terapeutice. Sucul de aloe facea parte din reteta care garanta mentinerea indelungata a corpului mumificat al defunctului ca si in cazul faraonului Remus al ΙΙ-lea. Toti vechii egipteni utilizau planta de aloe in asociere cu alte ierburi ca enteroclisma purgativa. Pe langa aceasta frumusetea Cleopatrei si a lui Nefertiti se datora utilizarii plantei de aloe alaturi de regenerantele si hranitoarele bai de lapte. Trebuie subliniate si numeroasele utilizari ale sucului de aloe la nivel ezoteric. De fapt sunt multe retete de potiuni care il aveau drept component principal, dintre acestea merita mentionate cele dedicate zeitei Iride si zeului Ra. Chiar si in ziua de azi in Egipt aceasta planta e considerata ca o emblema a fericirii si protectiei. Pusa in interiorul unei case se considera ca aceasta protejeaza familia absorbind energiile negative aduse de unii vizitatori. Nu este nimic ciudat daca se va gasi in interiorul magazinelor sau a institutiilor publice. Impodobita cu funda rosie ajuta la invocarea iubirii, iar in anumite ritualuri este inca utilizata pentru puterea sa energetica.

Aloe in Grecia si Roma Antica -etimologia cuvantului aloe deriva din grecescul "aloes"care inseamna "sare", datorita gustului amar al acestei plante, care ne aminteste de apa marii. O legenda populara ne aminteste ca Alexandru cel Mare la sfatul lui Aristotel dupa marele efort de a-si marii regatul in Persia se indrepta spre cucerirea Insulei Socotra cu scopul de a intra in posesia cantitatilor de aloe prezente in acele zone. Aceasta Insula unica situata in largul coastei Orientale a Somaliei si la sud de Peninsula Arabica, era de fapt o zona fertila pentru cresterea acestei pretioase plante, utilizata ca balsam linistitor si cicatrizant in cazul ranilor grave si extinse suferite de soldati in timpul lungilor expeditii militare Alexadriniene. In numeroasele carti ce constituie cartea Sfanta (biblia) se face de mai multe ori referire la aceasta planta. In psalmi de exemplu se spune clar ca : vesmintele regilor sunt parfumate cu smirna si aloe". In cap.19-30 din evanghelia de dupa Ioan: "Nicodim pregati un amestec de smirna si aloe pentru inbalsamarea corpului lui Isus in vederea inmormantarii". Acest unguent a luat apoi numele de "elixirul din Iersalim"de care s-au folosit multe culturi templiere slavindu-i astfel ,calitatile sale curative si de intretinere a pielii, a corpului, a spiritului. In primul secol d.H atat Discoride medic grec aflat in serviciul Imperiului Roman, cat si Plinius cel Batran autorul tratatului "Historia Naturalis" descriau utilizarile terapeutice ale sucului de aloe, in vindecarea ranilor, a tulburarilor de la nivelul stomacului, a durerilor de cap, a iritatiilor de la nivelul pielii, a problemelor de ordin oral si a altor tipuri de tulburari.

Aloe in variata cultura Orientala-pentru cele 100 de specii de aloe prezentate in lume, unele dintre ele se bucura de trunchiuri de dimensiuni considerabile. Tocmai aceste specii se utilizeaza in medicina si cultura tibetana in realizarea remediilor terpeutice si a tamaiei pentru meditatie, folosite in special pentru a obtine un efect calmant, armonios si adormitor. In ghidul sexual Kamsutra planta de aloe este citata ca fiind un supliment nutritiv cu putere afrodiziaca. In cartea sa "milionul" venetianul Marco Polo descrie in mod clar si concis istoria si legenda create in jurul plantei de aloe, despre utilizarea sa si despre raspandirea ei din Insula Socotra in intregul Orient, prin infloritoarele cai comerciale ale puternicului Imperiu Chinez.

Aloe in cultura maiasa si in lumea noua - in cultura maiasa "hunpeckin-ci", adica planta de aloe era considerata un remediu miraculos impotriva durerilor de cap. Sucul se prepara in infuzie si se consuma apoi diluat in apa, in timp ce femeile maiase isi frecau de sani frunzele de aloe pentru a produce intarcarea precoce a fiilor lor, datorita gustului amar, pregnant de aloina. In timpul calatoriei sale Cristofor Columb in jurnalul sau nota o fraza care singura ar trebui sa ne convinga de versatilitatea si eficacitatea acestui remediu: "todo esta bien, hay aloe la bordo"(totul e bine, exista aloe la bord). Proprietatile terapeutice ale plantei de aloe erau luate in considerare si de indienii din America, care gaseau in centrul frunzelor de aloe elixirul vietii indelungate. In cadrul ritualurilor lor magice vrajitorii uneau extraordinarele calitati ale plantei cu, cunostintele lor magice si ezoterice. Datorita operei de raspandire a iezuitilor la sfarsitul sec.XVΙ aceste plante miraculoase au fost importate in Insulele Caraibe,

in special in cele ce au devenit mai apoi Insulele Barbados. Astazi aceasta specie de aloe poarta numele de aloe barbadensis chiar daca in trecut purta numele de aloe vera dat de botanistul Linn. Aceeasi opera de raspandire a fost exercitata de poporul olandez in sec.XVΙΙ in timpul cuceririi Continentului African, dand astfel nastere infloritoarei piete erbolistice, punct principal commercial al companiei olandeze din Insula Orientala, mare importator de ierburi si mirodenii din intrega lume. Intre anii 1700-1800 multi comercianti ai vechiului continent European intelesesera importanta acestei plante. S-au inmultit astfel importurile si s-a raspandit un mod de a gandi nou intre vechea aristrocratie si noua burghezie care vedeau planta de aloe printre cele mai pretioase din colectiile de botanica. Multi dintre nobilii englezi si-au creat prestigioase si rafinate sere de plante printre care se numarau si diverse specii de aloe.

Aloe in lumea contemporana-primul studiu stiintific dedicat descoperirii principiilor active responsabile de efectele extraordinare ale plantei de aloe a fost redactat de cercetatorii englezi Smith si Stenhouse in 1831. Cei doi oameni de stiinta identificau si dadeau numele primei componente cunoscute-aloina. Aceasta cercetare rudimentara constituie totusi parte integranta a informatiilor pe care farmacopeea mondiala ne-a transmis-o cu privire la utilizarea acestei substante in obtinerea efectelor sale laxative. Extractul de aloina si aloemodina sunt citate de British Pharmaceutical codex in 1907 cu indicatii de utilizare luand in considerare actiunea lor purgativa. Doar dupa anul 1930 planta de aloe devine subiect de studii aprofundate, dezvoltate in special in Statele Unite ale Americii si Rusia. Incepand cu anul 1935, doi medici de la Maryland Colins si Colins repectiv tata si fiu au publicat cateva studii despre utilizarea plantei de aloe in tratamentul radiodermatitelor. De fapt cu un an inainte s-au confruntat cu cazul unei femei afectate de dermatita clinica post-radioterapie . Se stie ca tehnica medicala in acei ani facea numai primii pasi si ca dozele radioizotopice administrate in cazul vindecarii boliilor de cancer nu erau deloc echilibrate, in acest fel apareau efecte colaterale care nu erau deloc de neglijat si anume arsuri extinse la nivelul sistemului epitelial. Cei doi medici pe baza vechilor cunostinte erboristice stiau ca gelul obtinut din frunzele de aloe se utiliza in vindecarea ranilor grave provocate de expunerea permanenta la soare. Cu mare surprindere au observat ca numai dupa 24 de ore puternicele mancarimi ale pacientei erau in mod decisiv atenuate, dupa cateva saptamani pielea fruntii era in stadiu avansat de refacere si dupa 5 luni de la inceperea tratamentului pacienta a fost eliberata din spital complet vindecata, caz in mod absolut incomparabil cu cel al altor pacienti ce sufereau de acelasi diagnostic. De la aceste rezultate promitatoare a aparut marele interes din partea intregii comunitati medico-dermatologice americane si au urmat numeroase cercetari si teste clinice atat la om cat si la animale. Primele analize adevarate orientate spre cunoasterea continutului fotochimic al plantei de aloe, au fost conduse in1940 de profesorul Tom Rowe de la universitatea din Virginia, care prin diferite studii realizate pe sobolanii din laborator supusi mai intai radiatiilor si apoi gelului de aloe intelesese ca agentul medicamentos trebuia sa se gaseasca concentrat in partea dura a frunzei de aloe. In 1959 a fost randul Ministerului Sanatatii American, faimosul FDA care documenta si atesta in mod definitiv evidenta capacitate regeneranta a tesuturilor cutanate oferita de preparatele pe baza de aloe. Astfel se intampla ca aceasta planta care pana atunci a fost lasata la marginea oricarei consideratii farmaceutice intra in gratiile comunitatii medico-stiintifice internationale. Studiile paralele efectuate in URSS in 1957 ajunsesera la aceleasi concluzii similare celor de peste ocean utilizand doua specii diferite, aloe arborescens si aloe striatula. Cercetatorii rusi au descoperit in plus utilitatea gelului in patologiile ginecologice si paradentare ajungand la concluzia acesta reducea cu 50% din timpul de vindecare al leziunilor cutanate datorate degeraturilor, arsurilor sau eritemelor solare. Alte studii ale rusilor scoteau in evidenta faptul ca planta de aloe, in interiorul sau contine numeroase substante medicamentoase, printre care acidul salicilic si acidul cinamic, respectiv antidolorific si antihelmitic sau vermifug. Descoperirea, care consacra in mod definitiv aceasta planta in ampla panorama etno-medicala vine din partea farmacistului Texan Bill Coats la sfarsitul anilor 50`. Coats a reusit sa stabilizeze pulpa facand posibila comercializarea sa in intreaga lume, fara probleme de oxidare sau de fermentare nedorite care puteau sa compromita validitatea preparatului, fie el sub forma de suc alimentar sau crema dermatologica de uz topic. In urmatoarele decenii s-au realizat cercetari considerabile asupra realelor si nenumaratelor proprietati ale acestei plante care poate fi clasificata pe buna dreptate regina plantelor terapeutice existente pe pamant.

CAP ΙΙ ASPECTE BOTANICE Aloe vera are frunze carnoase in forma de lance care cresc direct din pamant, cu marginile in forma de dinte de fierastrau. In mijloc prezinta o tulpina care se termina in flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica. Planta cultivata are inaltimea de 75-120 cm, are 12-15 frunze late si carnoase, greutatea unei frunze fiind intre 700-1500 de grame. Marimea frunzelor depinde de calitatea solului si de conditiile climaterice. Aloe vera atinge maturitatea dupa 3-4 ani, abea atunci poate incepe perioada de recoltare. Planta de aloe vera creste natural in Africa de nord, est si sud, in tarile din jurul Marii Meditarane, Marii Rosii, India, China si Insulele Oceanului Indian. Este cultivata in Insulele din Marea Caraibelor, in tari ca Republica Dominicana, Barbados, Jamaica, Puerto-Rico. Mari plantatii se gasesc in Texas, California  

Arizona, Mexic. In general aloe vera nu creste in zonele geografice unde temperatura coboara pentru mult timp sub 0 grade. Plantele de aloe sunt plantate pe randuri la o distanta de 60-70 cm una de alta, sistem de cultivare impus de mecanizarea procesului agronomic.

Frunzele de aloe se recolteaza numai manual, se detaseaza de sub asa-numita "linie de gel"si astfel intreaga cantitate de gel ramane in frunze, prevenindu-se procesul de oxidare. Se recolteaza frunzele exterioare 3-5 frunze de pe fiecare planta matura la 5-8 saptamani.

Frunzele de aloe vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei, faimosul gel de aloe, care este foarte bogat in substante necesare organismului: peste 75 de nutrienti, 200 de componente active, 20 de minerale, 18 aminoacizi si 12 vitamine. Cu toate ca Aloe vera este o planta originara din regiunile tropicale radacina sa poate rezista si la temperaturi apropiate de 0 grade, atata timp cat aceasta nu degera. La temperaturi sub 0 grade planta se poate distruge, iar nutrientii se pierd. Planta se creste foarte bine la temperaturi apropiate de 40 grade. Poate supravietui chiar la temperaturi mai mari si chiar poate depasi perioade de seceta severa. Aceasta poate supravietui si in jungla umeda, atata timp cat radacina nu sta in apa sau umezeala. Originare din zonele calduroase si secetoase, plantele suculente din care fac parte si aloea, au frunze groase, protejate de un strat ceros care le impiedica sa piarda apa prin transpiratii. Varietatea aloe arborescens are tulpina viguroasa si creste pana la 50-100 m. Frunzele cu nuante albastrui suculente si cu tepi pe margine, apar in varfurile lastarilor. Inflorescentele sunt bogate, de culoare rosie-corai. Aloea aristata este o planta mica sub forma de rozeta cu pete albe.

Aloe vera poate fi cultivata chiar si in apartamente, planta nefiind foarte pretentioasa. Are nevoie de multa lumina si de aceea este de preferat pozitionarea plantei la fereastra catre sud. In timpul verii necesita lumina, aerare,udare abundenta, dar totodata necesita si o foarte mare atentie deoarece excesul de apa poate duce la distrugerea plantei, prin putrezirea radacinilor. Iarna se pastreaza in camere racoroase cu temperaturi de 8-10 grade si cu multa lumina. Se recomanda transplantarea plantei 2-3 ani, inmultirea se face prin butasi in perioada mai-iunie sau prin despartirea puilor de la baza plantei si plantarea lor in ghivece mici. Butasii se planteaza imediat la 2 cm adancime in pamant nisipos si sunt tinuti la caldura si la umbra cateva zile. Mutarea in ghivece se face dupa aparitia radacinilor. Nu trebuie omisa curatirea frunzelor de praf cu o pensula care sa nu afecteze planta. Ingrasamintele se folosesc rar si in cantitati mici . Aceasta familie de plante este foarte rezistenta la boli si daunatori, dar neglijenta poate duce la micoza (mucegai cenusiu) sau la invadarea plantei de catre paduchi testosi sau paianjeni rosii. Plantele atacate se trateaza cu pesticide. In botanica sunt enumerate pana acum peste 250 de specii de aloe vera, iar dintre acestea cele mai importante sunt:

Aloe socotrina-aceasta planta are originea in Insula Socotra, Yemenul de Sud, fiind mult timp cea mai raspandita planta de aloe. Datorita efectelor terapeutice considerate magice, negustorii arabi au comercializat-o peste tot timp de secole de pe malurile Marii Mediterane pana in China.

Aloe africana-a fost cultivata de fermierii olandezi si pana la aparitia aloei vera, a fost cea mai cautata specie de aloe din lume. Ea a fost comercializata sub forma de praf sau gel uscat.

Aloe vera-linn/barbadensis/miller/vulgaris-in sec.XVΙΙ negustorii britanici au derulat un comert de amploare profitabil, bazat pe planta salbatica de pe Insula Barbados. Efectul laxativ al frunzelor uscate era foarte apreciat. Exista doua specii de aloe barbadensis cea verde si cea albastra; specia verde poate fi folosita in scopuri terapeutice doar dupa 4-5 ani, iar cea albastra crescand mai repede ajunge la maturitate la sfarsitul anului al treilea. Ambele specii au aproape aceleasi efecte terapeutice.

