CONSUMUL DE DROGURI

CONSUMUL DE DROGURI

Daca pana in anul 1995 se spunea ca Romania este coridor de trecere pentru droguri, incepand cu 1995, Romania devine consumator al tuturor substantelor.

In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane , drog este definit ca "substanta de origine vegetala, animala sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant".

La randul sau, stupefiantul se defineste ca "substanta medicamentoasa care inhiba centrii nervosi, provocand o stare de inertie fizica si psihica care, folosita mult timp, duce la obisnuinta si la necesitatea unor doze crescande".
Consumul de droguri si stupefiante reprezinta una dintre provocarile cu care se confrunta umanitatea de o perioada lunga de timp, iar efectele directe si indirecte ale acestuia au dus la crearea unei colaborari internationale menite sa puna capat, sau sa diminueze acest fenomen, ce ia amploare in fiecare moment, ajungand la cote ingrijoratoare. Consumul de droguri nu tine cont de varsta, categorii sociale sau profesionale. Exista o categorie de droguri admise de legislatia internationala , vorbim aici de drogurile legale, categorie in care sunt incluse tutunul, alcoolul, cofeina si cateva medicamente cu rol calmant.

In Uniunea Europeana, intre 7.000 si 8.000 de decese se datoreaza anual consumului de droguri. 40% din consumatorii de droguri care folosesc seringile sunt infectati cu hepatita C si tot consumul de droguri cauzeaza in fiecare an 3.000 de infectii cu HIV. Acestea sunt doar cateva statistici prezentate in raportul anual pentru 2008 privind drogurile - raport prezentat pe 5 noiembrie, in cadrul Comisiei pentru Libertati civile, de catre Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie.

Sinuciderile cauzate de depresii cronice fac mai multe victime in UE decat accidentele rutiere. Un raport al Parlamentului European din noiembrie 2008, arata ca decesele prin sinucidere - cauzate de depresii cronice, fac mai multe victime in UE decat accidentele din trafic. Reprezentantii Parlamentului indeamna statele membre sa ia in calcul programe de prevenire a acestei afectiuni psihice. Din cele aproximativ 59.000 de sinucideri anuale in UE, 90% sunt atribuite unei tulburari psihice. Se estimeaza ca pana in 2020, depresia va deveni cea mai obisnuita boala in lumea dezvoltata. Tinerii sunt cei mai afectati de depresie pe fondul crizei financiare: terminarea studiilor - medii sau superioare, urmata de absenta unui loc de munca sau de salarii de mizerie, care nu ajung nici pentru plata chiriei dar, mai ales, pentru asigurarea existentei unui tanar, sunt principalele cauze pentru care tinerii dezvolta depresii, intretinute si de consumul de alcool sau de droguri.

Depresia este o afectiune psihica, caracterizata printr-o perturbare serioasa a echilibrului emotional si o diminuare considerabila a calitatii vietii, pe o perioada lunga de timp. Aceasta afectiune se manifesta ca o traire de suferinta si tristete profunda si adesea afecteaza apetitul, somnul si parerea despre tot ceea ce ne inconjoara. Persoanele care sufera de depresie nu pot, pur si simplu, sa faca fata situatiei, sa treaca peste ceea ce este rau si sa se simta bine. Fara tratament simptomele pot sa dureze saptamani, luni sau chiar ani. Depresia este de obicei declansata de o combinatie de factori biologici, psihologici si factori din mediu. 
Pacientii care sufera de depresie traiesc de obicei o stare de ingrijorare si de tristete. Ei se simt nefericiti, lipsiti de ajutor si abandonati. Sunt nemultumiti de lucrurile din jurul lor si nimic nu-i poate face fericiti.

Uneori starile de deprimare reprezinta doar o forma usoara a afectiunii, alteori ea se agraveaza, in timp ducand la efecte absolut devastatoare ca sinuciderea sau acte de violenta indreptate asupra celor din jur.

