ANGINA PECTORALA

ANGINA PECTORALA

Este boala arterelor ce iriga inima, arterele coronare, de unde si celelalte etichetari: boala coronara, cardiopatie coronariana, cardiopatie ischemica coronariana.

Cardiopatia ischemica coronariana este o tulburare aparuta in muschiul inimii, datorata unui dezechilibru intre aportul de sange si nevoia de oxigen a inimii. Boala coronariana, marea boala a secolului XX, poate fi asociata cu excesul de alimente, cu ritmul accelerat al vietii cotidiene, cu lipsa de exercitiu fizic, cu toate sursele de poluare, cu autopoluarea (fumatul, alcoolul, drogurile, dopajul). Manifestarea clinica cea mai dramatica a bolii este infarctul de miocard, accident major, la care barbatii sunt mai predispusi decat femeile. In ultimii 10-15 ani, el 'secera' si printre persoanele tinere.

Cauza bolii. Ateroscleroza, adica depunerea de grasimi in peretii si interiorul arterelor, ce duce la ingustarea lor, se afla la 'radacina raului' ce modifica asa de izbitor sansele de viata ale omului zilelor noastre. Ateroscleroza este cauza la mai mult de jumatate din toate bolile si decesele (mai mult decat toate cancerele, infectiile si accidentele rutiere la un loc), iar imbolnavirea arterelor inimii produce peste 50 din bolile si decesele cauzate de ateroscleroza. Este de retinut si faptul ca angina pectorala este cauza infarctului de miocard (suferinta adesea mortala), a mortii subite (chiar in lipsa infarctului), a aritmiilor cardiace majore ori a insuficientei cardiace in care, daca nu se intervine rapid si corect, poate avea sfarsit nefericit.

Cum recunoastem boala? Bolnavul are o suferinta dureroasa, opresiva sau constrictiva in piept, cu aspecte mai speciale. Accesul anginos apare mai des la mers, indeosebi in urcus sau pe scari, dar indiferent de forma activitatii, angina survine in timpul efortului si slabeste prompt cand bolnavul se opreste si sta linistit. Cei suferinzi de angina prefera sa stea in picioare decat sa se culce, iar uneori ameliorarea poate sa apara in urma unei ragaieli (in producerea durerii ar putea fi implicata si o 'tulburare gastrica'). Accesul dureros se poate produce in timpul unor stari de excitatie psihica ori la expunerea la frig si vant rece, factori ce pot declansa durerea chiar in lipsa efortului fizic. Uneori, senzatia anginoasa nu este perceputa ca o durere, ci ca o sufocare, sfasiere, arsura, constrictie, ca o asfixie, simptome atribuite adesea 'indigestiei'. Aceasta stare paroxistica creste rapid in intensitate, obligandu-l pe bolnav sa se opreasca si sa se odihneasca. Sindromul dureros paroxistic, angoasant (frica de moarte), il determina pe bolnav sa se opreasca, deoarece are impresia ca aceasta durere l-ar costa viata daca ar continua efortul. Sediul durerii anginoase variaza de la un bolnav la altul, dar este in mare acelasi, fiind proiectat in spatele sternului sau putin in stanga lui, durere ce se percepe in adancimea toracelui, iradiind in umarul si membrul superior stang, catre cot si ultimele doua degete ale mainii. Uneori, durerea se proiecteaza in stanga, la baza gatului, ceafa, intre omoplati sau spate. (Angina pectorala aproape ca poate fi exclusa daca bolnavul indica locul durerii folosind doar un singur deget, in dreptul inimii). Durata acceselor dureroase este limitata, angina fiind prin definitie un episod scurt si cedeaza complet fara a lasa senzatii neplacute, desi bolnavul percepe ca timpul trece greu. Crizele ce apar dupa exces la o masa ori o suparare mare trec la mai mult de 15-20 de minute. O alta caracteristica a sindromului anginos este intarita de observatia ca o tableta de nitroglicerina tinuta sub limba scurteaza accesul aproape totdeauna.