Aloe ferox-impreuna cu aloe saponaria este cea mai agreata specie de aloe a Estului Indepartat. Consumarea aloei in viziunea japonezilor, chinezilor, si taiwanezilor este o placere deosebita; aceasta se mananca cruda sau fiarta, miezul strecurat si condimentat se bea si se foloseste in scopuri terapeutice. In zilele noastre japonezii sunt cei mai mari consumatori de aloe, in special de aloe vera si ferox.

Aloe arborescens-in regiunile sudice, desertice ale fostei Uniuni Sovietice creste aceasta specie salbatica de aloe, care a fost in atentia cercetatorilor rusi si a pionierilor medicinei naturiste. Efectele terapeutice au fost descrise de profesorul oftalmolog Vladimir Filatov si de biologul Israel Bekhman.

Aloe vera contine un complex extraordinar de bogat de substante, dar pentru inceput putem spune ca doua sunt cele mai importante: prima este aloina situata imediat sub coaja frunzei, un lichid galben, laptos cu gust amar, folosit de secole ca laxativ, care este utilizat sub forma de praf, iar cealalta fiind gelul de aloe vera, un lichid vascos situat in interiorul frunzelor. Principalul dezavantaj care a facut ca folosirea aloei sa nu fie atat de raspandita pe cat este de eficienta in tratarea atator afectiuni a fost instabilitatea gelului extras din frunze. Dupa taierea unei frunze sucul obtinut prin stoarcerea acesteia se oxideaza foarte repede pierzandu-si drastic calitatile curative (aproximativ 95% din principiile active sunt oxidate si atacate de microorganisme). Acest fapt a facut ca utilizarea aloei sa fie limitata numai la zonele unde planta creste in mod natural. Cu toate acestea, traditiile diferitelor popoare mentioneaza efectul vindecator extraordinar al plantei de aloe si ofera metode empirice de conservare a principiilor active continute in planta. Dintre acestea mentionam medicina populara romaneasca care cunoaste un remediu naturist din aloe (varianta care creste in regiunea temperata), macerata in miere si vin, un remediu folosit cu succes in numeroase afectiuni digestive si ca revitalizant in diferite tipuri de convalescente.

CAP.ΙΙΙ ASPECTE FITOCHIMICE ALE

PLANTEI DE ALOE VERA

Dupa cum am spus si in cap.ΙΙ planta de aloe vera contine doua substante foarte importante acestea fiind aloina care este folosita de secole ca laxativ sub forma de praf iar a doua fiind gelul de aloe, un lichid fibros situat in interiorul frunzelor. Gelul este utilizat numai de cativa ani fiind componenta cea mai eficace a plantei. Insa el are un inconvenient major, adica se oxideaza foarte rapid in mai putin de 4 ore chiar. Oprirea oxidarii se face prin adaugarea unor antioxidanti naturali, cum ar fi vitaminele A,C si E, gelul astfel stabilizat nu se mai oxideaza, pastrandu-si astfel calitatile terapeutice. Pana in 1968 au fost brevetate mai multe metode de stabilizare, una din firmele cu cel mai mare succes a fost Aloe Vera of America care a detinut doua brevete pentru stabilizarea gelului. Aceasta firma a fost incorporata de Forever Living Products International care a mai obtinut alte doua brevete de stabilizare. Aceste metode stau la baza unui gel purificat si stabilizat. Substantele enumerate in cele ce urmeaza au fost identificate in ultimii 50 de ani, iar componentele active cele mai importante ale acestei plante au fost descoperite in ultimii 10 ani si ca exemplu, recent a fost identificata componenta Acemanan cu rol in intarirea sistemului imunitar. Cu siguranta viitorul ne mai rezerva inca multe si nenumarate surprize in ceea ce priveste compozitia aloei vera si efectelor sale benefice asupra sanatatii omului.

COMPONENTE IDENTIFICATE SI STUDIATE DIN GELUL DE ALOE:

-Lignina - penetreaza cu usurinta straturile superficiale ale pielii si are rolul foarte important de purtator al altor componente binefacatoare ale gelului de aloe. Propietatile ei terapeutice nu sunt in totalitate cunoscute.

-Saponinele - au efect dezinfectant si au fost descoperite in gelul de aloe in 1951 de Waicky si Hoehne.

-Antrachinone - traditional ele sunt cunoscute sub denumirea de laxative. Gelul contine 12 antrachinone (laxative). Impreuna cu celelalte componente ale gelului de aloe asigura un efect analgezic, antibacterian, antifungic si antiviral.

-Aloina - are efect laxativ si emetic.

-Barbaloina - are efect analgezic, antibiotic si laxativ slab.

-Izobarbaloina - are efect antibiotic si analgezic.

-Acidul aloetic - are efect antibiotic si antialgic.

-Emodin de aloe - are efect antibacterian si laxativ.

-Acid antilenic - cu efect antivirotic.

-Esterii acidului antilenic- au efect sedativ.

-Uleiuri volatile - cu efect analgezic, anestezic, acestea sunt antranolul, antrazenul si rezinotanol.

Alte substante care se gasesc in gelul de aloe sunt vitaminele:

-Vitamina A (caroten) - cu efect asupra acuitatii vizuale, aparand celulele de radicalii liberi, contribuie esential la cresterea in inaltime si greutate, la formarea oaselor si a dentitiei la copii, vederea, protejeaza celuele, mentine sanatatea pielii si a parului, stimuleaza sistemul imunitar, contribuie la buna functionare a rinichilor, a aparatului respirator si a tubului digestiv.

-Vitamina B1 (tiamina) - ia parte la procesele care includ functionarea inimii, a nervilor si a muschilor, este esentiala la formarea ADN-ului si ARN-ului si in procesul de convertire a hidratilor de carbon in energie. Este regenerator tisular, are efecte benefice asupra psihicului si a sistemului nervos.

Vitamina B2 (riboflavina) - impreuna cu vitamina B6 are efect in stari carentiale, ajuta la folosirea hidrocarbonatilor, este catalizator la o serie de procese chimice care au loc in corp, este esentiala pentru o piele sanatoasa pentru par si unghii, pentru formarea celulelor rosii (hematiilor) si pentru acuitatea vederii.

-Vitamina B3 (niacina) - ajuta in detoxifierea si reglarea metabolismului, este esentiala in respiratia tisulara si in asimilarea vitaminei C si previne dermatozele.

-Vitamina B5 (acidul pantotenic) - este esentiala in sintetizarea proteinelor si in cresterea normala. Carenta ei determina tulburari neurologice.

-Vitamina B6 (piridoxina) - are actiune asemanatoare cu aceea a vitaminei B2, intareste sistemul imunitar. Deficienta acestei vitamine detremina scaderea unei proteine a sistemului imunitar numita interleukina-2 precum si scaderea limfocitelor care se opun agresiunii agentilor veniti din exterior. Aceasta vitamina ajuta la mentinerea sanatatii pielii si la procesul de metabolizare al proteinelor, lipsa ei duce la: astenie, nervozitate, insomnii, aparitia dermatitei seboreice si a anemiei.

-Vitamina B8 - stimuleaza sistemul imunitar, iar carenta ei in organism duce la descuamarea pielii, caderea parului, scaderea hemoglobinei si oboseala cronica.

-Vitamina B9 (acid folic) - are rol important in promovarea sintezei ADN-ARN, replicarea celulelor de crestere si reproducere, este foarte utila in anemii, tulburari nervoase, scaderea memoriei.

-Vitamina B12 (cianocobalamina) - este indispensabila in functionarea celulei nervoase in hematopeza (formarea de globule rosii) si in metabolismul intermediar. Dr. Arnold Fox din Beverly Hills in revista Total Health a demonstrat recent prezenta vitaminei B12 in Aloe Vera desi lumea stiintifica sustinea ca vitamina B12 nu exista in plante. Ea joaca un rol important in procesele biologice dependente de enzime si in functionarea sistemului nervos.

-Vitamina C - are un rol foarte important in metabolismul intermediar, in procesul de cicatrizare, este stabilizator de membrana celulara si antioxidant. Participa la raspunsul sistemului imunitar fata de infectii, la vindecarea accelerata a ranilor si la absorbtia fierului din tubul digestiv. Favorizeaza depunerea calciului in oase, intervine in metabolismul glucidelor, proteinelor si a grasimilor.

-Vitamina D - stimuleaza absorbtia intestinala a calciului si implicit a fosforului. In exces mobilizeaza calciul din oase, eliminandu-l sau depunandu-l fie sub forma de calculi (renali sau biliari) fie anarhic. Lipsa vitaminei D din organism favorizeaza rahitismul, cariile severe si osteoporoza.

-Vitamina E (tocoferol) - este stabilizator de membrana celulara impreuna cu vitamuna C si este de asemenea un puternic antioxidant. Protejeaza globulele rosii de "stresul oxidativ", mareste durata de viata a acestora, favorizeaza cresterea "colesterolului bun" HDL si scaderea celui "rau" protejand astfel impotriva bolilor cardiovasculare. Fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, stabilizeaza si intareste functia sexuala, imbunatateste performantele mentale, mentine activitatea anumitor enzime, incetineste procesul de imbatranire. Prezinta rol protector pentru vitaminele A si F.

-Colina - este un stimulator al nervului vag si are rol important in metabolism.

Aloe vera contine 20 de substante minerale de o importanta vitala, dintre acestea enumeram:

-Calciul - indispensabil in osteogeneza impreuna cu fosforul; asimilarea lui este dependenta de vitamina C si aminoacizi.

-Fosfor - este indispensabil in osteogeneza.

-Potasiu - indispensabil in activitati musculare.

-Fier - componenta esentiala a hemoglobinei implicata in transportul oxigenului.

-Sodiu - indispensabil in schimbul normal de apa-saruri.

-Clor-are rol in echilibrul hidro-mineral al organismului si antiseptic.

-Mangan (magneziu) - ajuta la functionarea sistemului muscular si nervos impreuna cu magneziul, care mai are rol in modularea excitabilitatii neuromusculare, are efect sedativ si anticonvulsivant.

-Cuprul - are rol in metabolismul celular si in formarea celulelor rosii.

-Crom - inlesneste activitatea enzimelor, scade acizii grasi, potenteaza efectul insulinei si este implicat in maturarea globulelor rosii.

-Iod - intra in structura hormonilor tiroidieni.

-Seleniu - are efect antioxidant, incetineste imbatranirea, intervine asupra sistemului imunitar prin producerea de imunoglobuline.

-Zinc - cu rol in metabolismul protidic, concura la efectele insulinei si la efectul procreativ masculin.

-Mono si polizaharide - mucopolizaharidele sunt substante nutritionale cheie care fac parte din aloe , care este o planta exceptionala. Ele sunt carbohidrati cu lanturi lungi care au o abilitate remarcabila de a penetra peretii celulelor, indeosebi in tractul digestiv si in sistemul circulator fara a fi atacati de acidul gastric sau enzimele digestive. Prin procesul de endocitoza aceste mucopolizaharide contribuie la stimularea sistemului imunitar, producerea energiei, oxigenarea celulara.

-Celuloza, glucoza, manoza, aldopentoza, acemanan - cu rol in intarirea sistemului imunitar.

-Hormoni, auxine, cibereline - cu efect antiinflamator si stimuleaza refacerea tesuturilor.

-Acid salicilic - componenta tip aspirina cu efect analgezic.

-Aminoacizii - sunt proteine care furnizeaza energie, are rol de catalizator (mai ales in cadrul hidrolizei) regleaza echilibrul chimic si contribuie la regenerarea tisulara. Organismul uman contine 22 de aminoacizi dintre care 8 sunt esentiali functionarii organismului care nu ii poate produce, necesarul fiind asigurat prin alimentatie. Aloe vera contine 7 din 8 aminoacizii importanti si 11 din cei 14 aminoacizi neesentiali. Aminoacizii esentiali prezenti in gelul de

aloe sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, finilalanina, threonina si valina.

-Steroizi - cu efect antiinflamator, antiseptic si analgezic: lupeol, calerina si compestrina.

-Hormoni - cu efect antiinflamator si regenerator: auxina si gibberelina.

Aminoacizii neesentiali sunt: acidul aspartic, acidul glutamic, alanina, arginina, cistina, glicina, histidina, hidroxiprolina, prolina, tirozina si serina. Enzimele din aloe si mecanismul lor de actiune sunt urmatoarele:

-Amilaza - catalizeaza hidroliza amidonului in dextroza si maltoza.

-Bradichinaza - are efect analgezic, antiinflamator, stimulator al sistemului imunitar.

-Catalaza - impiedica acumularea superoxidului de hidrogen in tesuturi.

-Celulaza - cu rol in degradarea celulozei.

-Creatinofosfochinaza - cu rol in activitatea musculara.

-Lipaza - cu rol in degradarea acizilor grasi.

-Nucleotidaza- accelereaza hidroliza nucleotidelor in nucleozide.

-Fosfataza - alcalina regleaza functionarea ficatului.

-Proteaza - cu rol in hidroliza proteinelor.

COMPOZITIA CHIMICA A PLANTEI:

Se poate folosi oricare din aceste specii, ele contin 0,10-0,25 g % aloe -emodol in stare libera si 40% sub forma de aloina. Din sucul frunzelor de aloe, evaporat la soare sau la cald se prepara tinctura de aloe compusa si extractul uscat de aloe. Se foloseste sucul frunzelor de Aloe Ferox Miller (familia-liliacee-Aloeae) si a altor specii cum sunt: Aloe Vulgaris Lemark. Aloe contine compusi antracenici, in parte liberi si in parte combinati sub forma glicozidica:-aloina sau barbaloina care este un derivat 1,8 dioxi-3-ozimetil-10-[1`-5`-anhidroglucosil]-9-antrona (XΙV).

-Aloe- emodina - sau rotlerina care este 1,8-dioxi-3-oximetil-antrachinona (XV). Continutul in aloina variaza dupa H Auterhoff si B Ball pana la cel mult 52%, in timp ce aloemodina ajunge abea la 0,5%. Farmacopeea Romana prevede ca aloe sa contina cel putin 5% aloina. In afara de acesti detrivati oximetilantrachinonici aloe mai cottine si o rezina (16-63%) care prin hidroliza alcalina da acid p-cumaric, acid acetic, si rezinotanol. Aceasta din urma produce prin hidroliza un anglicon tanolic si arabinoza.

Tinctura de Aloe Vera este oficializata in majoritatea Farmacopeelor (FR, DAB/D, Helv V, Ned, Sov ΙX, dar in FR si FR VΙΙΙ nu a fost inclusa). Ea se prepara prin macerarea aloesului sau solubilizarea extractului uscat de aloe in proportii de 20% aloe sau 16% extract de aloe uscat, in alcool de 40s, 90s sau 95s. DAB/D prevede ca la preparare sa se dilueze tinctura de alcool de 90s pana ce se obtine un produs cu 1,2-1,5% derivati antracenici. Celelalte Farmacopee aduc tinctura obtinut la volumul prescris. Tinctura de aloe se prezinta ca un lichid verde-brun inchis sau negru-brun, cu miros caracteristic si gust foarte amar. Pentru identificare se foloseste solutia obtinuta prin diluarea a 1 ml de tinctura cu 20 ml apa fierbinte. Aceasta solutie fierbinte trebuie sa fie limpede, iar la racire se tulbura cu aparitia unui slab precipitat galben, dupa care solutia se filtreaza:- la 1 ml filtrat se adauga 10 ml apa si o picatura de solutie sulfat de cupru, lichidul se coloreaza galben-intens (aloina Sov ΙX).