Majoritatea tinerilor nu au nici sustinere financiara din partea parintilor, uneori chiar sunt coplesiti de reprosuri din partea acestora, context in care devin agresivi in limbaj si comportament si recurg la consumul de alcool sau droguri.

Cele mai consumate droguri in Uniunea Europeana sunt canabisul (aproximativ patru milioane de europeni consuma canabis in fiecare zi, sau aproape in fiecare zi), cocaina (consumata cel putin o data de 12 milioane de europeni), amfetaminele (consumate cel putin o data de 11 milioane de europeni), ecstasy (consumat cel putin o data de 11 milioane de europeni) si LSD. 

Numarul consumatorilor de heroina este in crestere in tari precum Estonia, Lituania, Austria si Romania, 40% dintre cei care isi injecteaza acest drog avand varste sub 25 de ani.

In tara noastra, o categorie de pacienti o constituie romanii plecati la munca in strainatate, care cad in patima drogurilor din cauza frustrarilor si a dorului de casa si familie. Cei mai multi tineri internati acum la Spitalul Socola din Iasi, dintre asa-zisii 'capsunari', provin din Spania si Italia.

Fac parte din categoria celor care nu au reusit sa se descurce. Nu s-au integrat si, fiind marginalizati, s-au apucat de consumat si vandut droguri.

Teoriile behavioriste pun accentul pe comportamentul de cautare a drogului, mai degraba decat pe instalarea dependentei fizice fata de drog. Se considera ca in inducerea comportamentului de cautare a drogului sunt implicati unii factori comportamentali, ca: efectele de intarire pozitiva (starea de euforie, inlaturarea anxietatii, prevenirea sau disparitia simptomelor sindromului de abstinenta, cresterea performantelor fizice si psihice, etc) care accentueaza comportamentul de cautare a drogului;

efectele adverse ale drogului, care slabesc comportamentul de cautare;

capacitatea individului de a discrimina intre efectele drogului si alte substante;
La acesti factori se adauga unele variabile modulatorii, cum ar fi: contextul social, factorii genetici, istoricul comportamental, antecedentele farmacologice, mecanismele neuronale care au la baza unele neuropeptide endogene si monoamine, toate acestea contribuind la efectele de intarire pozitiva ale drogului. Copiii si adolescentii - consumatori de droguri prezinta o serie de aspecte particulare ca urmare a lipsei trasaturilor definitorii de personalitate, ceea ce determina cresterea gradului de vulnerabilitate a acestora in conditiile unei inductii negative socio-familiale.

O parte dintre copii si adolescenti traiesc un fenomen de inadaptare psihogena, tradus prin: instabilitate afectiva, sugestibilitate crescuta, manifestari discomportamentale tranzitorii. In cazul instalarii unor stari nevrotice reactive, se produce o desincronizare intre dezvoltarea normala biologica, psihologica si sociala indispensabile conturarii adecvate a viitoarei personalitati.

Traumele afective traite de catre copii si adolescenti creeaza conditiile favorabile recurgerii la drog, in special la cei care provin din familii in care exista consumatori de droguri. Chiar daca drogul este consumat ocazional, recreational, acesta poate reprezenta elementul aparitiei toxicomaniei.

Teoriile sociologice considera ca dependenta fata de drog este un proces social mai degraba decat o relatie intre proprietatile fizice ale drogului si impactul lor asupra organismului uman.
Consumul de droguri ilicite a aparut ca un fenomen cu dimensiuni sociale in anii 1950-1960, in cursul masivelor si dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Comunitatile in care se instaleaza consumul de droguri se gasesc, de regula, intr-o stare de 'dezorientare culturala', cultura inteleasa intr-un sens larg, ca un ansamblu de concepte functionale sau valori prin care individul se integreaza intr-o comunitate.

Aceasta stare de dezorientare este mai pronuntata la tineri, care in mod firesc se afla la varsta cautarii propriei identitati si a identitatii lor sociale, cautare care poate avea un efect destabilizator. Consumul de droguri apare frecvent asociat cu o cultura alternativa, atractiva, care este opusa comunitatii in care tinerii nu se simt integrati.