Diagnosticul bolii coronariene se stabileste pe baza simptomelor aratate, la care se adauga rezultatul investigatiilor electrocardiografice, ecografice, coronaro-angiografice s.a., absolut necesare (18-20 din evenimentele majore cardiace sunt asimptomatice sau cu semne minore). De asemenea, poate surprinde faptul ca, la o cercetare, 75 din bolnavii descoperiti pe baza electrocardiogramei, avand cardiopatie ischemica coronara, nu acuzau dureri anginoase, ceea ce inseamna ca trebuie atent cautate aceste 'forme de boala fara semne' care - netratate - evolueaza grav. De ce mentionez aceste situatii? Pentru ca cine stie ca are ori a avut 'ceva' la inima, trebuie sa se supuna periodic unui examen medical, chiar in lipsa unei manifestari cardiace, si sa fie atent si cumpatat in viata de zi cu zi.

Tratamentul anginei pectorale prin mijloace naturale

Tratamentul cardiopatiei ischemice trebuie sa tina cont de constatarea ca durata scazuta de viata a bolnavilor anginosi se datoreaza si prezentei concomitente a diabetului, hipertensiunii, insuficientei cardiace, stari care necesita extinderea remediilor, dar fara exces de medicamente, care intoxica organismul. Se impune - fara echivoc - o pozitie situata intre: a considera, pana la contrariu, ca orice barbat fara acuze deosebite, trecut de 40 de ani, este un bolnav coronar (ignorant, actual sau potential); a considera ca la orice manifestare tipica, dar mai ales atipica (pana la demonstrarea contrarie), ne aflam in fata unei cardiopatii ischemice. Adoptarea unei atitudini de mijloc, nici inutil supradimensionata, nici excesiv de prudenta, este preferabila. Bolnavul anginos trebuie sa evite obiceiurile si activitatile despre care stie ca ii poate declansa un acces dureros.

Repausul si relaxarea sunt de folos, insa majoritatea bolnavilor nu necesita imobilizare prelungita, important fiind si repausul psihic.

Dieta echilibrata este o modalitate sigura de a ameliora starea arterelor inimii, restabilind si calitatea circulanta a sangelui. Regimul sa cuprinda preponderent vegetale, fructe, legume proaspete, lapte, lactate nefermentate degresate. Caloric, nici un plus fata de necesar. Reducerea surplusului de greutate a corpului prelungeste viata prin diminuarea aterosclerozei, a diabetului, a hipertensiunii, a infarctului. Reducand portia de carne protejam arterele, fapt ce trebuie amintit si celor operati de by-pass coronar, a caror vena grefata se poate astupa chiar dupa cateva luni, daca vor continua sa se hraneasca la fel ca inainte de operatie. Un consum moderat de peste are efect protectiv contra bolilor cardiovasculare. Usturoiul, 2-3 catei zilnic, luati cu putin lapte si tarate pentru a fi bine tolerati, amelioreaza circulatia mai bine decat medicamentele, nu lipsite de efecte secundare; la fel taratele si graul incoltit, care asigura scaun zilnic, scad colesterolul si zaharul din sange si au un aport sporit de vitamine B naturale. Nici un efort nu este inutil, deoarece ne aflam in fata unei boli de temut si extrem de raspandite.

Renuntarea la fumat imbunatateste starea peretilor vasculari si calitatea sangelui. Un ajutor suplimentar in momentele de abstinenta tabagica poate fi dat si de acupunctura.

Cafeaua si medicamentele diuretice trebuie reduse, deoarece prima creste numarul de batai ale inimii, 'obosind-o', iar celelalte cresc vascozitatea sangelui, ingreunand circulatia mai ales in capilare.

Alcoolul, un important factor toxic pentru muschiul cardiac, trebuie folosit cu moderatie, doar la ocazii.

Menopauza (predispune la ingrasare) cere multa atentie pentru pastrarea unui aport caloric zilnic, fara excese.