-la 1 ml filtrat se adauga 10 ml apa, o picatura solutie de sulfat de cupru, o picatura de acid acetic si o picatura perhidrol, la incalzire apare o coloratie violeta (aloina Ned).

-la 1 ml filtrat se adauga 10 ml apa, o picatura de sulfat de cupru, o picatura solutie saturata de clorura de sodiu si cateva picaturi de alcool, apare o coloratie rosie (aloe de Curacao Helv V).

-la 5 ml filtrat se dizolva 0,1 g borat de sodiu, in 15 min solutia capata o fluorescenta verde (aloe barbadensis-Barbados Helv, Sov).

- 1 ml filtrat amestecat cu cu 1 ml apa de brom da un precipitat intens galben (Helv V).

T.M. Brody, R.F. Voight si F.T. Maker propun extragerea antrachinonelor libere cu cloroform, iar a celor legate, prin incalzire la reflux cu acid sulfuric si cloroform. Solutia cloroformica este trecuta peste o coloana care contine 10 p oxid de magneziu si 3 p celita. Apare ozona rosie deschisa de aloemodina, o zona slab rosie de izoemodina, o zona galbena de antranoli si o zona bruna rosie. DAB/D prevede identificarea cromatografica in strat subtire pe Kieselgel G folosind ca developant amestecul de acetat de etil, metanol, apa (100:17:13). Placa se usuca la 20s si se priveste la lumina zilei si in U.V. Cromatograma prezinta un spot galben cu acelasi Rf cu al substantei etalon (aloina). In U.V. la 360 nm spotul se vede la inceput brun, apoi galben. Majoritatea Farmacopeelor prevad determinarea rezidului la evaporare care pentru tinctura preparata din aloe este 15% (Ned), iar pentru tinctura preparata de extractul de aloe este cuprins intre 11,1-12,1 (Pol ΙΙΙ) si 15,5-16,00 (Helv V, Sov ΙX). Unele Farmacopee indica si densitatea tincturii care pentru tinctura preparata din aloe este cuprinsa intre 0,880-0,910 (DAB/D) si 0,943-0,953 (Ned), iar pentru tinctura preparata din extract uscat de aloe este 1,005-1,021 (Pol ΙΙΙ), tot aceasta mai prevede si rezidul de calcinare 0,15%. Dozarea aloinei se poate efectua prin procedeul propus de H. Auterhoff si B. Ball bazat pe coloratia rosie care se obtine in prezenta solutiei de hidroxid de sodiu 5% care contine 2% amoniac. F. R. prevede pentru dozarea aloinei din aloe incalzirea a 0,02 g, timp de 3 ore la reflux cu 1 ml solutie clorura ferica 25% si 10 ml acetona, aducerea la sicitate si extragerea oximetilantrachinonelor eliberate cu n-butanol fierbinte in mediu de acid clorhidric. Oximetilantrachinonele sunt puse in evidenta cu solutia de hidroxid de sodiu: amoniac, iar concentratia la suta prin determinarea la fotocolorimetru a coloratiei rosie-visinie (la lungimea de unda de 533 nm ) fata de o solutie 1% de clorura de cobalt. DAB/D recomanda separarea totalului de oximetilantrachinone pe pulbere de poliamida intr-o coloana de cromatografie, eluarea cu metanol si evaporarea acestuia intr-un balon la care poate fi adaptat un refrigerent cu reflux. Se adauga clorura ferica si metanol si se mentine in fierbere 3 ore, continuand cum s-a aratat mai inainte. Ca solutie etanol se foloseste 1,8

dihidroxiantrachinona.

H. Morle propune pentru dozarea oximetilantrachinonelor reduse, determinarea in paralel a extinctiei la 510 nm a unei probe la care s-a adaugat metaperiodat de sodiu si amoniac si a unei probe numai cu amoniac. Aceasta metoda a fost inclusa in DAB/D la cromatografie in strat subtire pe silicagel, folosind ca developant un amestec de cloroform: alcool (3:1). Spotul este localizat in lumina UV,oxialoina este extrasa cu metanol si este determinata fotocolorimetric prin metoda Auterhoff (S=335 nm).

Tinctura de aloe compusa este oficilizata in Helv V sub denumirea de "Elixir ad longam vitam", in Jug ΙΙ sub denumirea de "Tinctura Suecica" si in Ceh ΙΙ. Formulele de preparare difera precum reiese din tabelul urmator. In partea de jos a tabelului sunt date caracteristicile mai importante, reziduu prin evaporare si densitatea.

Literatura prevede si o tinctura de aloe compusa, neoficiala sub numele de "Elixir Hager", utilizata ca digestiv cu urmatoarea formula:

Farmacopeele nu dau metode de dozare a componentilor, Jug ΙΙ si Helv V indica o proba limitativa de coloratie pentru crocus, dilutia 0,2 ml % (Helv V), respectiv 20 de picaturi % (Jug ΙΙ) trebuie sa prezinte o coloratie galbena evidenta (pentru primele doua formule). Ceh ΙΙ prevede identificarea aloinei cu apa de brom.

Extractul uscat de aloe este oficializat in majoritatea Farmacopeelor. La prepararea extractului uscat de aloe se urmareste imbogatirea produsului in aloina si indepartarea balastului de rezine care dupa unii autori, pe langa faptul ca nu au actiune purgativa, produc colici. Pentru aceasta Farmacopeele folosesc doua procedee diferite. Helv si Jug ΙΙ realizeaza un extract uscat de aloe, folosind ca solvent acetone. Extractia are loc prin macerare in trei reprize cu un total de 10 p acetona fata de produsul vegetal. Randamentele realizate sunt maxime: 1 p extract corespunde la 1,25 p aloe (80%). Celelalte Farmacopee procedeaza astfel: 1 p aloe se dizolva in 5-10 p apa in fierbere, apoi se amesteca cu 5 p apa rece cand rezina precipita este solubila numai in apa fierbinte. Dupa 5 ore (DAB/D, Hung si Ned), respectiv doua zile (Nord si Jap) sau 6 zile (Pol ΙΙΙ) solutia extractiva se filtreaza si se evapora sub presiune redusa . Prin acest procedeu se obtine aproximativ 50% extract uscat cu 35% aloina. W. Awe si C.L. Wachsmuth-Melm recomanda in vederea obtinerii unui randament superior, urmatorul procedeu: 1 p aloe se dizolva in 20 p apa in fierbere si se mentine asa 45 min, inlocuind apa evaporata . Apoi se raceste la temperatura camerei si se filtreaza, iar filtratul se evapora sub presiune redusa. Prin acest procedeu se elimina unele substante labile la cald a caror produsi de descompunere sunt insolubili si provoaca tulbureala solutiilor de extract de aloe. Se obtine 60% extract cu 37% aloina. U.Bogs si G. Zessin propun realizarea unui extract de aloe standadizat cu un continut de aloina de 23% (DAB/D) prevede 22% prin diluarea cu lactoza a extractului preparat prin procedeul propus de Awe si colaboratorii sai . M. Nouri, Bhristensen, J. Beal studiind influenta unor agenti tensioactivi anionici asupra extractiei drogului Aloes de Cap, au stabililit ca prezenta polisorbatului 80 sau a cetrimidului mareste eficacitatea extractiei antrachinonelor libere si combinate. Extractul uscat de aloe se prezinta ca o masa bruna-verzui pana la negru, friabila, cu ruptura pulverulenta galbena, fara miros sau cu un slab miros caracteristic si gust amar. Extractul preparat cu acetona se prezinta sub forma de fragmente galbene pana la galben-portocaliu. Este solubil in apa si in 5 p de alcool diluat, dand o solutie slab opalescenta. Pol prevede ca reactie de puritate, solubilitatea in apa fierbinte, aparitia unei tulbureli la adaugarea catorva ml apa rece si limpezirea la adaugarea de alcool. Nord considera claritatea solutiei apoase ca o conditie de puritate: 1 g extract se incalzeste cu 2 ml apa, apoi se dilueaza la 50 in portiuni mici. Solutia obtinuta trebuie sa fie galben-bruna limpede. Pentru identificarea extractului uscat de aloe Farmacopeele inscriu una din reactiile descrise la tinctura de aloe. DAB/D prevede si o reactie de diferentiere a extractului obtinut din aloe de Cap, de cel obtinut din aloe de Curacao. Ca reactiv amestecul de acid azotic concentrat si o solutie 1 % de nitrit de sodiu (20-0,5). Acesta da o coloratie portocalie care trece in verde (aloe de Cap) sau in rosu (aloe de Curacao). Farmacopeele cu exceptia DAB/F nu prevad dozarea componentei active, indicand numai limite pentru umiditate care variaza: 3%DAB/F si Helv; 3,2-3,8% Pol; 6% Hung; si pentru cenusa care variaza: 0,85-1,2% Pol; 3% Ned, Sov ΙX; 0,5% Helv.

CAP ΙV ASPECTE TERAPEUTICE

Inca din antichitate, Aloe vera a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si frumusetii. Aceasta "bomba "binefacatoare este uluitoare; in Aloe vera gasim substante cu efect dezinfectant, antiinflamator, spre marea incantare a medicilor. Aloe vera este un puternic agent anti-colesterol; este o planta considerata miraculoasa datorita substantelor active pe care le contine. Ea actioneaza asupra organismului nostru la 5 nivele: detoxifiere, stimularea regenerarii celulare, patrunderea in cel mai profound nivel al tesuturilor, sedative si combaterea infectiilor.

-Detoxifierea - aloe normalizeaza metabolismul si detoxifica organismul. Prin actiunea componentelor active care ajung la nivel celular se obtine o purificare deosebita prin eliminarea toxinelor stocate la nivelurile organismului, fapt care duce la inlaturarea uneia dintre cele mai importante cauze ale inbolnavirilor.

-Stimularea regenerarii celulare - aloe vera stimuleaza regenerarea tesuturilor si aparitia celor noi, sanatoase. Dr. Ivan Donhoff a demonstrat foarte clar faptul ca sub influenta gelului de aloe cresterea celulara este stimulata de 6-8 ori.

-Penetratia - aloe prin agentii sai activi, au asa cum am vazut anterior capacitatea de a patrunde, de a penetra tesuturile umane pana in profunzime. Cele mai multe substante, inclusiv apa, patrund in piele numai doua straturi. Prin comparatie aloe vera reuseste sa patrunda mult mai profound si poate vehicula la nivelul la care se afla actiunea.

-Stimularea sistemului imunitar - ceea ce confera eficienta in reactia naturala a organismului de a se apara de agresiunile externe si de a auto-vindeca. Chiar numai dupa cateva zile de cura cu gel de aloe eficienta celulelor numite macrofage creste de circa 10 ori asigurand eliminarea rapida a agresiunilor externe. Planta se poate utiliza sub mai multe forme, pastrandu-si efectele benefice atat uscata, cat si proaspata, partea fibroasa a aloei este folosita pentru uz extern, la fel si sub forma de gel, praf, compresa, cataplasma si sub forma de suc.

Detinatorii plantei vii se afla practic in posesia gelului de aloe gata "stabilizat". Ei pot sa utilizeze planta proaspata in caz de nevoie, tot ce trebuie sa faca este sa indeparteze frunza de pe planta, s-o taie longitudinal si sa indeparteze invelisul exterior. Se recomanda de aceea folosirea gelului de Aloe vera stabilizat, realizat in conditii exceptionale de calitate si puritate de catre Aloe Vera of America in exclusivitate pentru Forever Living Products.

DOMENII DE UTILIZARE A PLANTEI DE ALOE VERA:

Acestea sunt, asa cum rezulta din experientele pe care le-au acumulat utilizatorii acestei plante de-a lungul timpului. In finalul acestei lucrari mai sunt oferite si cateva din cazurile si cercetarile realizate in Romania in ultimul an in ceea ce priveste folosirea minunatei plante de Aloe vera in terapia unor afectiuni.

Cele ce urmeaza nu constituie sfaturi medicale. Ele sunt o sinteza a experientei acumulate prin utilizarea produselor pe baza de gel de Aloe vera stabilizat. Utilizarea acestor informatii se va face corelat cu sfaturile si sub supravegherea medicului curant.

-Arsuri, arsuri nucleare - pielea a fost denumita organul cel mai mare al corpului. Rolul sau in organism este foarte complex; ea asigura respiratia, evacuarea toxinelor, protectia fata de agresiunile externe a germenilor patogeni, radiatiilor, etc. Sanatatea pielii noastre reflecta intr-o mare masura sanatatea organismului, pentru ca multe semne care apar la nivelul pielii (anumite pete, riduri specifice, depozite colorate, etc) sunt semne clare a unor afectiuni interne descoperite sau inca necunoscute. Pielea este alcatuita din trei straturi: epiderma, derma si hipoderma. Doua dintre aceste straturi, epiderma si derma, determina imaginea noastra estetica. Epiderma, stratul superficial al pielii, este acoperita cu celule moarte pe care organismul le elimina. Corpul fabrica in permanenta celule noi, numite "keratinocite", care intr-un interval de timp de 21-28 de zile apar in epiderma si sunt pline cu keratina. Ele sunt insa acoperite de celulele deja moarte, nedescuamate de la nivelul exterior al pielii. Curatirea tenului trebuie sa realizeze obligatoriu si acest proces de eliminare a stratului de celule moarte si apoi sa inceapa hidratarea si tratarea pielii. Derma contine vase de sange, nervi, radacina firelor de par, glande sebacee. Acestea contin, printre altele, celule numite "fibroblaste" care sunt esentiale in formarea fibrelor ce dau elasticitate si suplete tenului. Alte doua tipuri de celule apartinand dermei, la fel de importante in ceea ce priveste supletea tenului , sunt colagenul si elastina. Cu timpul, colgenul si elastina nu mai sunt solubile in apa si, din nou, se produce imbatranirea pielii. Hipoderma face legatura intre piele si tesutul ce acopera muschii.   Ea contine vase de sange, nervi ,grasime. Aceasta este tesutul gras al pielii; cu trecerea timpului, tesutul gras este absorbit de catre corp si dispare, lasand cele doua straturi superioare - derma si epiderma - fara sprijin, favorizandu-se astfel aparitia ridurilor. Frumusetea pielii noastre si in special a tenului este imposibila fara sanatatea ei. De aceea trebuie cunoscute si aplicate regulile pentru a mentine pielea sanatoasa si tanara:

-igiena perfecta a pielii si a tenului.

-hidratarea si tonifierea tenului cu produse foarte bune calitativ.

-protejarea tenului de factorii externi nocivi.

-selectarea cu atentie a cremelor, fardurilor si celorlalte produse destinate ingrijirii tenului. 