In acest sens, este tipica extinderea consumului de droguri ilegale in SUA, care s-a produs in anii 1960, odata cu aparitia fenomenului hippie, ca semn de protest impotriva unei 'societati tehnocratice, dominate de conventii si structuri burgheze, in mare parte ipocrite'. Festivalul de la Woodstock din anul 1969, a adunat mai mult de 450.000 de oameni pe o pasune in Sullivan, cu scopul de a protesta in legatura cu razboiul din Vietnam, de a "respinge societatea tehnocrata si comerciala a predecesorilor; de a reprosa faptul ca America se bazeaza pe proprietate, eficacitate, consum, cultul banului si ca a pierdut toate contactele cu natura si cu fortele universului". Pentru patru zile locul a reprezentat o contracultura a unei cvasi-mini-natiuni in care mintile erau deschise, drogurile peste tot dar legale, iar sexul era liber. Tinerii, apartinand acestei miscari, s-au distins de la bun inceput printr-un comportament sfidator, caracterizat prin: trai in comun pe strada, un aspect exterior particular (plete, purtarea de tunici indiene, mers descult), amor liber, cersetorie si, mai ales consum de droguri, in special halucinogene, in cadrul unor ceremonii care imitau religiile orientale.

Conform teoriei invatarii sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de o anumita subcultura si sunt invatate de catre noul initiat de la consumatorii mai vechi de droguri, fiind cunoscut faptul ca, de cele mai multe ori, individul devine dependent la indemnurile unor prieteni consumatori. In acest mod, rationalizarile utilizate pentru a justifica consumul de droguri precum si senzatiile care trebuie sa decurga din acest consum, sunt invatate de la alte persoane.

Erving Goffman ( 1922- 1982, profesor de antropologie si sociologie la Universitatea Pennsylvania - Philadelphia, consultant la Institutul National pentru Sanatate Mintala din Washington) considera ca indivizii dependenti de droguri sunt 'devianti sociali', 'esecuri in scenele motivationale ale societatii', 'indivizi care par angajati intr-un refuz colectiv al ordinii sociale'.
Atribuirea unui asemenea rol puternic stigmatizat toxicomanului, il obliga pe acesta sa se asocieze cu alti indivizi asemenea lui, pentru a putea adera la normele si valorile create de subcultura consumatorilor de droguri si pentru a putea gasi un sprijin in aceste norme si valori. Includerea individului in subcultura drogului va determina, de asemenea, schimbarea conceptiei de sine, facilitand acestuia sa se transforme intr-un dependent de 'cariera'.

Este vorba despre un proces de stigmatizare, etichetare, a dependentului de droguri. 'Cariera' unui individ dependent de droguri se deruleaza in strada, in special in cartierele periferice ale oraselor, in compania altor indivizi dependenti, care adera la acelasi sistem de norme si valori sociale si care isi petrec majoritatea timpului in cautarea unor noi doze de drog, in desfasurarea unor activitati ilegale (prostitutie, furt, spargeri, jocuri de noroc), activitatile conventionale ocupand doar o mica parte din timpul lor.

Consumatorii de droguri pot proveni si din familii instarite, exagerat de tolerante fata de comportamentele descendentilor. Parintii se pot amagi ca este vorba doar despre o problema trecatoare si acest lucru sa-i determine sa se autolinisteasca, lasand astfel ca situatia sa scape treptat de sub control.

Heroina, drogul preferat de romani, distruge rapid organele vitale

Supradoza poate sa insemne de la cateva unitati pana la 3-4 grame de drog si difera in functie de toleranta organismului. Tot supradoza este si cand consumatorul de droguri isi reduce singur doza, dupa care o mareste brusc- acest lucru ducand la stop respirator, adica la deces. Drogurile afecteaza, in timp foarte scurt, organele vitale- inima, ficat, rinichi si creier.

