BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

BOLILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

Aparatul cardio-vascular este format din inima, vase sanguine si limfatice. Inima este un organ tetracameral (doua atrii si doua ventricule), care pompeaza ritmic in artere sangele pe care il primeste prin vene. Fiecare atriu comunica cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare, prevazute cu valve, care se deschid doar spre ventricule: stanga (bicuspida) si dreapta (tricuspida).

Circulatia sistemica incepe din ventriculul stang de unde pleaca artera aorta, din care se desprind apoi toate arterele mari (coronare, carotide, arterele care iriga membrul superior, cele care iriga membrul inferior, arterele esofagiene, bronsice, intercostale, splenica, hepatica, gastrica, arterele care iriga pancreasul, intestinul subtire, colonul, artere renale si genitale, etc.). Legatura dintre artere si vene este realizata de capilare, vasele sanguine cele mai mici. Sistemul venos al marii circulatii se colecteaza in vena cava superioara si vena cava inferioara, care se deschid in atriul drept.

Circulatia pulmonara este cuplata cu cea sistemica, sangele din ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonara spre plamani, unde are loc oxigenarea, dupa care revine prin venele pulmonare prin atriul stang.

Prin circulatia limfatica reintra in vene o parte din lichidele interstitiale. Vasele limfatice insotesc venele, strabatand, in drumul lor spre cord, unul sau mai multi ganglioni limfatici de unde primesc limfocite si imunoglobuline. In final, vasele limfatice se colecteaza in doua trunchiuri limfatice:

ductul toracic - in care dreneaza limfa din partea inferioara a corpului (membre inferioare, organe genitale, abdomen) si care, in traiectul sau toracic, primeste limfa din partea stanga a capului si gatului, membrul superior stang si jumatatea stanga a toracelui

canalul limfatic drept, care primeste limfa din jumatatea dreapta a capului si gatului, membrul superior drept si jumatatea dreapta a toracelui.

Originea limfei este in lichidele interstitiale, astfel incat orice cauza care mareste

extravazarea de lichide plasmatice in spatiile intercelulare mareste si fluxul limfatic. Functiile limfei sunt multiple:

prin limfatice este drenata o parte a lichidelor interstitiale, prevenind acumularea lichidelor extracelulare si cresterea concentratiei produsilor de catabolism;

limfa readuce in circulatie proteinele extravazate

transporta acizii grasi cu lant lung si colesterolul, enzime si hormoni

are rol in imunitatea organismului, luptand contra bacteriilor care invadeaza sangele.

Este bine de stiut ca trei organe se afla in legatura cu sistemul limfatic: splina,

amigdalele, timusul.

Sangele, limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului. Sangele este un tesut lichid ce contine elemente figurate: eritrocite (hematii sau globule rosii, cu rol de a transporta oxigen de la plamani la organe si de a readuce la plamani gazul carbonic, in compozitia lor intrand, pe langa alte elemente, fierul), leucocite (celule albe, cu rol in procesele de aparare contra agentilor patogeni, producere de anticorpi), trombocite (cu rol in oprirea hemoragiilor).

 

Rolul reflexoterapiei este de a inlesni convalescenta bolnavului. Zona reflexogena pentru inima se gaseste pe piciorul stang (ocupand zona de sub ultimele doua degete, la baza lor); deoarece inima si plamanii functioneaza impreuna ati tratat deja zona inimii cand ati lucrat pentru sistemul respirator. Nu lucrati excesiv aceasta zona.

Exemplificari

Angina pectorala este un sindrom caracterizat prin durere cu caracter constrictiv  (gheara) localizata in regiunea mijlocie si inferioara a sternului sau precordial, iradiata in regiunea umarului stang, marginea interna a bratului, antebratului si ultimele doua degete, la baza gatului sau regiunea epigastrica; este declansata de efort fizic, emotii, mese copioase; are o durata de cca 3-5 minute si cedeaza la repaus sau administrarea sublinguala de nitroglicerina. Este foarte important ca pacientul sa fie initial indrumat catre un medic specialist.

Se maseaza:

zona inimii aproximativ 10 minute impreuna cu zona plamanilor,

creier - 1-2 minute

ficat (preia o parte din functiile inimii bolnave, fiind depozit de sange)- 1-2 minute

zona umar-brat-cot - 1-2 minute.

Exercitiul de relaxare a cutiei toracice este si el foarte util.

Palpitatiile - batai neregulate ale inimii; ele pot reprezenta un simptom al unei afectiuni cardiace, asa ca este bine sa consultati medicul, alte cauze de palpitatii includ excesul de cafea, alcool, stresul si anxietatea. Este indicat initial a parcurge toate exercitiile de relaxare, apoi se lucreaza:

- la nivelul zonei inimii circa 10 minute

- la nivelul coloanei vertebrale (legata de sistemul nervos central) masand cu policele in sus de-a lungul marginii interne a plantei

- zona glandei tiroide circa 5 minute pentru fiecare parte.

Hipertensiune arteriala (tensiune arteriara crescuta, peste 140/80 mmHg) - se maseaza:

zonele inima - 3-5 minute,

zona organelor tinta: rinichi, ochi, creier - 1-2 minute fiecare.

Boala varicoasa - varicele sunt dilatari ale vaselor superficiale; depistate in faza incipienta pot beneficia de ameliorare prin reflexoterapie. Se maseaza:

traseul rinichi, uretere, vezica urinara - 10 minute pe fiecare picior, pentru eliminarea toxinelor si a surplusului de apa din corp, dispersand edemele gambelor si imbunatatind circulatia venoasa

segmentul corespondent celui bolnav (gamba are ca segment corespondent antebratul, iar coapsa bratul de pe aceeasi parte a corpului) - 3-5 minute

zona limfatica - 5 minute pe fiecare picior

se mai pot masa zonele ficat, intestin gros, hipofiza, tiroida, pancreas.

Anemiile - caracterizate prin scaderea numarului de globule rosii, consecinta fiind

diminuarea aportului de oxigen si a substantelor nutritive necesare organismului. Se pot datora fie unor hemoragii, fie lipsei de fier prin alimentatie, infectii, sarcina.  Se manifesta prin paloare tegumentara, racirea extremitatilor, cresterea frecventei batailor inimii, uneori chiar stari lipotimice.

Se vor masa:

zone reflexe ficat, vezica biliara, intestin gros - 3-5 minute fiecare, pentru refacerea florei microbiene si stimularea producerii de vitamina B12 si vitamina K

zona reflexa glande suprarenale - 1-2 minute, pentru prevenirea infectiilor

zona reflexa splina - 1-2 minute, pentru stimularea producerii de elemente figurate