Procesul de imbatranire al pielii cunoaste doua etape:

-imbatranirea naturala, biologica, este foarte greu de evitat si se datoreaza trecerii timpului. Pentru a contracara efectele imbatranirii trebuie analizati multi factori: stilul de viata, modul de alimentatie, tipul de ten, cerintele de nutritie, hidratare si protejare ale pielii. -imbatranirea precoce datorata altor factori precum: stres, poluare, frig, soare puternic, vant, ingrijire necorespunzatoare, folosirea unor farduri de proasta calitate care ataca pielea, anumite boli etc. Pentru prevenirea ravagiilor provocate de acesti factori sunt necesare produse special destinate, precum trusa "Aloe Fleur de Jouvence" (Aloe Floarea Tineretii)

S-au obtinut rezultate de-a dreptul uluitoare in cazul arsurilor, traumatismelor superficiale ale pielii, datorita efectului sau analgezic si hemostatic. Dupa cum arata Dr. Martin, Dr. Robson si Dr. Heggers de la Departamentul contra Arsurilor al Institutului Buru din Chicago, produsele cu continut semnificativ de Aloe vera Gel stabilizat scad durerile, previn infectiile, impiedica aparitia complicatiilor indiferent de etiologia acestora: soare, foc, apa fierbinte, electricitate sau radioactivitate. Tocmai datorita capacitatii ei de regenerare a tesuturilor contaminate radioactiv, a fost denumita "planta vindecatoare".

-Alergii - stiinta si practica au demonstrat ca aceasta planta atenueaza si vindeca pruritul de origine alergica si dupa intepaturile de insecte, atat la oameni cat si la animale.

-Bronsita si astm - in afectiunile bronsice cu tuse de origine alergica, Aloe vera pulverizata in nas si in gat are un efect deosebit. Prezinta un efect antiinflamator, scazand secretia bronsica, amelioreaza starea asmatica si vindeca bronsita cronica alergica.

-Afectiuni cutanate - acestea reprezinta un alt domeniu ideal de utilizare al Aloei vera. Este un fapt cunoscut din vechime ca aloe vera este extrem de utila in cazul psoriazisului, micozelor, eczemelor, seboreei si a eruptilor cutanate, dureri reumatice, artroze si artrite cornice - pentru atenuarea acestor dureri se recomanda bai cu aloe vera si aplicarea de unguente cu aloe pe locul dureros.

-Afectiuni hepatice - gelul care se extrage din aloe este excelent pentru pentru afectiunile hepatice contrabatand efectele consumului de alcool si asigurand buna functionare a ficatului.

-Tractul gastro-intestinal - previne cu succes ulcerul gastro-duodenal, suprima probleme gastrice si stimuleaza functionarea normala a intestinului. Curele periodice cu Aloe vera Gel au efect deosebit in tratarea colitelor cronice.

-Diabet zaharat - este o boala grava de metabolism. Complicatiile cele mai cunoscute sunt ulcerul varicos si cangrenele. In mentinerea echilibrului metabolic, pe langa regimul adecvat, s-a obsevat ca administrarea pe cale locala si orala de aloe vera are un efect regenerator si extrem de benefic. Se pot evita astfel complicatiile grave mentionate mai sus, cat si altele mai putin grave, iar in cazul cand acestea deja au aparut ele pot fi rezolvate cu rezultate excelente.

-Afectiuni oculare - gelul de Aloe vera pur si foarte bine filtrat este excelent in toate tipurile de afectiuni oculare, de la conjunctivite, blefarite, retinopatii de diverse etiologii, cataracta etc.

-Dureri reumatice, artroze, artrite cornice - baile cu aloe scad durerea in afectiunile articulare sau reumatice. Se recomanda aplicarea de unguente cu aloe gel stabilizat pe locul dureros, la care se adauga gel de Aloe vera in cura interna. Acest gel previne depunerea calciului in articulatiile cronic inflamate.

-Tuberculoza - in perioada de recrudescenta a infectiei tuberculoase nu trebuie sa uitam ca produsele de aloe reprezentau in trecut, remediile traditionale in tratamentul acestei afectiuni. Medicina rusa a obtinut rezultate remarcabile utilizand fiertura de aloe si solutie de Aloe arborescens.

In urmatoarele randuri sunt prezentate rezultatele exceptionale si dovezi incontestabile pe care oamenii de stiinta le scot in evidenta:

-Afectiuni ale stomacului si intestinelor - studii efectuate de-a lungul anilor in laboratoare (pe animale) au aratat ca gelul extras din plantele de aloe determina o reducere cu 80% a numarului de ulcere in formare, iar daca este administrata ulcerului deja format duce la o vindecare de 3 ori mai rapida. Alte studii de laborator au evidentiat faptul ca tratamentul cu Aloe vera Gel determina prevenirea a peste 85% din leziunile stomacale si da o rata de succes de peste 50% in vindecarea ulcerelor gastrice. Studii efectuate pe 12 pacienti intre 24-84 ani, bolnavi de ulcer duodenal tratati cu Aloe vera Gel, au aratat o vindecare completa a acestora, fara recidive. Dr J. Bland de la "Institutul de Stiinta si Medicina" din California a testat actiunea gelului de aloe administrat oral la neutralizarea acizilor in organism. El a verificat astfel proprietatile benefice ale plantei in ceea ce priveste reglarea aciditatii si a constatat totodata ca aloe ajuta si la dizolvarea grasimilor dure. Urmarind pe cei 10 pacienti ai sai, esentiale efecte adverse ale gelului, el a constatat ca acesta a fost foarte bine tolerat de tot grupul. Conform altor cercetari s-a demonstrat ca Aloe vera Gel poate fi folosit cu succes in tratarea afectiunilor intestinale inflamatorii, combaterea diareei, reglementarea tranzitului intestinal, regularizarea PH-ului intestinal, eliminarea toxinelor stocate la nivelul colonului (care dupa cum este bine cunoscut constituie cauza multor afectiuni ale omului modern, aceasta corelata desigur si cu constipatia), inlaturarea constipatiei si microorganismelor daunatoare de la nivelul tubului digestiv.

-Afectiuni ale bolilor de inima - conform statisticilor Organizatiei Medicale a Sanatatii (OMS) principala cauza de deces din zilele noastre o reprezinta bolile de inima asociate cu depunerea placilor de aterom (formate datorita clesterolului crescut), pe peretii vaselor sanguine. Acesta conduce la micsorarea sectiunii active a arterelor si implicit marirea efortului inimii de a pompa sange prin respectivele vase. In timp rezulta oboseala cronica a muschiului cardiac si de aici un intreg spectru de cardiopatii. Mai multe studii efectuate atat pe animale, cat si pe oameni au evidentiat faptul ca administrarea regulata, interna a gelului de Aloe poate avea efecte benefice substantiale in ceea ce priveste micsorarea colesterolului, a trigliceridelor si a fosfolipidelor (in momentul in care creste cantitatea acestor elemente in organism, are loc o crestere semnificativa a grasimilor din artere). Intr-un studiu de laborator, un grup de animale cu un nivel ridicat al colesterolului a fost tratat cu glucomanan (polizaharida derivata din planta de aloe). Experimentul a demonstrat efectul puternic pe care substantele active din aloe il au in ceea ce priveste scaderea colesterolului HDL asa-zisul "colesterol bun". Alt studiu medical realizat in anul 1985, a pornit de la 5000 de pacienti suferinzi de angina pectorala carora li s-a administrat Aloe Vera Gel si o planta Indiana ce contine multe fibre alimentare. Cazurile au fost urmarite pe parcursul a 5 ani de zile. S-au evidentiat rezultate importante in trei mari domenii si anume:- efectul asupra grasimilor dure - scaderea colesterolului si a tri-gliceridelor si o crestere a colesterolului HDL (benefic).

- efectul asupra carbohidratilor - descresterea nivelului de zahar din sange in ceea ce priveste atat oamenii sanatosi cat si cei bolnavi de diabet.

- efectul asupra anginei pectorale (durere acuta a pieptului datorata oxigenarii insuficiente a inimii) - scaderea atacurilor de acest fel.

-Afectiuni stomatologice - dupa cum am aratat anterior Aloe vera intareste sistemul imunitar si, ca prin componentele sale, ajuta la combaterea paradontopatiilor, ceea ce reprezinta un aspect remarcabil de o importanta cu totul exceptionala. Un studiu extrem de vast efectuat de catre medici stomatologi de renume, de-a lungul a 14 ani pe 6000 de pacienti a dus la urmatoarele concluzii: Aloe vera are un efect de vindecare remarcabil in ceea ce priveste afectiunile mucoasei bucale, reducerea edemului si calmarea durerii. Exista mai multe utilizari importante ale gelului plantei de aloe in practica dentara:-aplicarea directa pe locul inciziei, aplicarea pe tesutul gingiilor care au fost traumatizate sau zgariate prin utilizarea necorespunzatoare a periutei, in urma extractiilor dentare, a mancarii etc. Calmarea rapida a arsurilor din zona gurii; in cazul extractiilor dentare se constata vindecarea rapida a tesutului, fara inflamatii. Dr. Ronald King si dr. Thomas Caroll au efectuat mai multe studii despre utilizarea pastei de dinti "Forever Bright Sparkling Aloe vera Toothger"si au ajuns la concluzia ca aceasta contine componente care actioneaza ca niste detergenti asupra dintilor. Pasta ce contine gel de Aloe si clorofila este utila in prevenirea gingivitelor, in controlul asupra placii dentare (eliminarea tartrului) si in stimularea cresterii unui tesut gingival nou, odata cu reducerea pericolului de contaminare bacteriana. Utilizarea pastei cu aloe face ca in 10-14 zile sa dispara sangerarile la pacientii suferinzi de gingivita.

In gura aceasta pasta de dinti are de asemenea un rol protector, intareste gingiile, nu ataca smaltul dentar, impiedica formarea tartrului si albeste dintii. Aloe vera distruge virusul herpetic in mai putin de 72 de ore - se taie o frunza de aloe (specia Barbadensis Miller) care poate fi cultivata in casa preventiv si se storc cateva picaturi care se intind din ora in ora pe veziculele herpetice. Dr. Kuth Sims si colegul sau dr. E.R. Zimmerman de la Institutul de Microbiologie din Dalas au testat gelul de aloe pe 100 de culturi de tesuturi infectate cu virusi herpetici. Cercetarile realizate pe hamsteri au aratat ca aloe a distrus virusii in mai putin de 72 de ore, in toate cele 100 de monstre de tesut. Aloe vera prezinta avantajul ca poate fi utilizata usor si in cazul leziunilor intravaginale, gingivale, lobiale, oculare si poate fi chiar "bauta"mai des cand infectia herpetica s-a extins si la alte organe vitale, la sugari sau la femeile gravide. Cremele, gelurile, colirele de uz medical si extractele de plante pe baza de Aloe vera sunt de aceea foarte eficiente in vindecarea tesuturilor contaminate, stimularea imunitatii si evitarea recaderilor; dar atentie! Concentratia de aloe a produselor respective nu trebuie sa depaseasca 70%.

-Aloe si efectele sale asupra tumorilor - un model de cercetare experimentala a cancerului a constituit-o studiul asupra sarcomei 180. Cercetarile facute au aratat o stopare a tumorei prin tratamentul cu acest gel. In mod similar, s-a descoperit ca o molecula specifica derivata din Aloe vera -Alexin B, are efecte anticancerigene asupra leucemiei limfocitice. Cercetarile facute de Ph. D. imunolog Ian Tizard impreuna cu Ph. D. virusolog Maurice Kemp din Texas au dezvaluit un fapt extraordinar si anume ca mucopolizaharidele din planta de aloe sunt preluate imediat dupa absorbtia lor de niste leucocite speciale din sange numite "macrofage", iar acestea sunt astfel stimulate sa produca moleculele numite "citocine": interferoni, interleucine, prostaglaneline, factori de necroza tumorala si factori de stimulare a cresterii si regenerarii celulelor normale. Dar aspectul cel mai uluitor este ca tumorile in dezvoltare elibereaza anumite substante chimice care atrag circulatia interna a sangelui in zona lor, astfel ca celulele maligne vor inmagazina din sangele inbogatit de principiile active din aloe un supliment de factori de necroza tumorala. Aceste efecte de modulare imunologica a organismului datorate plantei de aloe face ca ea sa devina extrem de importanta in ceea ce priveste prevenirea si vindecarea tumorilor maligne sau benigne. Alte cercetari recente (1994) publicate de specialistii japonezi in revista "Yakhak Hoeji", arata ca in cazul unui lot de soareci bolnavi de cancer carora li s-a administrat pe cale orala gelul de aloe timp de numai 14 zile , durata de viata a acestor soareci a crescut cu 22%, iar in cazul celor carora li s-a administrat zilnic o doza de 50 ml/kg corp si cu 32% in cazul celor carora li s-a administrat o doza de 100ml/kg corp. Un experiment in vitro efectuat pe celulele canceroase umane a pus in evidenta faptul ca Aloe Vera incetineste considerabil inmultirea celulelor canceroase. In revista "Imunology and Imunotherapy" intr-un articol se arata ca o substanta activa din aloe-lectina - injectata direct intr-o tumoare are drept efect stimularea sistemului imunitar impotriva proliferarii celulelor canceroase. Astfel sistemul imunitar produce tot mai multe celule T-killer (responsabile de distrugerea celulelor straine din organism) care incep sa atace celulele canceroase injectate cu lectina. In plus fata de toate aceste efecte remarcabile, cercetatorii afirma un fapt extraordinar si anume ca aloe stimuleaza dezvoltarea celulelor sanatoase in detrimentul celor canceroase. Efectele pozitive remarcate la cancerul pulmonar, de asemenea au fost confirmate intr-un studiu realizat pe 673 de pacienti suferinzi de aceasta maladie grava intr-un spital din Japonia. Rezultatele studiului au fost publicate in "Japanese Journal"of cancer Research". Acest studiu a urmarit pe o perioada de 5 ani efectele asupra cancerului pulmonar in cazul folosirii in alimentatie a diferitelor plante comestibile. Dintre cele 17 plante deosebite studiate aloe vera (consumata sub forma de gel) a fost singura cu efecte remarcabile impotriva cancerului pulmonar. In finalul studiului medicii au afirmat: rezultatele analizelor confirma ca aloe previne carcinogeneza pulmonara umana . In plus are un puternic efect de prevenire sau inhibare a dezvoltarii altor tipuri de cancer.

-Aloe si sistemul imunitar - sistemul imunitar uman a devenit foarte celebru in epoca moderna datorita problemelor pe care le ridica proasta sa functionare. Protectia executata de sistemul nostru imunitar se bazeaza pe crearea de fagocite si anticorpi care sa lupte impotriva bolilor. Cercetarile stiintifice au aratat ca gelul de Aloe contine substante care stimuleaza tocmai formarea de fagocite si anticorpi. In felul acesta cu ajutorul extraordinar al gelului de Aloe, organismul este sprijinit in lupta impotriva agresiunii externe care poate surveni atat prin germeni patogeni cat si prin degenerarea celulara produsa de radicalii liberi (factori de oxidare). Se explica astfel capacitatea gelului de Aloe (luat in cura interna) de apreveni viroze, infectii bacteriene sau cu alti germeni, precum si stimularea vindecarii rapide in cazul in care ele s-au produs. Pe de alta parte Dr. Akiar Yagi efectuand o serie de teste a confirmat faptul ca Forever Bee Jelly (laptisorul de matca produs de albine din plantele de aloe si din flora spontana a desertului), contine o substanta numita glicoproteina, ce are rol in distrugerea bradikininei cu efect in activarea sistemului imunitar. De asemenea el a constatat ca plantele de Aloe, au o buna actiune in a induce starea metabolica celulara optima necesara in sintetizarea si replicarea corecta a ADN-ului, ceea ce duce la multiplicarea celulara corecta. Mai este de asemenea cert a spus dr. Yagi ca "Aloe vera are un rol foarte important in tratamentul leucemiei, a tumorilor sau a arsurilor".

