Bioritmul si performanta

Bioritmul si performanta

Lumea ritmurilor a creat o moua stiinta : ritmologia , care apartine sferei vaste si complexe numita cronobiologice .

Se cunosc astazi peste 40 de bioritmuri (hormone. Inima , creier , plamani , organe interne s.a.), dar se pare cele mai vitale sunt : biocurenti creierului , cu viteze de 0,5-1 s, ritmurile cardiace - 0,8 s si respiratorii - 3 s.

Cunoasterea si aplicarea bioritmurilor pe baze stiintifice su stat la baza acestei noi discipline .Ritmul apartine prof. Holberg de la Universitatea din Minnesota (S.U.A.) :

,, Ritmul este o adaptare fundamentala in timp , care exprima organizarea structurala a celulei in spatiu''.

Electrocardiogramele , electroencefalogramele si electromiogramele dau pretioase repere biologice .Dar in om , in afara zecilor de bioritmuri cunoscute astazi de stiinta , mai sunt inca multe altele : suprarenal , endocrin , enzimatic hormonal sexual , metabolic s.a.

Omul traieste in unuvers , se misca in natura , se adapteaza , se aclimatizeaza . Isi creeaza noi ritmuri .La frig , la caldura, la temperaturile neobisnuite ale ecuatorului si cercului polar reactia de adaptare nu este nici usoara, nici imediata .Ritmurile climatice n in ciuda cuceririlor tehnicii moderne raman obstacole uneori de neintrecut pentru cercetatori si exploratori .

Aclimatizarea la altitudine presupune 2-3 saptamani de eforturi din partea intregului organism.Va amintiti, desigur de Jocurile Olimpice si de Campionatele mondiale de fotbal din Mexic sau de pregatirea specifica pentru asaltul piscurilor peste 8000 de m.Lucrarea dr. Andrei Demeter ,, Fiziologia aclimatizarii sportivilor la altitudine (1968) este revelatoare in acest sens.

Astazi se stie ca antrenamentul la altitudine medie (1800-2400 m), timp de 3-4 sa ptamani , este un aliat puternic al performantei , al capacitatii de effort , cu conditia ca intrecerea sa aiba loc intre zilele 14 respectiv 30 dupa coborarea dela altitudine .

Cum se explica cel mai valoros si mai surprinzator record mondial de atletism (8,90) m la lungime al lui Bob Beamon), stability la J.O. de la Mexico (altitudine 2248)? Un timp aproape ideal , opista de tartan exceptionala , putin vant favorabil , dar regulamentar , si un atlet in forma maxima , cu toate ritmurile in faza optima .Si atat de nerabdator sa sara , incat cu catava clipe inainte de inceperea concursului la proba respective , li s-a adresa arbitrilor:

,, Suntem gata ! Incepem?Nu simtiti ca vine ploaia ?''Intr-adevar , nu peste mult timp s-a dezlantuit o ploaie neobisnuita.

Dar aclimatizarea se refera deopotriva si la diferenta de fus orar, ceea ce la facut pe cercetatorul Gingest sa studieze modificarile fiziologice in cazul deplasarilor lao distanta de trei fusuri orare (Sportul peste hotare , Centrul de cercetari pentru educatie fizica si sport, 77/1971).

Asadar , un alt aspect al bioritmului este diferenta de fus orar .Aceasta presupune , pentru unii sportivi , o simpla acomodare pentru altii - un effort nu totdeauna incoronat de success.Efectele schimbarilor de fus orar pot dura pana la sase zile.

Imi amintesc cum colegii mei atletii plecati la J.O. de la Helsinki, in 1952 , descriau strania senzatie provocata de durata neobisnuita a zilei , insotita de o nedefinita stare de oboseala . Concursurile se desfasurau in perioada asa-numitelor nopti albe care fac farmecul Leningradului si al oraselor din preajma cercului polar.

Diferenta de fus orar influenteaza somnul , digestia stare de spirit.Un calator care pleaca cu avionul din New York la miezul noptii ajunge la paris dupa 7 ore de zbor , la ora 7 , de fapt 13 , socotind si cele 6 ore diferenta de fus orar .Deci , la ora la care el abia se trezeste in mod obisnuit , acum se afla in situatia de a lua masa de pranz .Organismul sau va fi total desincronizat.

In activitatea fizica si intelectuala a omului exista trei genuri de bioritmuri : misro , mezzo si macrobioritmuri.

Ritmul diurn , se stie , este de 24 de ore .Dar care sunt orele de maxim randament in activitatea fizica ? Cercetatorii polonezi apreciaza ca aceste ore sunt intre 8-11 si 16-18.

Diurnele se impart in dimineata biologica , de la 3 la 15 si seara biologica , de la 15 la 3 .Pentru atletism , orele cele mai ingrate sunt intre 11 si 13 ; intre 16 si 18 , alergarea de sprint , lungimea si greutatea sunt favorizate .

