ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

ANATOMIA VEZICULEI BILIARE

Vezicula biliara este un diverticul in forma de para anexat cailor de excretie a bilei, localizat in fosa veziculei biliare de pe fata viscerala a ficatului in santul sagital drept. La nou nascut si copil are o forma mai mult cilindrica. Rolul acesteia este de a acumula, concentra si depozita bila in intervalul dinrte mese, avand o capacitate de 50 60 ml, o lungime de 10 cm si o grosime de 3 4 cm.

Configuratie si raporturi

Fundul veziculei biliare este este portiunea mai dilatata, este rotunjit si orientat spre marginea inferioara a ficatului, raspunzand incizurii cistice. In raport cu gradul de umplere, depaseste cu 1 2 cm aceasta margine proiectandu se pe peretele anterior al abdomenului. Constituie cel mai frecvent sediu al leziunilor patologice si calculilor biliari datorita pozitiei sale declive.

Corpul veziculei biliare ocupa cea mai mare parte din fosa si continua fundul ascendent si spre hil, avand o portiune ingustata spre col denumita infundibul sau dilatatia lui Hartmann.

Prezinta o fata aderenta la ficat printr-un strat de tesut conjunctiv lax strabatut de venele porte accesorii, permitand decolarea chirurgicala veziculei biliare din patul hepatic si o fata libera acoperita de peritoneu, raportata la colonul transvers si partea superioara si descendenta a duodenului.. Uneori vezicula biliara adera la ficat printr un mezou numit mezocist, iar la colonul transvers printr o prelungire a ligamentului gastrohepatic, respectiv ligamentul cistocolic.

Colul veziculei biliare este o dilatatie conica sinuoasa aflata in stanga corpului si care se continua cu canalul cistic. Este suspendat de ficat printr o prelungire a omentului mic si vine in raport cu portiunea superioara a duodenului si ramura dreapta a venei porte. Deseori in unghiul dintre col si corp se gaseste ganglionul limfatic Mascagni.

Structura veziculei biliare

La exterior, vezicula biliara este acoperita de peritoneul visceral, dedesubtul caruia se afla stratul subseros de natura conjunctiva (util in colecistectomiile subseroase), ce contine vase si nervi.

Urmeaza apoi tunica musculara formata predominant din fibre elastice si tesut colagen la nivelul corpului, acesta fiind aria principala de stocare si in mare parte din fibre musculare netede dispuse longitudinal, oblic si circular la nivelul colului. Pe fata aderenta la ficat fibrele conjunctive din stratul muscular al veziculei se continua cu tesutul fibros de invelis al ficatului.

Stratul intern este reprezentat de mucoasa, care vine in contact direct cu tunica musculara vezicula fiind lipsita de submucoasa contine epiteliu cilindric inalt si corion.

Epiteliul prezinta celule absorbante, putine celule calciforme si platou striat, iar la nivelul colului si infundibulului se gasesc celule globulare si glande tubulare alveolare secretoare de mucus denumite si glandele lui Luschka.

Corionul contine tesut conjunctiv lax si reticulat infiltrat cu limfocite si uneori foliculi limfoizi.

Mucoasa formeaza o serie de cute numite plicile tunicii mucoase a veziculei biliare, care delimiteaza numeroase spatii poligonale si dispar atunci cand vezicula este plina. La nivelul colului si canalului cistic apare plica spirala formata din fibre musculare si elastice, iar uneori vezicula biliara prezinta mici invaginatii numite criptele Rokitansky-Aschoff, care in conditii patologice devin depozite microbiene.

Vascularizatie si inervatie

Canalul hepato coledoc este vascularizat de artera hepatica proprie, iar vezicula biliara si canalul cistic de artera cistica care isi are originea in ramura dreapta a arterei hepatice.Fata superioara a veziculei biliare primeste artere perforante din ficat, constituind cauza hemoragiilor dupa ligaturarea arterei cistice in colecistectomii.

Artera cistica trece superior de canalul cistic iar la nivelul colului vezicular se imparte in ramura anterioara care iriga fata peritoneala a veziculei, ramura posterioara pentru peretele vezicular cuprins in fosa si o ramura descendenta pentru canalul cistic. Ramurile anterioara si posterioara se anastomozeaza la nivelul fundului.

Artera cistica uneori poate fi dubla sau poate avea alte origini precum ramura stanga a arterei hepatice proprii, artera lobului cudat, artera gastroduodenala, artera mezenterica superioara sau o artera hepatica dreapta aberanta.

Circulatia venoasa este asigurata de vene mici care pleaca de la vezicula biliara direct catre ficat venele porte accesorii si de o vena cistica mare care dreneaza in ramura dreapta a venei porte.

Vasele limfatice dreneaza limfa in ganglionii colului veziculei, hilului ficatului, canalului coledoc si ganglionii situati de a lungul arterei hepatice, iar de aici in ganglionii celiaci.

Inervatia este data de fibre parasimpatice din nervul vag si de fibre simpatice din plexul celiac.