-Aloe vera si afectiunile reumatismale - artrita reumatoida este o boala dureroasa nevindecabila si din pacate destul de raspandita in zilele noastre. In anul 1986 profesorul D.H.Davis de la "Medical College on Pediatry" din Pennsylvania, a descoperit ca Aloe vera contine antrachinone si acid antranilic, amandoua fiind foarte eficiente impotriva artritei si reumatismului articular. Aceste doua substante active ale plantei de aloe restrictioneaza functia biosintetica a bradikininei-o substanta ce cauzeaza binecunoscutele dureri reumatice si favorizeaza aparitia inflamatiilor. Prof. Davis a adaugat ca in momentul in care se foloseste Aloe vera impreuna cu vitamina C si cu ARN-ul se poate ajunge la un rezultat nemaipomenit in combaterea acestor afectiuni.

-Aloe vera in vindecarea arsurilor - un fapt uluitor a descoperit in anul 1959 Dr.E.P. Pedergrass: gelul extras din frunzele plantei de Aloe are rezultate excelente in tratarea arsurilor. Dupa mai multe teste efectuate pe pacienti cu diferite arsuri, el a afirmat ca Aloe vera este cu 50% mai eficienta in tratamentul arsurilor decat toate celelalte trei remedii cunoscute pana la acea vreme ca fiind cele mai avantajoase. Multi ani mai tarziu intr-un studiu efectuat la sectia de chirurgie a facultatii de Medicina din Thailanda asupra a 27 de pacienti cu diferite rani provocate de arsuri, s-a testat capacitatea de vindecare a plantei de aloe comparativ cu cea a tifonului cu vaselina. S-a constatat ca gelul de Aloe a tratat leziunile mult mai rapid decat vaselina, timpul de insanatosire prin tratamentul cu aloe a fost de 11 zile, iar prin cel cu vaselina a fost de 18 zile. De asemenea, studiul histologic a aratat epitalizarea mult mai rapida cu ajutorul gelului de aloe. Dr. A. Burger si Dr. M.Grubert de la "Frederick Cancer Research Center" USA, au condus un studiu facut de 12 voluntari pentru a examina eficienta si toleranta gelului de Aloe vera in ceea ce priveste vindecarea ranilor. Eficienta tratamentului cu acest gel de aloe asupra unor leziuni superficiale ale pielii sau asupra unor eriteme datorate razelor ultraviolete, a fost evaluata prin descrierea statutului clinic si prin masuratori colorimetrice (a culorii pielii). Rezultatele obtinute au aratat ca Aloe vera gel reprezinta o alternativa naturala, a medicamentelor obisnuite pentru tratarea arsurilor si a diferitelor leziuni ale pielii cu efecte rapide si spectaculoase (diminuarea cicatricilor).

-Aloe vera si micro-organismele-in anul 1970, dr. Ruth Sims si dr. E.R. Zimmermann au efectuat la Institutul de Microbiologie din Dallas o serie de teste pentru a determina potentialul pozitiv al Aloei vera asupra bacteriilor. Testand efectul gelului de aloe asupra organismelor micotice (fungi), Sims si Zeimmermann au testat citopatologia gelului de aloe vera impotriva a 100 de culturi de tesuturi cu virusi de tip "herpes simplex" si "herpes zoster strains". Testul - facut pe hamsteri de cultura - a aratat ca Aloe vera a distrus virusii de ambele tipuri in mai putin de 72 de ore, in toate cele 100 de monstre de tesut. Aceasi doctori au efectuat teste privind efectul plantei de Aloe vera asupra "Staphylococcului aureus"(unul dintre cei mai virulenti germeni patogeni in ceea ce priveste infectiile stafilococice), asupra "Streptococcului viridans" si asupra "Candidei albicans"(raspunzatoare de inflamarea membranei mucoasei, mai ales in cavitatea bucala, in gat si in zona vaginala"). Pe langa aceste cercetari, s-a mai testat efectul plantei si pe bacteria "Corynebacterium xerosis"a carei prezenta in piele determina seboreea (matreata). In urma testelor efectuate s-au putut sintetiza importante concluzii semnificative: gelul de Aloe vera avand o concentratie de 70 % (asa cum putem gasi in majoritatea cremelor de uz medical ale firmei Forever Living Products) este foarte eficient in ceea ce priveste vindecarea tesutului contaminat cu Staphylococcus aureus, Streptococcus viridans si Corynebacterium xerosis (seboreea sau matreata). O concentratie chiar si mai mica a gelului, de numai 50%, este suficienta pentru o diminuare drastica a Candidei albicans (in candidoze bucale sau vaginale). Conform "The Journal of Pharmaceutical Sciences" in 1963 dr.Lorma Lorenzetti a descoperit ca gelul proaspat sau stabilizat de Aloe vera are proprietati bacteriostatice impotriva "Stafilococului pyogenes" si a diferitelor forme de "Salmonella" si bacterii "Shigela". Intr-un alt studiu efectuat in anul 1971 de catre dr. Ruth Sims la "Microbiology Assay Service" din Dallas, s-au urmarit efectele gelului de Aloe vera de concentratie foarte mare (in produsul FLP numit Activator concentratia este de aproape de 100%) asupra lui " Trichomonas vaginalis". Acest germen cunoscut in general sub denumirea de "trichomona", este parazitul care determina cele mai frecvente infectii vaginale cunoscute in zilele noastre. Testele au aratat ca intr-un timp de 72 de ore Aloe vera gel a avut o eficienta de 100% in ceea ce priveste distrugerea parazitului "trichomona" in tesuturile de proba. Dr. Kathleen Shupe, biolog si profesor la Universitatea din Dallas, a efectuat in anul 1994 o serie de cercetari extraordinare privind efectele Aloei vera asupra bacteriei ce produce acneea, asa-numita "proprionibacterium acnes". Testele efectuate in vitro cu procentaje diferite ale concentratiei de Aloe vera gel au aratat ca acesta are un efect de 100% in ceea ce priveste distrugerea bacteriei, si asta in mai putin de 24 de ore, aceasta la procentaje chiar mai mici ale concentratiei de Aloe vera.

-Aloe vera in tratarea psoriazisului - in anul 1996, la "Malmo University Hospital" dr. S.A Ahmad si dr. A.H. Holt au testat eficienta clinica a unei creme continand extract de Aloe vera in procent de numai 0.5% in vindecarea bolnavilor cu "psoriazis vulgaris". Testul s-a efectuat in paralel (tratament cu Aloe vera fata de tratamentul obisnuit) asupra a 60 de pacienti cu varste cuprinse intre 18-50 ani, ce sufereau de aceasta boala in medie de 8.5 ani. Pacientii au primit un tub de crema de 100 g cu extract de aloe in procent de numai 0.5% pe care l-au utilizat de 3 ori pe zi, timp de 5 zile la rand (durata tratamentului activ a fost de maxim 4 saptamani). Examinarea saptamanala a pacientilor a aratat o reducere progresiva a leziunilor, descuamare urmata de micsorarea eritemului. Studiul a fost programat sa dureze o perioada de 16 saptamani, iar pacientii au fost tinuti sub observatie timp de inca 12 luni dupa aceea. S-a constatat ca aceasta crema nu are efecte toxice si ca a fost bine tolerata de catre pacienti, fara sa apara efecte adverse. La sfarsitul studiului, crema cu aloe vindecase 25 de pacienti din cei 30 (83.3%), spre deosebire de rata de vindecare prin efectul placebo (care au folosit o crema neutra):2 pacienti din 30 (6.6%). Concluzia a fost ca Aloe vera reprezinta un tratament sigur si eficient in ceea ce priveste vindecarea bolnavilor suferinzi de psoriazis.

-Aloe vera si actiunea sa antidiabetica - planta aloe reprezinta unul dintre cele mai vechi remedii impotriva diabetului cunoscut in peninsula Arabica. Cercetarile medicale efectuate in anul 1986 de catre dr.N. Ghannam, dr.N. Woodhouse, si altii pe un lot de pacienti voluntari suferind de diabet ne-insulino-dependent au aratat ca la o administrare zilnica de numai jumatate de lingura de gel de Aloe vera de trei ori pe zi, inainte de mese, timp de 4 pana la 14 saptamani, nivelul glucozei din sange a scazut la fiecare pacient de la 273 +/-25 mg/dl, la 151+/-23 mg/dl. In ceea ce priveste greutatea pacientilor, aceasta a ramas neschimbata. Medicii au concluzionat ca Aloe vera contine agenti hipo-glicemici care determina scaderea masiva a nivelului de glucoza din sange prin mecanisme necunoscute inca. Un alt studiu medical cu privire la efectul plantei de aloe asupra normalizarii nivelului de glucoza din sange s-a efectuat in anul 1992 la "Fujita Health Institute", din Japonia. S-au colectat mostre de sange de la mai multi pacienti de varsta mijlocie cu diabet ne-insulino-dependent si cu diabet insulino-dependent si s-au injectat unor soareci de laborator. Dupa injectii cu Aloe vera, in mai putin de 12 ore nivelul glucozei din sange s-a normalizat complet la toti soarecii din grup, ceea ce demonstreaza efectele certe antidiabetice.

Prof. Gannam impreuna cu colectivul sau de cercetatori a vrut sa verifice efectul Aloei vera cu privire la stimularea secretiei de insulina in organism. Studiile facute de el atat pe pacienti cat si pe animale de laborator au dus la concluzia ca gelul de Aloe vera stimuleaza secretia insulinei si micsoreaza semnificativ nivelul de zahar din sange. Tot aici putem mentiona ca gelul de Aloe vera, prin substantele active biologic pe care le contine, actioneaza antiinflamator asupra sistemului digestiv si in particular asupra pancreasului. Ne referim la steroizii din planta: colesterol, campestrol si sitosterol (care modifica si raportul dintre colesterolul "bun" HDL si cel "rau" LDL), controland astfel nivelele circulante si contribuind la rezolvarea in timp a hiperlipidemiei si a aterosclerozei care insotesc, de obicei, diabetul.

-Aloe vera si vindecarea ranilor - Gelul de Aloe vera in care au fost identificate mai mult de 75 de substante active, aplicat pe rani (in stare naturala, stabilizat sau in cremele care contin procent semnificativ de gel stabilizat cum ar fi Aloe Vera Gelly, Aloe Lotion, Aloe Propolis Crme, Aloe First), are efect anestezic, calmeaza mancarimile, umflaturile si durerea. Dupa cum am mai mentionat gelul de Aloe vera are proprietati antibacteriene si antimicotice, stimuleaza circulatia sanguina, stimuleaza fibroblastele (celulele pielii responsabile de vindecarea ranilor). Un studiu efectuat pe doua loturi de animale, publicat de "Journal of Pediatric Medical Association" a aratat ca atat preparatele pentru uz extern pe baza de gel de aloe cat si administrarea orala a gelului, accelereaza vindecarea ranilor, viteza de regenerare celulara crescand de 6-8 ori. Este de mentionat, de asemenea, procesul de cicatrizare care, sub influenta gelului de aloe, este foarte rapid si aproape fara urme. "Journal of Dermatologic Surgery and Oncology" arata intr-un articol semnat de dr. James Fulton specialist in dermatologie in Newport Beach, California, ca: "Orice rana pe care o tratam, fie ca e vorba de suturarea unei taieturi sau extirparea unei tumori a pielii, se vindeca mult mai repede daca se aplica Aloe vera Gel". De altfel dr. Fulton marturiseste ca foloseste in practica de zi cu zi Aloe vera Gel (continut in produsele specifice de uz extern) in aplicare locala pentru a accelera vindecarea ranilor. Un studiu publicat de "Annals of Emergency Medicine" arata ca Aloe vera este eficienta si in cazul degeraturilor. Cercetatorii au aplicat un tratament standard pe un lot de 154 de pacienti cu degeraturi medii sau grave. Dintre pacienti, numai unora li s-a aplicat extern un tratament cu crema continand Aloe vera Gel. In final 70% dintre acestia s-au vindecat fara pierdere de tesuturi, fata de doar 32.7% de pacienti din grupul martor. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca substantele active din aloe au impiedicat scaderea fluxului sanguin in tesuturile afectate, scadere ce provoaca, de regula, pierderea de tesut in cazul degeraturilor.

-Aloe vera si efectele asupra radiatiilor - potrivit cercetatorilor de la Universitatea Hoshi din Japonia care si-au publicat rezultatele in "Yakugaku Zasshi" substantele active din Aloe vera protejeaza pielea de efectele nocive ale razelor X. Ei au costatat ca Aloe vera actioneaza ca un antioxidant neutralizand efectul nociv al radicalilor liberi produsi de radiatii si stimuland substantele care apara organismul.

-Aloe vera si afectiunile oculare - efectul benefic in tratamentul si prevenirea afectiunilor oculare este cunoscut din antichitate. Discorides in lucrarea "De Materia Medica" aminteste pentru prima data efectul terapeutic al plantei in afectiunile oculare. Acest lucru a fost confirmat de Franqois Respail in lucrarea "Le Manuel de la Sante", in sec. XΙX.

Profesorul oftalmolog rus V.P. Filatov a obtinut rezultate deosebite in afectiunile kerato-conjunctivale prin utilizarea gelului de Aloe vera. Dr. Jerry Lawrence scria in prestigiosul "New England Journal of Medicine": Gelul de Aloe vera transparent (filtrat si purificat) obtinut din frunza de aloe are efect dezinfectant si calmant. Cateva picaturi de gel scad aproape instantaneu simptomatologia si in scurt timp duc la vindecarea anumitor afectiuni oculare." Dr. Neville Baron, oftalmolog la New Jersey Secaucus Hospital afirma ca "Aloe vera va fi picatura de ochi a secolului XXΙ". S-a demonstrat ca gelul de Aloe vera este deosebit de eficace impotriva microbilor ce afecteaza ochii. Dr Baron afirma ca Aloe vera absoarbe radiatiile ultraviolete nocive realizand protectia ochiului, pentru ca aceste radiatii au un rol important in formarea cataractei si in degenerescenta retinei. Utilizarea gelului de Aloe vera in forma foarte concentrata previne actiunea nociva a acestor radiatii.