Pentru lectiile de educatie fizica orele ideale de lucru sunt : dimineata pana la 11 si dupa-amiaza , de la ora 16.Lectiile de antrenament se pot desfasura in conditii potime intre orele 16 si 18.

Bioritmul sportivului este o sinteza a celor trei ritmuri primordiale : fizic , emotional , intelectual .Ita , schematic numarul de zile al fiecarui ciclu , cu zilele favorabile si critice :

De altfel , trebuie sa mentionam ca , inca din anul 1920, inginerul si matematiciuanul german Judt s-a gandit sa foloseasca studiul bioritmurilor in aprecierea rezultatelor sportive .Dupa alti zece ani , el a publicat o interesanta lucrare - ,, Ritmurile biologice si performantele in sport ".

In lucrarea sa de grad ,, particularitatile bioritmurilor in pregatirea atletilor juniori" (1977), prof. Mircea Ivan din Brasov prezinta bioritmul secundar si bioritmogramele correlate (fizic 60 % , emotional 30% , intelectual 10%), apreciind ca in felul acesta se obtine o mai buna concordanta intre bioritm si performanta.

Desigur , exista o fireasca si importanta concordanta intre bioritm si capacitatea de effort. Aceeasi stransa corelatie se stabileste intre bioritmul primar (fizic , emotional , intelectual -calculat fata de ziua de nastere) si performanta.

Planificarea ciclurilor de antrenament si participarea in competitii sunt conditionate pentru marea performanta de ritmurile biologice .Exista o stransa interdependenta intre cinci factori si antrenamentului si cele trei bioritmuri umane .Concordanta dintre bioritmuri si forma sportive ar fi inca un element ajutator al atat de ingratei si discutatei prognoze sportive.

Pentru ca expresia grafica separate a celor trei bioritmuri nu respecta idea de unitate a organismului , s-a lansat idea ritmogrameni correlate , cu o singura curba pentru cele trei bioritmuri si un procentaj conventional de 60% bioritmul fizic , 30% bioritmul emotional si 10 % bioritmul intelectual.Iar in fazele critice ale bioritmurilor , cu procentaj de 30-15-5%.Punctele cele mai critice ale ritmogramei sunt inceputul si sfarsitul fiecarui ciclu .Impreuna cu curba performantei , cele doua curbe definesc mai bine efortul si posibilitatile de obtinere a marilor performante .

Cercetatorul Vasile Dumitrescu , in colaborare cu prof. Elena Tanasescu si Elena Fortu , in studiul despre valoarea bioritmurilor in activitatea sportive (,,Educatie fizica si sport ", iunie , 1969), confirma , pe baza experimentului efectuat , ,manifestarea bioritmurilor in evolutia , dupa opinia autorilor , se prezinta sub forma unor oscilatii armonice , cu unele oscilatii de relaxare , specific individuale.

Candidata in stiinte pedagogice V.I. Saposnikova a studiat dinamica pe mai multi ani a performantelor celor mai buni sportivi din lume (peste 500) . A observat astfel prezenta unui ciclu biologic de trei ani la barbate si de apoximativ doi ani la femei . Mai mult , imbunatatirile rezultatelor se produc in salturi in primul lor an de activitate, apoi se instaleaza ritmicitatea.

Desigur , ritmul respective este determinat de calitati motrice , gandite , capacitate de efort si complexitatea tehnica a probelor practicate .Avem deci posibilitatea sa intelegem si alt fel aparenta stagnare sau plafonare a sportivilor , fireste , cand acest lucru se bazeaza pe cause reale , obiective , biologice si tehnice .

O alta ide legata de bioritmuri ar putea fi , credem noi , corelatia dintre ele si factorii antrenamentului , fiecarui bioritm corespunzandu-i unul sau doi factori de pregatire , precum si aceea dintre bioritm , pe de o parte , si calitatile motrice si dinamice efortului , pe de alta parte.

In ultimi ani , a devenit tot mai evidenta faptul ca una din rezervele capacitatii de performanta o reprezinta valorificarea adecvata a cunostintelor crono biologice , luand in consuderare coordonatele temporale si variatiile ritmice in timp ale diversilor parametrilor raspunzatori de performanta motrica pe parcursul celor 24 de ore sau pe perioade mai lungi de timp.

Desfasurarea ritmica a functiilor biologice , intelegerea mecasismelor implicate in aparitia bioritmurilor ofera premise importante in dirijarea procesului de pregatire a sportivilor , in conditiile in care o serie de indicatori fiziologici, biochimici si psihologici inregistreaza variatii pe parcursul unei date , al unei saptamani , luni sau al unor perioade mai lungi de timp.

Pentru majoritatea organismelor , regimurile de iluminare (succesiunea zi-noapte) sunt principalii sincronizatori , la care se adauga succesiunea anotimpurilor , alternanta cald-frig , orarul activitate-repaus , orele de masa etc.

