COLECISTITELE

COLECISTITELE

Calea biliara, prin care se scurge fiere (bila), produsa de celula hepatica (hepatocit), pana in duoden, are aspectul unui arbore care are ramurile in ficat si radacina in duoden. Bila, formata in caile biliare intrahepatice este colectata, din canalele biliare, din lobul hepatic in canalul hepatic drept si canalul hepatic stang care se unesc, la iesirea din hilul hepatic, in canalul hepatic comun, si, apoi, in canalul coledoc.

Vezicula biliara reprezinta un diverticul, asezat la nivelul coledocului care are rolul de a depozita bila care se scurge, in mod permanent, in caile biliare principale (CBT).

Vezica biliara are o forma de para, cu o lungime de 7- 10 cm si o grosime de 3 cm, cu o capacitate de 30- 50 cmc. Comunica cu coledocul prin canalul cistic care are o grosime de 3 mm si o lungime variabila si care se varsa, in unghi ascutit, pe partea dreapta a coledocului. Cisticul este prevazut, cu o serie de valvule (Heisters) care permit trecerea bilei, intr-un singur sens, din coledoc catre colecist, in momentul cand colecistul este, in repaus. La nivelul gatului vezicii, se gasesc fibre musculare care formeaza impreuna cu fibrele musculare netede din cisti, sfincterul lui Lutkens. De la nivelul acesta, pornesc dischineziile biliare, adica tulburarile de contractie si golire, ale colecistului.

In peretii colecistului, se gasesc, o serie de canalicule microscopice care pleaca, din mucoasa pana in seroasa veziculei. Ele au fost descrise de Luschka si Rokitansky. Dilatarea acestor canalicule, ia aspectul unor saculete in care, se pot produce, inflamatii si abcese care determina colecistitele acute.

Rolul veziculei biliare este, triplu.

- preluarea bilei secretate, in mod continuu, de ficat;

- stocarea bilei si concentrarea ei;

- eliminarea bilei, in timpl digestiei.

Umplerea veziculei biliare are loc, in mod continuu, fiind asigurata de functia valvulelor Heisters si sfincterul Lutkens. In canalele biliare intrahe- patice, bila circula cu o presiune, de 2 cmc de apa. La o presiune de 7- 8 cmc, de apa, se deschide canalul cistic. Acumularea bilei, in colecist, este necesara, in vederea colectarii bilei necesare, pentru digestia grasimilor care ajung, induoden si jejun. In momentul in care, aceste alimente grase ajung, in duoden si jejun, se secreta, reflex, o enzima, numita colecistochinina care produce contractia, energica, a colecistului.

Aceste contractii realizeaza o presiune, de 15- 18 cmc de apa, in canalul coledoc.

Presiunea aceasta, deschide sfincterul lui Oddi care sade, inchis, pana la o presiune de 10 cmc apa. In plus, la omul normal, exista un sinergism functional care deschide, reflex, sfincterul Oddi, in momentul contractiilor colecistului (reflexul, descris, de Doyon. In acest fel, bila este expulzata, in duoden.

Rolul bilei, este complex;

- emulsionarea grasimilor, din alimentele patrunse, in duoden si jejun, pentru a permite actionarea lipazei pancreatice, in vederea fragmen- tarii acestor grasimi, in molecule mai simple, care pot fi absorbite de catre mucoasa intestinala.

- bila are un efect excitant, asupra peristaltismului intestinal.

- este un vehicol pentru excretia, din sange, abilirubinei rezultate din distrugerea hemoglobinei, din hematiile moarte.

- foloseste excesul de colesterol sintetizat, de hepatocit.

Ficatul produce 800- 1200 g bila pe care o stocheaza, vezicula biliara. Cand, cantitatea de bila depaseste capacitatea de 30- 50 ml a vezicii biliare, colecistul o poate concentra, prin deshidratare, de 12- 20 ori.

Coledocul care reprezinta canalul final de scurgere a bilei patrunde, oblic, in duoden, impreuna cu fibrele acestuia realizand, un sfincter, care reprezinta o minunatie arhitectonica care poarta numele de, sfincterulKapandji si Ochsner. Acest sfincter, impreuna cu fibrele din canalul Wirsung, prin care se varsa sucul pancreatic, realizeaza o dilatatie de la nivelul coledocului distal care poarta numele de ampula lui Vater care asigura scurgerea bilei si sucurilor pancreatice, intr-un mod armonios, in functie de necesitatile, de digestie.

Vezicula biliara are doua feluri, de contractii;

- contractie de fond, lenta, care se numeste contractia tonica;

- contractie periodica, la 3- 5 inute, numita contractie intermitenta, care este, mult mai puternica.

Contractia colecistului este declansata, de substantele, numite colecistocinetice. Dintre acestea, mentionam, alimentele grase, albusul si galbenusul de ou, untul, smantana, uleiurile de floarea soarelui, peste sau masline

laptele si carnea. Dintre edicamente, mentionam; acetilcolina, histamina,

secretina s. a. Contractia colecistului este reglata neurohormonal prin colecistochinina si pancreozinina, secretate, de duoden si jejun. Vagul este, un puternic stimulator, al contractiilor colecistului, in timp ce, simpaticul

inhiba aceste contractii. Astfel, se explica, dischineziile sau tulburarile de contractie, ale colecistului care apar in emotii, frica sau stres.

Afectiunile veziculei biliare sunt numeroase si impresionante.

Ele se pot sintetiza in trei categorii principale:

- dischineziile biliare sau tulburarile biliare, de motilitate (contractii) ;

- litiaze sau precipitari, de critale, din substantele care compun bila (colesterol, saruri biliare, pigmenti biliari s. a.) ;

- inflamatiile colecistului (colecistitele acute).

DISCHINEZIILE BILIARE

Dischineziile biliare sunt de doua feluri;diminuari ale contractiilor (hipotonii) si exagerari ale contractiilor (hiperchinezii).

Hipotonia colecistului realizeaza ''colecistul lenes''care se contracta lent, insuficient si produce tulburari, prin diminuarea procesului de emulsionare a grasimilor, din intestin, pe de o parte, iar pe de alta, tulburari determinate de stocarea (staza) bilei in colecist.

Bolnavii care, nu beneficiaza de emulsionarea corecta a grasimilor pentru a facilita actiunea lipezei pancreatice, sufera de tulburari de absorbtie (malabsorbtie inestinala), au scaune moi, galbene, lucioase, bogate in grasimi care nu se absorb in intestin.

Bolnavii care au staza, in colecist, sufera de dureri sau dispensii biliare si sunt predispusi la a face calculi biliari.

Bolnavii cu hipertonie (hiperchinezie) a veziculei biliare reactioneaza exagerat, uneori brutal, la prezenta grasimilor, in duoden si jejun. Ei sufera, de colici biliare, importante.

La aceste dischinezii, ale veziculei biliare, participa, in procente varibile, o serie de anomalii, ale canalului cistic (alungit, sinuos, inflamat), precum si ale canalului coledoc si sfincterului lui Oddi.

Tratamentul celor doua forme, de dischinezie (distonie) biliara este, diferit si el trebuie adecvat, fiecarui bolnav.