"O farmacie intr-o planta" asa se mai poate numi aceasta planta in care se gasesc si substante cu efect dezinfectant cum ar fi: lupeol, acid salicilic, nitrogen-carbamida si sulf. Toate aceste componente au efect dezinfectant cunoscut, distrugand bacteriile, ciupercile si virusii. Combinatia lor asigura un efect antibacterian, antivirotic si antifungic care explica rezultatele deosebite ale aloei, in arsuri, plagi taiate, reactii alergice, reumatism, artrite cronice si acute, ulcer gastro-duodenal si alte inflamatii ale tubului digestiv si a celorlalte organe interne: stomac, intestinul gros si subtire, rinichi, pancreas. Beta-sitosterina este un puternic agent anticolesterolic, care scade nivelul colesterolului - care explica rezultatele foarte bune in infectii interne si externe. Lupeolul si acidul salicilic au efect analgezic, ceea ce explica eficienta ridicata in calmarea durerilor. Aloe vera contine cel putin 3 acizi grasi cu efect antiinflamator -colesterina, campestrina si beta-sitosterina, care sunt sterine de origine vegetala. Cercetatorii japonezi au identificat recent 3 agenti antitumorali:-emodina, manera si lecitina, ajungand la concluzia ca "rezultatul analizelor arata ca aloe previne cancerul pulmonar si are un efect puternic de inhibare a dezvoltarii atator tipuri de cancer",mai trebuie adaugat ca aloe mai contine si cel putin 23 de polipeptide. Acestea impreuna cu agentii antitumorali, aloe-emodina si aloe-licina explica capacitatea lor de a incetini considerabil inmultirea celulelor canceroase. Faptul ca aloe este capabila sa amelioreze sau chiar sa vindece o lista impresionanta de afectiuni, rezultat care a fost observat, de altfel atat de medici cat si de consumatori, a facut ca planta sa fie denumita semnificativ "planta vindecatoare"

Toate componentele descrise mai sus se regasesc in stare naturala in gelul de aloe astfel ca asimilarea lor si realizarea efectelor medicale extraordinare prezentate se face in mod natural, fara efecte secundare asupra organismului uman. De altfel in aceasta directie, trebuie subliniat ca modul in care actioneaza componentele active din gelul de aloe asupra fiintei umane este unul sinergic si "bland" (adica organismul asimileaza exact atat cat este nevoie si foloseste precis ceea ce ii este necesar dintre substantele bio-active ale gelului de aloe restul fiind eliminat pe cale normala). Gelul de aloe vera din interiorul frunzei este componenta cea mai activa si mai eficientaa din punct de vedere medical a plantei, dar in ciuda efectelor sale atat de spectaculoase, acest dar al naturii nu putea fi folosit decat de cei care aveau acces la aloe in stare proaspata, pentru ca nu se cunostea un procedeu eficient de conservare pentru o perioada mare de timp. In urma a numeroase cercetari in mari institutii ale lumii s-a constatat ca stoparea procesului oxidarii (si in consecinta pastrarea tuturor principiilor active din planta) se poate face prin adaugarea unor antioxidanti naturali, cum ar fi vitamunele A,C si E. Gelul de aloe vera este astfel stabilizat si rezista o perioada lunga de timp dupa recoltarea frunzei, pastrandu-si intacte toate calitatile terapeutice. Intelegandu-se importanta terapeutica a gelului de aloe oamenii de stiinta din secolul nostru au urmarit in ultimele decenii realizarea stabilizarii gelului de aloe astfel ca el sa poata fi folosit pe scara larga de cat mai multi oameni. Cercetarile in vederea obtinerii metodei de stabilizare au fost incununate de succes la sfarsitul anilor 1940, inceputul anilor 1950 si in consecinta, acesta a devenit din acel moment un bun de larg consum. Pana in 1968 au fost brevetate mai multe metode de stabilizare. Firma Aloe vera of America a realizat doua brevete privind stabilizarea gelului numai prin metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza. Aceasta firma a fost incorporata de Forever Living Products, care a mai brevetat ulterior alte doua metode de stabilizare. Aceste, metode stau la baza obtinerii unui gel purificat si stabilizat 100%, cu termen de garantie care a crescut de la 2 pana la 4 ani. O alta intrebuintare a tincturii si extractului de aloe este ca au actiune purgativa datorita oximetilantrachinonelor reduse, aflate in aceste produse sub forma glicozidica. Derivatii oxidati, ca si cei liberi au o actiune mult mai redusa fiind usor metabolizati in tubul digestiv inainte de ajunge in intestinul gros unde actioneaza. Acelasi fenomen are loc si in cazul oximetilantrachinonelor reduse insa in masura mai mica, acestea sunt metabolizate mai incet, pe masura ce sunt oxidate. Partea glucidica a glicozidului are rol de protectie a angliconului, impiedicand metabolizarea sa inainte de a ajunge in intestinul gros unde actioneaza si dupa aceea este scindat enzimatic. Actiunea se manifesta dupa 8-24 de ore prin marirea peristaltismului intestinal ca urmare a iritatiei nervoase determinata local pe peretii intestinului. W. Straub si E. Trienal arata ca glicozidele oximetilantrachinonice sunt absorbite in intestinul subtire si eliminate prin intestinul gros la nivelul caruia se scindeaza enzimatic. Se pot obtine efecte purgative si ca urmare a administrarii aloinei in injectie subcutanata in doza egala cu doza orala, ceea ce confirma ipoteza lui Straub. Este preferabil ca doza purgativa sa fie administrata in 2-3 prize in cursul zilei decat odata. Se evita in acest fel congestia intestinului gros care face ca la bolnavii cu hemoroizi sa fie contraindicate preparatele cu aloe. In afara de efectul laxativ, purgativ, preparatele de aloe, dependent de doza, pot actiona ca tonic amar, eupeptic, colagog. In doze mari, datorita congestiei organelor micului bazin preparatele de aloe sunt contraindicate la gravide, la femei cu metroragii, la bolnavii de hemoroizi si nefrita. De alta parte aloina eliminandu-se partial prin secretia lactica este contraindicata si in perioada alaptarii. Dozele de administrare sunt: pentru tinctura de aloe V-XV picaturi ca digestiv; 1-2 g ca purgativ. Ned prevede ca doze maxime: 5 g odata si 15 g pe zi. Pentru tinctura de aloe compusa: 2,5 g pe zi ca digestiv si pentru extractul uscat: 0,10-0,20 g ca digestiv; 0,10-0,30 ca purgativ. Dozele variabile prevazute de Farmacopee sunt: - doza uzuala 0,01-0,03 (Hung); 0,1 g (Jap); 0,2 g (Jug ΙΙ, Ned). Doza maxima unitara: 0,20 g (Hung); 0,5 g (Jug ΙΙ) si doza maxima zilnica: o,20 (Hung); 1,5 g (Jug ΙΙ)

Dupa cum s-a putut dovedi aloe vera se poate folosi in foarte multe afectiuni: abcese, aciditate stomacala, afectiuni oculare, afectiuni intestinale, dermatologice, afectiuni ale gurii, afectiuni hepatice, alcoolism, alergii, angina, anorexie, artrite, astm bronsic, boli de nervi, bronsite, cancer, cataracte, crampe, dermatita, colita, constipatii, cefalee, diabet, dureri de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, cangrena, herpes genital, hemoroizi, hipertensiune arteriala, inflamatii, mastoidita, neuroastenie, obezitate, prostata, regenerarea tesuturilor, rani vechi, reumatism, paralizii, tromboflebita, tuberculoza pulmonara, taieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer stomacal sau duodenal, viermi intestinali viroze respiratorii si varice.

MODUL DE PREPAREARE AL PLANTEI: -plantele de aloe se tin fara apa si la intuneric o perioada de 5 zile si se vor folosi numai plantele care au trecut de 3 ani ca varsta de vegetatie, iar dupa aceasta perioada se vor taia frunzele si se prepara prin mai mule procedee: - se pun la uscat pentru obtinerea prafului din toata planta taiata in felii subtiri; se extrage sucul care se pune la uscat formandu-se praful. Din ambele se face o tinctura, se pune o parte din planta si 5 parti de alcool de 70s si se tine timp de 15 zile dupa care se filtreaza, iar lichidul obtinut se pune in sticle de capacitate mica, ermetic inchise (se prefera sticlele de culoare inchisa) si se tin la rece. Produsul este valabil 2 ani, iar rezidul de pe fundul sticlei nu se foloseste (acesta va fi indepartat). Planta proaspata se poate folosi numai la aplicatii externe taindu-se felii si punandu-se partea taiata pe rana sau pe piele. Aceasta tinctura se poate folosi ca digestiv, inainte de mese diluata in ceai sau ca purgativ 1 lingurita de tinctura luata cu 100 ml apa sau ceai, se ia dupa mese. Ca praf aloe se poate administra in urmatorul fel:1 varf de cutit de praf se va pune sub limba pentru 10 min, dupa care se inghite cu putina apa, este foarte amar si din aceasta cauza se ia foarte greu; se pune in capsule de medicamente cate 0,5 g la capsula si se iau intern de 3 ori pe zi inainte de mese; se face ceai din 1 lingurita de praf pus la 250 apa clocotita, se acopera pentru 10 min dupa care se filtreza si se consuma, preferabil indulcit cu miere, daca nu este vorba si despre diabet; praful se mai presara si pe rani externe, iar in amestec cu ulei, grasime diferita (unt, smantana, untura de porc, lanolina, vaselina) se trasforma in creme sau unguente care se vor aplica extern (se pune o parte planta praf si 3 parti grasime).Tinctura-se va pune 50 g praf la 250 ml alcool alimentar de 70s se tine timp de 15 zile agitand des sticla, se filtreaza si se pune in sticlute mici la rece; se va lua cate 10 picaturi.

Alte retete cu aloe si alte combinatii: - aloe cu propolis - 100 ml tinctura de aloe se pun impreuna cu 30 ml de tinctura de propolis. Este foarte indicata intern cat si extern avand rol de refacere celulara, regenerare, cicatrizare celulara, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai eficiente antibiotice folosite la foarte multe afectiuni. Se admninistreaza cate 1 lingurita de 3 ori pe zi diluata in putina apa.

-Aloe cu, coada calului - este recomandata in osteoporoza, in fracturi, edeme, inflamatii ale tractului urinar.

-Aloe cu, coada soricelului - se administreaza in infectii ale aparatului respirator, tuse de diverse etiologii, gastrita hiperacida, enterocolite, colici gastrointestinale si meteorism.

-Aloe si coenzima Q10 - este eficienta in prevenirea difunctiilor inimii, bolilor in care sunt implicati radicalii liberi (cardiovasculare, respiratorii, oftalmologice, hepatite, etc)

-Aloe si condrocomplex - care se da in artroze, arterite, entorse, miozite, tendinite.

-Aloe si condroflex - este recomandata in boli reumatice degenerative, fracturi, tendinite, bursite, nevralgii, imbunatateste mobilitatea articulara.

-Aloe, cu conuri de hamei - care este sedativ si afrodiziac.

-Aloe cu, cordiceps - in stari caracterizate prin scaderea imunitatii organismului, infectii bacteriene (bacteriostatic), stari patologice in care sunt implicati radicalii liberi (antioxidant), hipercolesterolemie.

-Aloe cu, corn de cerb - care este reglator hormonal, anafrodiziac.

-Aloe cu cozi de cirese - care este recomandat in infectii renale, litiaze renale, edeme.

-Aloe si crusin - foarte bun in constipatie, diskinezie biliara, adjuvant in tratamentul hemoroizilor.

-Aloe si damiana - se recomanda pentru cresterea performantelor sexuale, afrodiziac.

-Aloe si detoxifort - recomandat in detoxifierea organismului (drenaj renal si biliar), laxativ si sudorific.

-Aloe si diafort - adjuvant in diabetul zaharat de tip Ι si ΙΙ, pancreatite cronice, hepatopatii cronice.

-Aloe si dismenocalm - in dismenoree si sindrom premenstrual.

-Aloe si diuretin - se da in microlitiaza urinara, infectii urinare.

-Aloe si dolomit - in hipocalcemie, tetanie calcipriva, spasmofilie.

-Aloe si echinaceea - stari caracterizate de scaderea imunitatii organismului (infectii virale, infectii acute si cronice ale sistemului respirator si din sfera ORL), convalescenta.

-Aloe si echinaceea C - prevenirea infectiilor virale, microbiene, fungice.

-Aloe si elixir - Miracolul ProNaturii - in taieturi si arsuri de gravitate medie la nivelul pielii, adjuvant in acnee si in tratamentul furunculilor, boli reumatismale cronice degenerative.

-Aloe si emetin, emetin forte - se da in greata, varsaturi, digestie dificila, prevenirea raului de miscare (avion, autovehicul, vapor, tren) disgavidie de trimestrul I.

-Aloe si enteroseptin - in diaree acuta si cronica, colon iritbil.

-Aloe si epigastralgin - in gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, colici gastrointestinale.

-Aloe si epiobiza marina - in spasmofilie, convalescenta, efort fizic si intelectual prelungit.

-Aloe si eucalipt - in IACRS, bronsite, tuse de diverse etiologii, adjuvant in tratamentul infectiilor pulmonare.

-Aloe si fasole teci - in edeme, stari de convalescenta, adjuvant in diabetul zaharat tip II, adjuvant in tratamentul infectiilor renale.

-Aloe si femin confort - in sindrom premenstrual, adjuvant in tratamentul osteoporozei endocrine, dismenoree.

-Aloe si fibre, fibre extra - in cure de slabire, constipatie, adjuvant in terapia antihemoroidala si hipercolesterolemii.

-Aloe si fier biologic - anemie feripriva.

-Aloe si fitosedin - pentru tulburari ale somnului.

-Aloe si floraderm - infectii cutanate, acnee, intretinerea unghiilor (unghii casante) si a parului.

-Aloe si fructo lecitina - pentru hipercolesterolemie, tonic general, asigura troficitatea pielii, combate caderea parului, previne aparitia diverselor eczeme.

-Aloe si frunzele de maslin - hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, ateroscleroza, tulburari de ritm cardiac.

-Aloe si gag plus - boli reumatice degenerative, entorse, contuzii, tendinite, bursite, fracturi, nevralgii, mialgii, inlatura durerile reumatismale si traumatice si inbunatateste mobilitatea articulara.

-Aloe si garcinia - pentru digestie dificila, hipercolesterolemie, cure de slabire.

-Aloe si gastrphyt - adjuvant in: pirozis, reflux gastroefasogian, gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, colici gastrointestinale.

-Aloe si galbenele - diskinezie biliara, gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal.

-Aloe si germeni de grau - adjuvant in: diabetul zaharat I si II, ast bronsic, afectiuni reumatismale, gastroenterite, constipatie, hemoroizi, sindrom premenstrual, litiaza biliara si renala.

-Aloe si gentiana - anorexii, convalescenta, diskinezii biliare, gripa, febrifug, stimuleaza functia hepatica, secretia salivara, intestinala si biliara, stimuleaza sistemul nervos, vermifug.

-Aloe si ginkgobil, ginkgobil extra - in sechele AVC, vertij si acufene de origine ischemica, arteriopatii perifice obliterante, sindrom Raynaud.

-Aloe si ginkgo biloba C - tulburari ale circulatiei sanguine cerebrale, tulburari de concentrare si memorie, insuficienta periferica.

-Aloe si ginkgo biloba & ginseng & acerola - tonic general si cerebral, antioxidant, antianging.

-Aloe si ginkgoton forte - insuficienta venoasa, afectiuni vasculare periferice (arteriopatii periferice obliterante, sindrom Raynaud).

-Aloe si ginseng & aminoacizi & vitamine - cresterea capacitatii de adaptare a organismului, atenuarea efectelor nocive ale poluarii, fumatului, alcoolului, cure de slabire insotite de diete severe, efort fizic si intelectual, convalescenta.

-Aloe si ginseng C - astenie, fatigabilitate, efort fizic si intelectual prelungit, anemie, hipo-vitaminoze, adjuvant in terapia hematopatiilor cronice, astenie sexuala.

-Aloe si ginseng rosu - stari de astenie, fatigabilitate, efert fizic si intelectual prelungit, anemie, cresterea rezistentei organismului la infectii virale si bacteriene, disfunctii sexuale masculine.

-Aloe si ginseng siberian - stari caracterizate prin scaderea rezistentei organismului, imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale, prevenirea afectiunilor in care sunt implicati radicalii liberi, adjuvant in diabet zaharat de tip ΙΙ, afectiuni inflamatorii, hepatopatii cronice, tulburari de dinamica sexuala.