In acest context , ritmul presupune o adaptare fundamentala in timp, ca periodicitate a unui process, a unei activitati sau a unei miscari .Ritmul endogen reprezinta o caracteristica genetica a individului , determina de factori interni , in timp ce ritmul exogen vizeaza varietatea manifestarilor determinata de influentele factorilor periodici externi asupra organismului.

Varibilitatea functiilor biologice este data de oscilatii spontane (endogene) si de oscilatii induse (exogene).Reperele periodice cosmice sunt in principal , miscarea de rotatie a pamantului in jurului axei sale , care a determinat sincronizarea functiilor cu perioada de 24 de ore si miscarea de revolutie in jurul soarelui , care a imprimat unor procese periodicitatea de un an .In timp, factori de mediu au imprimat aceasta periodicitate in strucyutile fundamentale ale celulei , ducand la instalarea unor ritmuri endogene , cu determinism genetic .Astfel , fiecare organ sau celula are momente cand activitatea sa este maxima pentru unele functii si minima pentru altele.

Studiul cantitativ al fenomenelor biologice a contribuit la definirea si identificarea ontervalelor de timp cand mecanismelor fiziologice functioneaza la nivel optim.Unii specializati considera ca o buna performanta motrica este de asteptat daca lucrul efectiv se desfasoara intre orele 10-12 si 16-18, afirmatie care se bazeaza pe faptul ca lantul de procese interne , de la activitatea metabolica la cea cognitiva , inregistreaza un randament mai bun in aceste intervale orare.

Identificarea timpului pentru o anumita sarcina motrica poate determina o crestere a performantei de pana la 10%.In 1985 , Winget si colaboratorii sai au realizat un inventar al factorilor circadieni implicati in performanta sportiva , pe care-l prezentam in continuare:

Acelasi autor descrie si factorii care influnteaza variatia performantei motrice pe parcursul celor 24 de ore , precum si determinantii cronotipului circadian : incarcatura de lucru , factori psihologici de stress si motivatia .Exista doua forme ale cronotipului circadian : tipul de dimineata si tipul nocturn .Aceste doua tipuri sunt influentate de interactiunea sociala , lumina si temperartura , eficienta antrenamentului , regimul de somn , altitudinea , constituentii dietei si orele de alimentatie , particularitatile de varsta si sex , orarele de somn perturbate de zborurile transcontinentale.Cu alte cuvinta , sunt indivizi ale caror performante sunt mai bune dimineata , in timp ce alti obtin rezultate superioare pe parcursul serii.De asemenea variatii diurne ale performantei sportive s-au inregistrat in numeroase sporturi , de exemplu , inotatorii , alergatorii , aruncatorii de greutate si canotorii au performante superioare seara.

Redam in continuare cateva variabile si orele estimate cu performante ridicate :

Ritmurile comportamentului performant pot fi modificate si de factori ca dispozitie , experienta , motivatie , privare de somn etc.

In planul indicatorilor psihologici s-au realizat investigatii privind variabilitatea starilor afective, a ciclurilor activism-depresie , parametrii sensorial -perceptive.Insasi perceptia subiectiva a efortului variaza in timpul unei zile , in sensul ca , seara , efortul pare mai usor de efectuat .Acest fapt are semnificatii importante in progamarea lectiilor de antrenament ce reclama eforturi maximale .Dde asemenea , perceptia durerii este ciclica , cu o toleranta superioara seara.Parametri cardiovasculari (volum systolic, frecventa cardiaca , debit cardiac, presiune arteriala , rezistenta capilara, irigatia sangvina a diferitelor tesuturi) au si ei o comportare ritmica .

La aceste aspecte putm adauga diferentele interindividuale , sportivii nefiind identici din punct de vedere bioritmic , ei manifestand ritmuri cu anumite particularitati si nuante .Asemenea diferente sunt cauzate de amplitidinea ritmurilor , importanta relative a factorilor endogeni si exogeni care le induc , sensibilitatea fata de diferiti sincronizatori , faza oscilatiilor etc.Cauzele acestor diferente sunt putin cunoscute in detaliu , dar stilurile noastre de viata , de exemplu regimul active sau sedentary , concentrarea activitatii in prima sau a doua parte a zileu , pot contribui la aceste variatii.De asemenea , factorii interni au si ei contributia lor din perspective structurilor biologice tip ceasornic , care stabilesc perioada de oscilatie , acuratetea   raspunsului la conditiile endogene sau externe.

In elaborarea planurilor de pregatire trebuie respectat caracterul ritmic al functiilor vitale care influenteaza capacitatea de performanta .Acesta rezulta din alternanta antrenament-refacere , efort-restabilire , miscare-repaus , corespunzator ritmurilor naturale organice .Desincronizarile acestora conduc la hiperexcitabilitate , oboseala , fenomene restrictive pentru capacitatea motrica si de performanta.

In acest context , se poate afirma ca mezostructura antrenamentului este legata de ritmurile lunare (circatrigintane), microstructure este legata de ritmurile saptamanale (circaseptane) si macrostructura , de ritmurile anuale.