Cel mai folosit stupefiant in Romania este heroina, un drog foarte puternic, care are efect distructiv asupra tuturor organelor. Cum 90 % dintre consumatori isi injecteaza drogul, acestia se pot imbolnavi, in plus, si de SIDA, hepatita B si C si nu numai.

Punctul de vedere psihanalitic este acela ca, dependenta chimica rezulta din eforturile de rezolvare in stadiul oral al dificultatilor de dezvoltare psihosexuale (Ace AM, Smith D., 1987). Aceasta perspectiva sustine ca individul actioneaza din prisma conflictului inconstient de independenta- dependenta. Deteriorarea capacitatii de testare a realitatii, slaba capacitate de control a impulsului, egocentrismul, incapacitatea de a negocia cu tensiunea realitatii si de dirijare a placerilor, teama de intimitate interpersonala, sunt aspecte regasite in unele situatii la indivizii dependenti de drog si sunt explicate ca un blocaj la stadiul oral.

Teoria asupra stressului sugereaza faptul ca recurgerea la substante reprezinta un mecanism de solutionare in sensul diminuarii emotiilor negative sau de accentuare a emotiilor pozitive. Orientarea adaptativa spre dependenta evidentiaza homeostazia ca factor motivant in consumul de drog.

Indivizii incearca sa solutioneze provocarile, solicitarile mediului prin activarea cu ajutorul drogurilor, a resurselor disponibile inadecvate. Aceasta abordare a dependentei evidentiza etapele modificarii si ne orienteaza catre diferitele tipuri de invatare corespunzatoare fiecarei etape, de la initiere la rutina. Situatiile de risc crescut ce decurg atat din consumul primar de initiere (ca presiune a grupului de prieteni) si recidiva sunt aspecte carora aceasta teorie le acorda toata consideratia.

Diferentele intre sexe si interdependenta la consumul de heroina ca mecanisme de adaptare au constituit, de asemenea, teme de cercetare (Tucker, 1985). Ea a identificat diferenta intre sexe in paternul de consum al heroinei si a atribuit aceasta diferentelor intre sexe in ceea ce priveste sprijinul social si solicitarea mediului. Chiar daca barbatii au fost in mod frecvent consumatori ai unei plaje largi de droguri inainte de a se initia in consumul de heroina, femeile au predilectie in debutul consumului de drog, cu heroina. Tucker afirma ca initierea femeilor in consumul de heroina are loc ca invaliditate de adaptare la situatia sociala de coexistenta cu barbatul care consuma heroina.

Adaptarea femeii la un sistem de sprijin ce incurajeaza consumul de heroina a constituit inceputul propriului ei consum.

De asemenea, sustinerea partenerului de consum de drog se face in mod diferit: femeile consuma heroina in cadrul unui context de solicitare a mediului, consuma o doza zilnica mai mica ca a barbatului si, de asemenea, recurg mai putin la supradoza.

Unii specialisti explica abuzul de drog ca fiind declansat de disfunctia survenita in cadrul familiei. Abuzul de droguri, a unor adolescenti poate apare ca urmare a procesului de destructurare a conceptului de familie moment in care evolutia maritala se intrerupe, legaturile intergeneratii devin confuze.

Legaturile psihologice difuze si respectul de sine scazut in astfel de familii indica puternice sentimente de teama existente, iar membrii familiei isi permit exprimarea sentimentelor doar sub influenta drogurilor. Astfel de familii sunt descrise cel mai bine ca sisteme ai caror membri sunt marcati de singuratate, devalorizare si deprivare. Dependenta de chimicale poate avea un istoric in arborele genealogic.

Parintii din familiile de origine au avut experiente limitate in ceea ce priveste capacitatea de rezolvare a problemelor, interdependenta si conflictul de organizare. Ca parteneri intr-un mariaj, nu au inteles cum sa emita decizii in colaborare si au in general un mariaj nesatisfacator.