-Aloe si ghimbir - greturi, varsaturi, vertij, prevenirea raului de miscare (avion, autovehicul, vapor, tren) digestie dificila, ipotenta.

-Aloe si ghimpe - in hiperplazie benigna de prostata, prostatite.

-Aloe si grapefruit seeds - in curele de slabire, ulcere cu Helycobacter pilori, infectii respiratorii, candidoze.

-Aloe si grindella squarrosa - in tuse asmatica, iritativa, astm bronsic, bronsite, traheobronsite, IACRS, laringite, faringite, diuretic usor in microlitiaze renale.

-Aloe si guarana - astenie fizica si psihica, cure de slabire.

-Aloe si guayaba - antibiotic natural, reglator digestiv, cure de slabire.

-Aloe si gutostop - in guta.

-Aloe si hair tonic - alopecie, deteriorarea structurii parului.

-Aloe si harpagophytum - artroze, artrite, spondiloze, entorse, contuzii, tendinite, bursite, nevralgii, mialgii, guta.

-Aloe si hepavit - colecistite, ciroze hepatice, (alcoolica, toxica), convalescenta, hepatita cronica, virala acuta.

-Aloe si hoodinia - pentru slabit natural.

-Aloe si iarba mare - bronsite, astm bronsic, afectiuni cronice ale aparatului urinar, reumatism, spondilita anchilozanta, diskinezii biliare atone si hipotone, tonic general, vermifug.

-Aloe si imunofort - imunostimulator in infectii bacteriene si virale ale cailor respiratorii superioare, infectii ale aparatului uro-genital, afectiuni digestive, afectiuni hepatice, prevenirea infarctului miocardic, a aterosclerozei.

-Aloe si Imuno Royal Junior - in imuno-deficiente, preventia infectiilor gripale, boli infecto-contagioase, hipotaminoze.

-Aloe si kombucha - in diskinezie biliara, tulburari de digestie, tulburari de tranzit intestinal, stari caracterizate prin scaderea imunitatii organismului, disfunctii sexuale.

-Aloe si L-Arginina & Tribulus Terestris - disfunctii sexuale (in special probleme erectile), hepatopatii, sistem imunitar deficitar, sportivi.

-Aloe si L-Carnitina - in cure de slabire, protector cardiovascular, efort fizic intens, sportivi.

-Aloe si lactobacili & fibrulina - consumul de antibiotice, cure de slabire, gastropatii, tranzit intestinal incetinit, candidoze.

-Aloe si lactostop - pentru oprirea lactatiei.

-Aloe si laxofort - constipatie, cure de slabire, adjuvant in terapia antihemoroidala.

-Aloe si laptisor de matca - ateroscleroza, disfunctii sexuale, hepatopatii, gastrite, revitalizant (tulburari trofice).

-Aloe si lecitina C - tulburari de concentrare si memorie, efort intelectual si fizic prelungit, hipovitaminoza C, hipercolesterolemie.

-Aloe si leonurus cardiaca - tonic cardiac.

-Aloe si lenm dulce - traheita, faringita, bronsita, dispepsii de fermentatie, dismenoree, constipatie.

-Aloe si levocarbon - dereglari de tranzit intestinal (diaree, constipatie), colon iritabil, indigestie, meteorism, flatulenta.

-Aloe si licopen - antioxodant.

-Aloe si ling zhi - anttitumoral, antioxidant, imunostimulator, detoxifiant, hepatoprotector, hipoglicemiant, hipocolesterolemiant, antidiareic, combate tulburarile de somn.

-Aloe si lithothame - carente de saruri minerale si calciu, gastrita hiperacida, afectiuni reumatismale.

-Aloe si lucerna - gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, meteorism, anorexie, constipatie.

-Aloe si luteina - prevenirea cataractei, degenerescentei maculare, protectie impotriva microangiopatiei diabetice si a altor afectiuni vasculare retiniene.

-Aloe si magneziu & vitamina B6 - stari de anxietate, stres, depresii, dureri de cap, ameteli, oboseala.

-Aloe si maca - stres, imunosupresie, disfunctii sexuale, tulburari de memorie.

-Aloe si masculin - cresterea performantelor sexuale, disfunctii sexuale masculine.

-Aloe si mate - efort fizic si intelectual prelungit, cure de slabire, prevenirea bolilor in care sunt implicati radicalii liberi (cardiovasculare, oftalmologice, respiratorii, hepatice).

-Aloe si matase de porumb - infectii urinare, colici renale, edeme de diverse etiologii.

-Aloe si maces - stari de astenie, fatigabilitate, efort fizic si intelectual prelungit.

-Aloe si medicalm - stres, agitatie psihomotorie.

-Aloe si memotanalec - tulburari de concentrare si memorie, sechele AVC, sindrom vertiginos de origine ischemica arteriopatii periferice obliterante necomplicate, sindrom Raynaud.

-Aloe si memo magne plus - efort fizic si intelectual prelungit, stari de anxietate, stres, depresii, sindromul mainilor si picioarelor reci, dureri de gambe in timpul mersului, dureri de cap, ameteli, oboseala, scaderea auzului.

-Aloe si melatonina - sedativ.

-Aloe si melissa - ulcere de stres, gastrite hiperacide, prevenirea crizelor migrenoase,

-Aloe si menta - diaree, colici gastrointestinale, diskinezie biliara hipertona, greturi, meteorism.

-Aloe si migrenostop - preventia crizelor migrenoase.

-Aloe si momordica - adjuvant in diabet zaharat Ι si ΙΙ, pancreatite cronice, hepatopatii cronice.

-Aloe si muira puama - astenie sexuala (scaderea libidoului, tulburari de dinamica sexuala), infertilitate, astenie generala si depresie, sindrom premenstrual.

-Aloe si muguri de stuf - colecistite, ciroze hepatice (alcoolica, toxica), hepatita virala acuta, convalescenta.

-Aloe si myrthin - afectiuni vasculare retiniene, microangiopatia diabeticilor, adjuvant in aterosvleroza cerebrala.

-Aloe si nonii - astenie, convalescenta, cresterea apetitului, adaptogen, sindroame depresiv-anxioase, adjuvant in HTA si neoplasme, antiageing, imunostimulator.

-Aloe si normotensiv - hipertensiune arteriala, edeme, tulburari de ritm cardiac.

-Aloe si nutrinatal - stimularea secretiei lactate la mama, calmarea colicilor intestinale la sugari, aport nutritional.

-Aloe si orz verde - afectiuni gastrointestinale, detoxifiant, convalescenta, efort fizic si intelectual, cure de slabire.

-Aloe si orosept - faringoamigdalite, gingivostomatite, glosite, afte bucale.

-Aloe si otet de mere cu miere si polen - afectiuni hepatice, digestive, cardiovasculare, cure de slabire, hipovitaminoze, astenie fizica si psihica.

Aloe si passiflora - insomnie, agitatie psihomotorie, nevroze.

-Aloe si paducel - adjuvant in tulburari de ritm cardiac, tahicardie paroxistica, extrasistolele, tulburari cardiace de origine nervoasa

-Aloe cu ulei de catina - se va pune la 100 ml tinctura de aloe 30 ml de ulei de catina, se agita foarte bine inainte de intrebuintare. Este util in toate afectiunile pielii cand se constata uscaciunea exagerata a tegumentelor, dar si in eczeme, psoriazis si ihtioza. Se poate aplica in strat subtire, dupa care se va aplica un pansament care se va schimba la 24 de ore.

-Aloe cu miere - praf de aloe si miere cat cuprinde, se foloseste intern 1 lingurita de 3 ori pe zi sau extern in aplicatii locale, apoi se panseaza pentru 24 de ore. Este utila chiar la cancer sau la ulceratii de piele cat si in interiorul organismului la diferite rani, chiar si dupa operatii.

-Aloe cu ulei de masline - 1 lingurita de praf de aloe la 50 ml ulei de masline, se va tine la macerat o perioada de 8 zile dupa care poate fi folosita. Nu este nevoie sa se filtreze si inainte de folosire se agita sticla pentru ca are tendinta de a se sedimenta.

-Creme cu aloe - se foloseste 1 lingurita de aloe si 50 g materie grasa si se indica la toate afectiunile dermatologice sau in cosmetica atat pentru vindecare cat si pentru intretinere.

In cosmetica sunt foarte pretuite proprietatile tonifiante ale sucului de aloe. Acesta grabeste regenerarea celulelor si impiedica imbtranirea pielii. Pentru prevenirea formarii ridurilor este necesar ca de 2-3 ori pe saptamana sa se aplice cate 10 min comprese cu suc proaspat de aloe. In cazul pielii uscate, dupa indepartarea compreselor, se va folosi o crema hidratanta. In cazul cosurilor, al inflamaiilor si iritatiilor pielii grave, sunt foarte bune compresele cu aloe. Frunzele de aloe se taie marunt, se pun la frigider invelite intr-o folie de plastic timp de 2 saptamani. Jeleul obtinut se pune intr-un borcan de sticla, dupa 2 zile se intinde pe fata unsa cu crema ,iar dupa 15-20 min se spala cu apa rece. Pentru ten uscat se amesteca un galbenus cu cu 1 lingura de smantana, una de faina, una de miere si una de suc proaspat de aloe. Pentru ochi obositi si cearcane se aplica rondele de dovlecel pe ochii inchisi apoi se acopera fata cu un prosop umed timp de 10 min, dupa care se indeparteaza dovlecelul si se unge pielea din jurul ochilor cu suc proaspat de aloe. Pentru pregatirea unei infuzii de aloe se taie frunzele, se pun in apa (in proportii 1:5) se lasa la infuzat o ora, apoi se fierb 2-3 min si se strecoara printr-un tifon. Infuzia se foloseste sub forma de comprese in cazul bolilor de piele, impotriva inflamarii pleoapelor, gingiilor si pentru gargara.

Industria medicala foloseste siropul de aloe cu fier si extractul de aloe cu apa pentru injectii in compozitia acestora intrand: sirop de aloe, o solutie de clorit de fier si acid citric. Sunt recomandate in caz de anemie si boli infectioase, intoxicatii, hemoragii, conjunctivita, cataracta, atrofierea nervului vizual. In cazul tuberculozei este recomandat sucul de aloe pentru ca este bogat in fermenti si vitamine, omoara bacteriile, creste rezistenta la infectii. Pentru tratarea tuberculozei medicina populara recomanda urmatoarea reteta: 50 ml suc de aloe, 100 g unt nesarat, 100 g untura de porc sau de gasca, 100 g miere naturala si 50 g cacao si se amesteca bine. Se ia cate o lingura din acest amestec impreuna cu un pahar de lapte fierbinte (pentru copii o lingurita). Cei care doresc sa-si fortifice organismul pot urma cura cu aloe, un tratament vestit, un tonic excelent, care da roade negresit. Un kg jumatate de planta in varsta de 3-5 ani se trece prin masina de tocat. Inainte de a fi folosita planta nu se uda timp de 5 zile . Se mai adauga 2,5 kg miere de mai si 3,5 l vin rosu. Se pune amestecul intr-un borcan, se lasa la loc intunecos si rece, timp de 5 zile. In primele 7 zile se ia cate o lingurita de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de masa. In primele zile de tratament bolnavii capata o pofta de mancare neobisnuita (trebuie excluse laptele si ouale) si se consuma cat mai multe legume si fructe. Cura este indicata in:ulcer, gripa, angina, dureri de cap, boli de dinti, eczeme, astm, scleroza, reumatism, alcoolism si astenie. Acasa putem prepara astfel suc de aloe: se iau frunzele de aloe (nu trebuie sa fie mai tinere de 2 ani) se spala cu apa fierbinte, se taie in bucati mai mici, se dau prin masina de tocat apoi se storc. Ceea ce rezulta e un suc biostimulator foarte bogat in fermenti. Preparatele obtinute din el regenereaza organele bolnave. Este folosit extern in cazul diferitelor afectiuni ale pielii, iar intern numai la indicatia medicului. Are si contraindicatii: boli de ficat, vezica biliara, vezica urinara, rinichi, hemoragii uterine si in timpul sarcinii. Din suc de aloe se pregateste un amestec fortifiant general: 100 ml suc, 50 g miez de nuca, 300 g miere, sucul de la 3-4 lamai se amesteca si se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi cu 30 min inainte de masa.

CAZURI SPECTCULOASE DE VINDECARE CU AJUTORUL PRODUSELOR CU ALOE VERA:

-un pacient in varsta de 45 de ani care suferea de hepatita cronica, antigen prezenta de mai bine de 10 ani. Probele hepatice de laborator se normalizeaza, ramanand ca atare dupa numai o cura de 50 de zile cu Aloe vera Gel. Aceasta boala se manifesta prin faptul ca persoana bolnava de hepatita nu mai poate suporta mancarea, are o stare permanenta de greata, de sfarseala, este mereu deprimata, nu poate fi expusa la efort, etc.

-un alt caz al unei paciente de 76 de ani care suferea de osteoporoza algica vertebrala cronica, a urmat o cura cu Aloe vera Gel si dupa aproximativ 2 luni durerile distribuite pe toata coloana vertebrala au cedat aproape complet permitandu-i persoanei sa se deplaseze.

-un copil de 12 ani caruia de la 4 ani au inceput sa-i creasca pe corp portiuni de piele uscata care i se decojeau si i s-a pus diagnosticul de psoriazis. Pana la 10 ani situatia s-a inrautatit, psoriazisul intinzandu-se pe tot corpul acoperindu-i pielea in proportie de 60 %. Intre timp a inceput sa-i cada si parul, iar mainile ii erau atat de afectate de ranile datorate bolii incat nu mai putea sa si le foloseasca. Pielea mainilor sale era atat de descuamata si alba, iar degetele mari se rasucisera spre interior si ii era imposibil sa si le indrepte. Din cand in cand pielea de pe maini ii sangera si avea dureri si mancarimi insuportabile. Insa cu ajutorul gelului de aloe in doar 8 saptamani pielea acestui copil a inceput sa se vindece, iar el sa fie din nou un copil normal.

-o femeie de 51 de ani care avea ca diagnostic cardiopatie ischemica, hipertensiune st. Ι-ΙΙ si angor de efort, a carei viata atarna doar de un fir de par, nici un medic neputandu-i da macar nici cea mai mica speranta de supravietuire, a incercat in ultima faza si un tratament cu produsele de aloe si dupa doar o luna si jumatate in care a folosit aceste produse, cand a fost sa-si faca analizele toata lumea a ramas uimita sa vada ca toate analizele si EKG-ul au iesit foarte bine, iar rezultatul investigatiilor asupra cordului au facut-o chiar pe doctorita care se ocupa de dansa sa spuna: "Inima dumitale s-a hotarat sa nu mai fie bolnava, ci sa fie tanara".

-Pavel Bereczki, de 66 de ani avea ca diagnostic diabet zaharat si gangrena diabetica acuta picior drept. Datorita diabetului viata acestui om a devenit foarte grea si sanatatea ii era mereu in pericol si din cauza bolii facuse o rana infioratoare la piciorul drept, deasupra degetelor care nu se cicatriza, dimpotriva chiar starea sa se inrautatea vazand cu ochii, nu se mai putea incalta, mergea schiopatand si avea dureri pe care nu mai stia cum sa le potoleasca. La un moment dat cand a ajuns sa fie internat in spital medicii i-au sugerat chiar, sa-i amputeze piciorul, dar acesta a refuzat plecand din spital, dar dupa numai o luna a trebuit din nou sa se interneze si a primit diagnosticul de diabet zaharat tip ΙΙ insulinodependent complicat cu macroangiopatie diabetica stadiul ΙV, gangrena antepicior drept. Rana acestui om ajunsese carne vie, i se vedeau ligamentele si nu se mai putea deplasa, dar tot cu ajutorul produselor de aloe rezultatele nu s-au lasat mult asteptate si in foarte putin timp de la administrare rana a inceput sa se micsoreze si sa se cicatrizeze.

