BOLILE NASULUI

BOLILE NASULUI

Nasul este format din doua parti:

- piramida nazala la exterior;

- fosele nazale (cavum nasi).

Din profil, nasul are aspectte variate:

- nasul drept, de tip August;

- nasul grec, de tip Venus din Milllo;

- nasul acvilin sau coroinat de tip Dante;

- nasul scorbit sau carn de tip Socratic;

- nasul convex al evreilor;

- nasul turtit al negrilor;

Directia narilor este diferita:

- sagitala caracteristice rasei albe;

- trasnsversala, caracteristica negrilor:

- oblica in afara caracteristica rasei galbene.

Tuberculoza are predilectie pentru partea carnoasa, la nivelul narilor, pe care le;mananca, , . Sifilisul are predilectie pentru parea osoasa pe care o distruge realizand 'nasul in sa '. Septul nazal desparte cele doua foase nazale care reprezinta coridoarele prin care trece aerul catre plaman. Cavitatile anexe ale fosfelor nazale sunt sinusurile paranazale situate in oasele vecine: etmoid, maxilar, sfenoid, si frontal.

Mucoasa septului este foarte vascularizata. La 1 cm, fata de nari, se gaseste pata vasculara a lui Kiesselbach care este cauza epistaxixului.

Functiile nasului sunt: respiratorii, vocale, olfactive ti drenasul lacrimilor. Functia respiratorie consta in:

- incalzireasi umidificarea aerului;

- purificarea aerului prin curatirea de praf si de microbi, prin cilii vibratili care scot particulele.

Functtia vocala este asigurata prin sinusurile paranzele care formeaza cutia de rezonanta a vorbirii si cantului.

Functia olfactiva este localizata la o mica parte din mucoasa nasului (mucoasa olfactive). Particulele mirositoare se dizolva, in mucus si excita celulele olfactive. Prin nervul olfactiv, excitatiile ajung la creier, in cornetul superior. Celulele olfactive sunt neuroni bipolari, derivati din SNC care se termina, in mucoasa, ca niste umflaturi (vezicule olfactive) care sunt prelungiri dendritice ale neuronilor senzitivi. Celulele olfactive sunt stimulate, numai, cind aerul ajunge in regiunea superioara a nasului, in cornetul superior. Aceasta, este olfactia nazala fata de aerul inspirat. Aerul expirat produce olfactia pe cale retronazala. In acest fel, percepem substantele alimentare, in timpul deglutitiei si aromele care pot sa fie diluate chiar de 1/1. 000. 000. Femeile au o sensibilitate olfactiva mai mare decat barbati. Aceasta, este crescuta, mai ales, in timpul ovulatiei si si in timpul graviditatii.

Prin canalul lacrimal oculo- nazal, se dreneaza, in nas, lacrimile care umezesc mucoasele si le dezinfecteaza.

Exista, aproximativ, 26. 000 de celule olfactive care transmit excitatiile catre nervul olfactiv. Acesta, le duce in cele doua arii olfactive din creier:

- aria sau stria olfactiva mediala,

- aria sau stria olfactiva laterala,

Acestea, sunt conectate cu centrii corticali din lobul temporal, prefrontal si talamus. In acest fel se inregistreaza, in memorie, senzatii agreabile sau dezagrabile. De asemenea, se creeaza un comportament emotiv si sexual. In acest fel se realizeaza orientarea capului si corpului dupa miros, in anumite situatii.

Hipersomnia este o exagerare a functiei olfactive. Poate sa apara in timpul menstruatiei, sarcinei, ovulatiei, dar si timpul surmenajului, alergiilor sau nevrozelor.

Hiposomia poate sa fie cauzat de:

- afectiuni respiratorii: devitatie de sept, vegetatii, tumori;

- nervoasa prin afectarea receptorilorii: rinite atrofice, noxe profesionale, gripa, carente in vitamina A;

- functionale: isterie, nevroze, surmenaj.

Disosmia este o interpretare eronata a mirosurilor. Poate sa apara in: - gripa, nevroaze, sifilis, surmenaj.

Disosmia este de trei feluri: - halucinatii olfactive care apar la bolnavii schizofrenici:

- cacosmia, in care orice miros este perceput ca un miros neplacut:

- parosmia an care se confunda mirosul neplacut cu un miros placut asa cum se intampla in aura care anunta criza epileptica.

Daltonismul olfactiv si olfactia colorata se caracterizeaza prin percepere de culori la anumite substante ordorante printr-un mecanism de iradiere in creier.