Atunci cand parintii nu pot coopera in familiile disfunctionale, este imposibila desemnarea limitelor mutuale, iar evolutia adolescentului este nesupravegheata. Atentia este atrasa prin comportamentul negativ, care serveste la mentinerea homeostaziei familiei, iar separarea si izolarea sunt dificil de stabilit pentru copil. Crizele generate de dependenta se pot constitui ca unica modalitate de interactiune intre membrii familiei. Separarea de familia dependentului prin casatorie sau alte modalitati poate fi chiar sabotata si ca adult, dependentul se poate intoarce acasa (Texter, 1987).

In Romania, pentru 42 % dintre consumatorii de heroina, varsta de debut este cuprinsa intre 15 si 19 ani, pentru 27 % - intre 20 si 24 de ani, 11 % avand varsta de debut in consum sub 14 ani.

Cocaina - drogul burghezilor

Printre cele mai cunoscute droguri ilicite, cunoscute astazi, se afla si cocaina, o substanta foarte periculoasa. Extrasa din plante de coca din America de sud, cocaina este un stimulant strans legat de cofeina, desi este cu mult mai tare. La inceput, cocaina reduce apetitul si induce sentimentul de buna dispozitie, incredere si vigilenta, stari care dureaza 20-90 minute, functie de forma in care este luat drogul. Pe masura ce efectele dispar, consumatorul traieste sentimente de anxietate care vor dura cel putin cateva ore. Consumatorii fumeaza o forma de cocaina, cunoscuta sub numele freebase sau o forma cunoscuta drept crack. Fumatul drogului produce accentuarea starilor, mai rapid decat inhalarea sau injectarea, desi starea este foarte scurta.

In timp ce cocaina inhalata are puritate 20-50%, cocaina fumata se apropie de 100%. Crackul, o forma de roca a drogului cocaina, are 25-90%. Introducerea granulelor de crack a atras un alt segment de populatie, a celor cu venituri mici, datorita costului redus.

Riscuri potentiale. In SUA, cocaina este drogul ce creaza cea mai mare amenintare la sanatatea publica. Institutul National al Abuzului de Drog, din SUA, a apreciat ca 2 milioane de indivizi sunt consumatori de cocaina. In Romania se consuma toate formele de droguri, piata nefiind inca segmentata, orientata.

Desi se spunea ca, in cazul consumului de cocaina nu se creaza dependenta, totusi, experimentele pe animale au demonstrat dependenta. In aceste experimente maimutele care au avut acces nelimitat la cocaina, au continuat sa ingereze substanta pana au murit de epuizare si subnutritie.

Cocaina este asociata problemelor cardiovasculare, inclusiv atac de cord si aritmie, in probleme pulmonare si in atacuri cerebrale. Consumul regulat de cocaina poate conduce la toleranta si dependenta si, adesea este insotita de anxietate crescuta si depresie, iluzii paranoide si subnutritie.

In timp ce cocaina produce mai intai performante sexuale ridicate, consumul indelungat genereaza disfunctii sexuale atat la barbati cat si la femei.

Consumul prelungit de cocaina poate produce si mai rau, tremor si convulsii, ca rezultat al pierderii coordonarii motorii.

Inhalatiile repetate de cocaina pot produce distrugerea mucoasei nazale si, in cazuri mai rare, poate conduce la perforarea membranei dintre nari.

Femeile gravide care consuma drog se expun unor riscuri crescute pentru avort sau nasteri premature. Mai mult chiar, copiii nascuti din parinti consumatori manifesta semne de nedezvoltare cum ar fi inaltime redusa, greutate redusa la nastere, cap mic si deteriorari neurologice. Cocaina consumata de femei gravide a fost asociata si altor defecte la nastere, printre care maltformatii ale inimii, craniului si tractului gastrourinar.

Copiii consumatorilor pot dezvolta de asemeena riscuri mari pentru dezvoltarea

sindromului d e d e c e s s u b i t l a c o p i i (SIDS - sudden infant death syndrome).