Refluxul gastroesofagian din hernia diafragmei trebuie combatut (refluxul, nu acidul gastric!), pentru ca iritarea esofagului de catre acidul gastric produce, in mod reflex, spasmul arterelor coronare, explicatie a crizelor de angina si infarct nocturne, de unde recomandarea ca seara sa se manance putin si foarte devreme.

Activitatile fizice, judicios dozate, combat sedentarismul, ameliorand functia inimii.

Stressul, o data identificat, se trateaza cu mai multa odihna, cu vitamine naturale si mai putin cu medicamente zise 'tranchilizante', care produc adesea efecte secundare daunatoare.

Pilula anticonceptionala este implicata in producerea aterosclerozei, dar daca totusi nu se renunta la ea, este necesar sa se inlature alti factori de risc ai bolii de inima (exces ponderal, tutun, cafea, bauturi alcoolice).

Apa, ingerata in cantitati sporite, este cel mai rapid si inofensiv tratament, ameliorand circulatia. Apa sa fie inghitita incet, sa fie la temperatura camerei, nefiarta, putin indulcita. Ea poate dilua sucurile de fructe si legume. Cantitatea, la o greutate a corpului de 60 kg, sa fie de 1,5-2 litri in 24 de ore. Cei cu probleme de insuficienta renala, cardiaca, ciroza cu edeme si ascita, sa masoare cantitatea de urina in 24 de ore (diureza). Fata de acest rezultat, se vor mai adauga 500-600 ml apa, aceasta fiind doza ce trebuie consumata zilnic.

Luarea zilnica a temperaturii poate surprinde o usoara stare de febra, semn precoce ca se petrece un eveniment nedorit in organism, infectie ori o acutizare maladiva circulatorie.

Radicalii liberi ai oxigenului cresc mult in bolile cardiovasculare, putand sa fie neutralizati cu substante antioxidante naturale aflate in vegetale crude (prune uscate, conopida, morcovi, telina), in special cele ce contin vitamina E.

Afinele sunt sursa pentru medicamente recunoscute ca amelioreaza circulatia de mare finete (Difebion, Difrarel etc.).

Tratamentul cu medicamente este menit sa sporeasca eficienta masurilor naturale expuse. Aspirina a confirmat de 30 de ani calitatea sa de a restabili echilibrul fluido-coagulant al sangelui, doza ce trebuie administrata zilnic fiind de 20 mg, cantitate care nu produce sangerari digestive si nici crize la astmatici. (In prezent, se gasesc in farmacii tablete de 500 mg, de 100 mg si recent am vazut ca exista si tablete de 50 mg. Atentie, deci: o tableta de 500 mg ajunge pentru 3 saptamani). Vitamina E, 1-2 capsule zilnic, mai multe luni. Magneziul si potasiul (Panangin, Magnum B6, Aspacardin) scad hiperexcitabilitatea inimii, prevenind aritmiile grave, administrate timp de multe luni. Vitamina B12, fiole de 1000 gama, o injectie la 4-6 zile, cel putin jumatate de an. Nitroglicerina sau preparatele din aceasta categorie (Nitropector etc.) sunt rezervate starilor acute, nefiind eficiente ca tratament de fond. Medicatia hipocolesterolemianta nu este unanim acceptata, predominand parerea ca nu este suficient de eficace, preferabil fiind sa se apeleze la un regim cu continut scazut in grasimi, care nu produce efecte secundare ca medicamentele amintite. O alta observatie semnificativa este ca boala poate fi prevenita ori ameliorata prin regim echilibrat. La unele triburi cu obiceiuri cat mai naturale de viata (din Kenya, Australia, Papua), boala arterelor este practic necunoscuta, iar in Nigeria, desi hipertensiunea arteriala este raspandita, totusi maladia coronariana este, de asemenea, inexistenta, alimentatia naturala fiind preponderenta.

Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor-limita, mergandu-se de la scoaterea placilor de aterom din arterele coronare si pana la grefa de inima, rezultatele fiind categoric superioare, daca se asociaza un bun comportament alimentar si de viata.