-un pacient care suferea de ulcer duodenal de 9 ani si care a folosit tratamentele medicamentoase moderne aparute de circa trei ani in Romania i-au fost de ajutor doar pentru ameliorarea durerilor pe durata scurta de timp (5-4 luni) si niciodata nu a reusit sa urmeze pana la capat tratamentele recomandate pentru ca apareau tot timpul efecte secundare neplacute (varsaturi, greata) care il obligau sa intrerupa orice cura. Vazand ca tratamentele la care a fost supus nu au dat roade pacientul a inceput sa tina cura cu produse de aloe si dupa numai 2 luni acesta se simtea din ce in ce mai bine, i-a crescut pofta de mancare, noaptea somnul ii era mai linistit si incetul cu incetul acesta a ajuns chiar sa se vindece de aceasta boala.

-un pacient care dupa cateva semne cum ar fi febra care varia intre 37 gr C dimineata si 38 gr cu 2 seara l-au facut sa mearga la spital pentru cateva investigatii. Primele analize nu au aratat despre ce ar fi vorba, nici radigrafiile nici tomografiile nu i-au putut lamuri pe medici. Atunci cand l-au operat au descoperit ca tumora principala de 10,5x10,5 cm era cat un cap de copil, iar diagnosticul era: formatiune neoplastica proliferativa (cancer) in hipocondriul stang ocultata de organele din zona. Realitatea era mai mult decat ingrijoratoare; tumora principala patrunsese in diafragma, iar in partea inferioara penetrase colonul, alti doi polipi se dezvoltasera pe peretele din spate si vezica biliara lenesa, cu peretii ingrosati era plina de calculi de 1 cm si ceva. Chirurgii au fost surprinsi de un asemenea "peisaj", dar ce au reusit ei sa faca a fost o adevarata opera de arta. Interventia foarte extinsa si cu risc mare a durat foarte mult, insa a fost o reusita. Timp de 7 zile totul a mers foarte bine, dar in a opta zi a aparut o fistula in colon cu un intreg cortegiu de necazuri. Materiile fecale care ieseau de acolo incepusera sa il inunde, nu mai reusea sa se ridice in capul oaselor, nu mai putea sta in picioare. Aproape o luna a durat aceasta si nimeni nu mai avea nici o speranta pentru el, asa ca a inceput sa foloseasca gel de aloe pentru ca nu mai putea manca nimic, nu ii mai era foame, nu mai suporta nici lichidele si slabise 20 kg. Dupa ce a inceput sa bea Aloe vera Gel in a sasea zi fistula s-a micsorat atat de tare incat a reusit sa se ridice din pat, pofta de mancare i-a revenit, iar eliminarea materiilor fecale prin fistula s-a oprit total. In a zecea zi de cura cu gel s-a ridicat din pat si a reusit chiar sa se plimbe prin curtea spitalului, dupa care a inceput sa se

simta din ce in ce mai bine pana cand s-a vindecat.

-bolnava de sex feminin in varsta de 41 de ani care de cativa ani prezinta periatrita scapulo-umerala stanga cu blocarea articulatiei. Aceasta efectua mai multe tratamente balneo fizioterapeutice, chiar si infiltratii cu Diprophos, cu rezultate minime. Imediat ce i-a fost recomandat o cura cu produse cu aloe local de 3 ori pe zi durerile articulare au inceput sa-i dispara, iar impotenta functionala a umarului stang a disparut total.

-medic stomatolog de 39 de ani care de aproximativ 4-5 ani prezinta eczema uscata la nivelul mainilor, cu tratamentele pe care le-a facut anterior nu au avut rezultate pozitive, asa ca i-a fost recomandat Aloe vera Gel de 3 ori o lingurita pe zi in combinatie cu alte produse si acuzele au disparut dupa 7-8 zile, iar dupa 2 saptamani pielea mainilor a capatat un aspect normal.

-bolnav de sex masculin in varsta de 47 de ani care de aproximativ 10 ani prezenta constipatie si hemoroizi externi, care se inflamau periodic si prezenta frecvent hemoragii. A utilizat toate tratamentele locale existente, cu rezultate minime. Dupa un timp i-a fost recomandat igiena locala si un produs cu aloe si arsurile locale au disparut chiar din prima zi. Formatiunile hemoroidale s-au redus in dimensiuni si de un an, nu a mai prezentat dureri sub forma de arsura locala si nici hemoragii. Constipatia a disparut in urma utilizarii unui flacon de Aloe vera Gel. 

-Anton Maria de 61 de ani pensionara care suferea de artrita reumatoida acum aproximativ 1 an ajunsese sa fie foarte bolnava, slabise 20 de kg si zacea in pat tot timpul, iar medicii nu mai puteau face foarte multe pentru ea. Folosea mai multe creme, lua medicamente cu pumnul dar nimic din toate acestea nu i-au adus vreo schimbare, durerile erau practic insuportabile, iar noaptea nu o lasau sa doarma. Cand a auzit de Aloe vera pacienta a dorit sa incerce sa faca o cura si cu acesta gandindu-se ca nu mai are nimic de pierdut. A inceput sa bea Aloe vera Gel 150 ml/zi. Dupa aproape o luna si jumatate a inceput sa se simta mult mai bine, sa se imbrace singura si chiar sa coboare scarile pana in fata casei. Cand s-a mai intremat si s-a mai ingrasat a redus doza de gel la 100 ml/zi si astfel a continuat cura ajungand si la doza de 50 ml/zi si se simte mult mai bine chiar daca boala nu s-a vindecat complet.

-Gog Margareta, 62 de ani pensionara, din Timisoara care suferea de polialergie de contact, care doi ani la rand a fost plecata in Statele Unite unde a ramas cate 6 luni pentru tratamentul acestei alergii foarte incapatanate. A facut nenumarate analize, a luat numeroase medicamente, au consultat-o o multime de medici, dar chiar daca disparea pentru un timp foarte scurt (2 luni) simptomele reveneau si alergia devenea mai urata. Praful, parul de animale, fanul, polenul, puful, detergentul, toate acestea o faceau sa se umfle si sa se roseasca pana ajungea de nerecunoscut si pe deasupra mancarimile erau ingrozitoare. La prima prezentare a produselor cu aloe pacienta era practic desfigurata: ochii erau ca doua fante inguste asa de tare i se umflasera si chiar atunci a fost prima data cand a folosit aceste produse. Intai a inceput sa se retraga umflatura nasului, apoi a barbiei si a ochilor, iar la sfarsitul prezentarii fata ii era pe trei sferturi dezumflata. Dupa aceea a continuat sa folosesca produsele si de atunci spune dansa ".a trecut un an si sase luni si nu am mai avut nici o problema alergica". 

-Osan Viorica de 28 de ani cu diagnostic: arsuri de gradul ΙΙ - ΙΙΙ pe 30 % din suprafata corpului in urma exploziei unei butelii de aragaz. A fost internata de urgenta la sectia de arsi a spitalului judetean din Cluj, unde s-a estimat ca v-a ramane cel putin 2 luni. A folosit produse cu Aloe vera si rezultatul a fost: dupa numai 21 de zile s-a externat cmplet vindecata.

-specializat la clinica Albert Schweitzer in recuperarea bolilor cornice, doctorul Cristian Boerescu a fost atras de proprietatile terapeutice ale plantei Aloe vera inca din timpul studentiei, cand si-a elaborat lucrarea de diploma in domeniul medicinii indiene traditionale Ayurveda. Astazi are o bogata experienta in tratarea cu aloe si succese remarcabile in practica terapiilor naturiste, ca varianta a tratamentelor alopate. La inceput a recomandat pacientilor clasicul amastec de suc aloe cu miere si vin care este cunoscut si in medicina traditionala romaneasca. Aceasta combinatie este necesara pentru ca, in lipsa metodei de stabilizare, sucul de aloe se oxideaza foarte repede, iar el nu cunostea in acea perioada o alta modalitate de pastrare al acestuia. Catorva pacieti care aveau planta acasa le-a sugerat sa extraga zilnic cu o seringa cu ac fin o anumita cantitate de gel de aloe pe care sa-l foloseasca imediat. In urma cu un an el a vizionat filmele de prezentare ale firmei Forever Living Products cu privire la modul de extragere si stabilizare al gelului de Aloe vera si s-a hotarat sa folosesca si sa recomande produsele oferite de aceasta firma. Ceea ce l-a convins a fost modul absolut ecologic si natural de cultivare al plantei si mai ales faptul ca nu se utilizeaza deloc conservanti chimici pentru pastrarea gelului. De exemplu, benzoatul de sodiu extras din funze de mur pentru a stabiliza sucul de aloe reprezinta protectia maxima pentru bolnavi, iar o astfel de combiatie fitoterapeutica naturala inseamna un mare pas inainte care apropie actul medical de legile si ritmurile naturii.

-pacientul in varsta de 34 de ani cu diagnosticul de rinita alergica si conjunctivita alergica la polen, complicate cu crize nocturne de sufocare prin spasm glotic, care debutasera in urma cu 13 ani. Bolnavul avea testele alergologice efectuate si sustinea diagnosticul prin evidentierea reactiei alergice la polen; cu toate ca se tratase cu antihistaminice diverse, nu a obtinut nici un rezultat notabil. Rinoreea abundenta persista, conjunctivita era la fel de suparatoare, sufocarile nocturne ii creau o stare anxioasa accentuata. In plus utilizarea antihistaminicelor, chiar si a celor de ultima ora, ii dadea o stare de somnolenta si apatie accentuata, avand dificultati in concentrarea la locul de munca si facand foarte obositor condusul masinii. In mai 1999 a optat pentru utilizarea unui tratament natural renuntand la antihistaminice. A luat gel de Aloe vera 2 linguri pe zi in combinatie cu alte produse si rezultatele au fost exceptionale. Intrucat administrarea produselor s-a realizat chiar de la primele semne ale manifestarii alergiei nu a mai avut nici unul dintre simptomele suparatoare mai sus mentionate. Dupa incheierea tratamentului a trecut extrem de usor peste perioada dificila a anului (mai-iulie) care in trecut ii producea foarte multe neplaceri. In plus a consumat produsele numai o luna, deoarece nu s-a mai manifestat nici un simptom de alergie. Probabil ca mai sunt multe astfel de exemple de boli care s-au vindecat cu aceasta minunata planta si ar fi foarte bine daca ar exista pentru orice boala un astfel de leac pe baza de plante.

CAP V SPECIALITATI FARMACEUTICE

Tictura de Aloe vera - compozitie: Aloinele A si B, derivati antrachinonici, aloerezinele A, B si C, etc.

-actiune: puternic purgativa, emolienta, antiinflamatoare, cicatrizanta, antibacteriana, detoxifianta.

-indicatii-intern: constipatii (tratament simptomatic)

-extern: arsuri termice, arsuri solare, arsuri chimice, dermatite, plagi, trombangeita.

-contraindicatii - nu se utilizeaza in: sarcina, alaptare, hemoroizi, colonopatii inflamatorii organice (rectocolita ulcerativa, boala Chron), dureri abdominale, constipatii cronice, copii sub 12 ani, afectiuni renale).

-posibile reactii secundare: rareori diaree, dureri abdominale (la bolnavii cu colon iritabil), hipotasemie. La aparitia acestora, se intrerupe tratamentul, iar manifestarile dispar.

-mod de administrare - intern: 2-8 ml in 3 prize pe zi, dizolvate in putina apa, inainte de masa, maxim 8-10 zile. Pentru evaluarea rezultatelor, se recomanda consultarea unui medic, de preferinta fitoterapeut sau homeopat.

-extern: diluat cu putina apa, in aplicatii locale. Nu se administreaza impreuna cu medicamente antiaritmice sau cu alte laxative.

Aloe vera dr. Ionut Moraru - compozitie: aloe vera 0,180 g/cps. Este coleretic si colecistokinetic, laxativ, hepatoprotector, gastroprotector, detoxifiant, imunostimulator, antiageing. Principalii compusi activi responsabili de actunea farmacologica a aloei vera sunt derivatii antracenici. Acestia actioneaza la nivelul intestinului gros, determinand cresterea peristaltismului segmentului terminal, favorizand astfel laxatia si reglarea tranzitului intestinal. Sustine buna functionare a celulei hepatice; stimuleza secretia bilei; sustine detoxifierea organismului. Studii clinice recente au evidentiat ca aloctina A, substanta din componenta aloei, poate determina cresterea activitatii celulelor killer, crescand astfel apararea organismului. In plus poate reduce inflamatiile si diminueaza aciditatea gastrica (poate actiona ca si pansament gastric). Creste nivelul colagenului solubil, ceea ce explica efectul antiageing. Produsul este de ajutor pentru reglarea tranzitului intestinal si pentru buna functionare a ficatului si a bilei. Este adjuvant in tratamentul ulcerului gastro-duodenal si a proceselor tumorale.

CAP VΙ CONCLUZII

Hipocrate, parintele medicinei, definea starea de sanatate ca fiind integrarea perfecta in natura. Timpul a confirmat ca asocierea tratamentului cu un regim de viata si dieta adecvata este obligatorie si consta in: "consumul adecvat de fructe, cereale, miere si alte produse agricole: oua, peste, lapte si branzeturi nefermentate, ciuperci, legume, ulei presat la rece de masline, soia, floarea-soarelui, sucuri de fructe si legume proaspete. Evitarea alimentelor cu continut ridicat in grasimi, E-uri, congelate, conservate si evitarea alcoolului in exces, cafelei, tutunului, bauturilor de tip soft drinks, zahar rafinat, etc.

Toate aceste rezultate prezentate aici pentru a fi un exemplu, cat si mult mai multe altele pe care probabil le-am omis, sunt de natura sa ii convinga chiar si pe cei mai sceptici oameni de stiinta. Asa se face ca la ora actuala exista in lume mai multe clinici si laboratoare care studiaza plana de Aloe vera si miraculoasele sale efecte. Nu va trece mult timp si vom asista, cu siguranta, la o adevarata revolutie a Aloei vera in medicina clasica, iar rezultatele stiintifice prezentate mai sus imi sustin din plin afirmatiile.

CAP VΙΙ BIBLIOGRAFIE

La realizarea acestei lucrari au fost consultate toate materialele promotionale oferite de firma Forever Living Products, lucrarile despre Aloe vera accesibile pe Internet precum si urmatoarele:

1. Lawrence G.Plaskett, Ph. D, FRSC: The Health and Medical use of Aloe vera, Life Science Press, WA, USA, 1998.

2. Robert H. Davis, Ph. D: Aloe vera -A Scientific Approach, 1997.

3. Bill C. Coates, R. Ph., C.C.N., Robert Ahola: The Silent Healer - A Modern Study of Aloe vera, 3rd edition, 1996.

4. Ivan E. Danhoff, Ph. D, M.D.: aloe throughout the ages.