ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

Vezicula biliara (fesica fellea sau colecistul) este un diverticul biliar care constituie un organ de depozit si concentrare a bilei. Secretia biliara a ficatului este continua insa evacuarea ei in intestin este ritmata de perioade digestive, in perioada interdigestiva bila este depozitata in vezicula biliara unde se concentreaza de aproape doua zeci de ori prin absortia apei si a sarurilor anorganice, volumul de bila secretat pe o perioada de timp adaptandu-se capacitatii reduse a veziculei biliare.

Vezicula biliara este situata in fosa veziculei biliare de pe fata viscerala a ficatului in segmentul anterior al santului sagital drept.

Este un organ cavitar avoid, in forma de para sau piriforma cu o lungime medie de 8-10 cm si o grosime de 3-4 cm si are trei portiuni:

fundul veziculei biliare este portiunea mai dilatata si este orientata spre marginea inferioara a ficatului care prezinta la acest nivel o incizura. Se priecteaza pe peretele anterior al abdomenului la locul unde intalneste cartilajul coastei a XI-a, cand volumul ei creste in cazuri patologice;

corpul veziculei biliare continua fundul veziculei biliare in directie ascendenta si spre hil. Fata care priveste spre ficat adera de aceasta printr-un mezou numit mezocit. Fata opusa sau libera a veziculei biliare vine in raport cu colonul transversal si cu partea superioara si descendenta a duodenului;

colul veziculei biliare este o dilatatie conica ce se continua cu canalul cistic. In unghiul dintre corp si col cu deschidere spre stanga, se gaseste deseori, un ganglion Mascagni limfatic.

Structura veziculei biliare

Peretele este format din 4 straturi: La exterior se gaseste tunica seroasa, iar pe fata lipita de peritoneu, tesut conjunctiv. Sub peritoneu se afla stratul subseros care este un spatiu de clivaj cu vase si nervi, pe care il folosesc chirurgii in colecistectomii.

Malformatiile biliare congenitale pot fi severe, incompatibile cu viata. Cele minore raman asimptomatice, dar destul de frecvent evolueaza cu simptome dispeptice biliare.

Anomaliile castigate sunt consecinte ale altor afectiuni biliare (inflamatii, litiaza, etc.).

Anomaliile veziculei biliare

Anomaliile de forma sunt diagnosticate colecistografic: vezicula bilobata, vezicula in ceas de nisip, "in boneta frigiana", vezicula septata, etc. Staza si inflamtia datorita dificultatilor de evacuare pot favoriza aparitia calculilor.

Diverticulii veziculei biliare-simptomatici cand se complica cu inflamatie sau litiaza.

Anomaliile de pozitie. Acestea pun probleme deosebite in cazul interventiei chirurgicale pentru litiaza complicata, frecvent intalnita.

Vezicula biliara poate fi situata intrahepatic, transvers, sub lobul hepatic stang, in ligamentul falciform, suprahepatic, subcutanat etc.

Anomaliile infundibulocistice sunt mai des congenitale (cuduri ale cisticului, lumen ingust etc.), mai rar secundare unor aderente inflamatorii sau stenozei si fibrozei cisticului.

Evolueaza cu simptome datorate diskineziei.

Anomaliile de numar. Colecistul dublu poate avea un singur canal cistic sau doua canale separate. Simtomatologia se datoreaza complicatiilor (inflamatie, litiaza) si diskineziei asociate.

Colecistul triplu este o raritate. Agenezia veziculei biliare nu produce perturbari digestive si poate fi insotita de dilatatia compensatorie a cailor biliare.

Urmeaza tunica musculara care este o tunica fibromusculara, deoarece fibrele musculare netede dispuse mai mult transversal fata de axul veziculei se intersecteaza cu fibre conjunctive si elastice. Spre interior fibrele musculare au o dispozitie plexiforma. Vezicula biliara nu poseda submucoasa, deoarece tunica mucoasa cu stratul ei profund este asezata direct pe tunica musculara. Mucoasa formeaza o serie de cute numite plicile tunicii mucoase ale veziculei biliare.

Vascularizatia si inervatia cailor biliare

Vascularizatia cailor biliare. Vezicula biliara are ca sursa arteriala principala, artera cistica care are originea in ramura dreapta a arterei hepatice proprii. Ajunge la colul veziculei biliare si se ramifica:

- ramura anterioara care iriga peretele vezicii pe fata peritonala;

- ramura posterioara care iriga peretele corespunzator fosei veziculei biliare.

Aceste doua ramuri se anastonozeaza la nivelul fundului veziculei biliare. Venele de pe fata aderenta se varsa in ramurile intrahepatice ale venei porte, iar venele din peretele invelit in peritoneu formeaza o singura vena cistica, care se varsa in vena porti sau mai frecvent in ramura sa lobara dreapta.

Venele caii biliare principale formeaza un plex venos pericoledocian care dreneaza in vena porta si in afluentii sai.

Limfaticele dreneaza limfa astfel:

- cele din partea aderenta dreneaza partial limfa spre limfaticele din regiunea invecinata ficatului;

- cele din restul peretelui merg spre un ganglion al colului veziculei biliare si in ganglionii hepatici de la nivelul pediculului hepatic.

Limfaticele sunt tributare ganglionilor hepatici biliari.

Inervatia cailor biliare. Functia complexa a cailor biliare este reglata pe cale nervoasa si umorala.

Inervatia este asigurata de fibre vegetative (simpatice si parasimpatice) care vin din plexul hepatic anterior si posterior. Din plexul anterior pleaca fibre pentru canalul cistic si vezicula biliara, iar din cel posterior ramuri pentru coledoc si canalul hepatic comun. Caile biliare contin si o serie de fibre aferente cu teaca de mielina care conduc stimulii durerosi de la acest nivel.

Canalul hepatic se uneste cu canalul cistic formand canalul coledoc, care impreuna cu vena porta si artera hepatica formeaza pediculul hepatic.

Canalul coledoc are o portiune supraduodenala care lipseste cand cisticul si hepaticul se unesc spre a forma coledocul, urmeaza o portiune retroduodenala situata inapoia partii superioare a duodenului, apoi o portiune retropancreatica dinapoia capului pancreasului si care se varsa in ampula Vater sau ampula hepato-pancreatica impreuna cu canalul pancreatic Wirsung.

Ampula se deschide in duoden la nivelul papilei duodenale mari. In partea terminala a celor doua canale, respectiv a ampulei Vater se afla sfincterul Oddi.