Marihuana

De-a lungul timpului, planta de marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit si a perceptiei pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Herodot (apud Edwards, 2006, 175) descria in anul 450 i.e.n. modul cum era consumata canepa de catre sciti: 
"Cand scitii obtin semintele acestui Kannabis, le arunca in foc pe pietre inrosite. Semintele ard asemenea tamaii, degajand mai mult fum decat orice baie de aburi greceasca. Ei inhaleaza fumul si incep sa delireze".

Conform definitiei comportamentului deviant, consumul de marijuana pune in pericol valorile fundamentale ale societatii, prin indepartarea semnificativa a consumatorilor de la normele sociale, morale si legale ale societatii, reflectand o stare conflictuala a individului cu mediul social caruia apartine. Un astfel de comportament este determinat de anumiti factori: caracteristici ereditare ale personalitatii, conform teoriei lui Howard Becker, care il predispun pe individ la savarsirea infractiunii, precum si caracteristici dobandite din cadrul mediului social in care a crescut , a fost educat, sau la care s-a adaptat.
Consecintele sociale ale unui astfel de comportament sunt precedate de socializarea inadecvata in grupurile primare sau invatarea comportamentului deviant.

Reducerea contactelor cu mediile considerate deviante este cel mai greu lucru de realizat. Lupta autoritatilor cu acest tip de infractionalitate poate avea succes prin crearea unei structuri de ocazii legitime pentru realizarea scopurilor societale.

Marihuana, denumita si iarba, reprezinta al treilea drog recreational cel mai popular din SUA (dupa alcool si tutun) si posibil este cel mai raspandita dintre toate substantele controlate. Marihuana, sau hasisul , are la baza fibra plantei Cannabis sativa, o rasina foarte concentrata si foarte puternica din planta.

Efectele pe termen scurt si indelungat. In doza medie, efectele marihuanei nu difera foarte mult de cele generate de cantitati moderate de alcool, aparand in plus distorsionarea perceptiei timpului, accentuarea ritmului cardiac, dilatarea vaselor sanguine oculare, accentuarea apetitului si setei si, unele stari de slabiciune musculara. Aceste efecte pot dura chiar si mai mult de 8 ore.

Alte efecte variaza in functie de fondul individului, de mediu si uneori se aseamana cu cele ale sedativelor moderate sau chiar cu cele ale stimulentelor moderate. De asemenea, marihuana poate intensifica efectele alcoolului, cofeinei si barbituricelor. Consumatorul de marihuana, instabil emotional, poate reactiona intr-o maniera exagerata in aproape orice alta directie, inclusiv panica severa sau paranoia.

Dozele ridicate pot induce o dereglare senzoriala semnificativa. Capacitatea de a gandi in mod clar si de a invata este redusa prin consumul de marihuana. Pe termen lung, riscul major in consumul de marihuana il constituie deteriorarea respiratiei. La fel ca si tutunul, marihuana poate bloca eficienta plamanilor. Substantele chimice cauzatoare de cancer, prin fumatul tutunului, sunt identificate la nivelele foarte ridicate prin fumatul de marihuana.

O alta preocupare fata de consumul de marihuana este impactul asupra planului mental al individului. Chiar daca gandirea deliranta, paranoia si halucinatiile au fost atribuite consumului de drog, este inca neclar daca acesta genereaza aceste probleme sau accentueaza o evidenta predispozitie. De asemenea, s-a sugerat ca, pe termen lung consumul de marihuana conduce la aplatizarea ambitiei si tonusului, pierderea motivatiei, apatie, inactivitate, neglijenta si lipsa preocuparii pentru viitor.

Narcotice opiacee.

Narcoticele opiacee induc consumatorului amortirea atat fizica cat si mentala. Ele actioneaza ca un analgezic asupra sistemului nervos central, anuland durerea fara producerea pierderii de constiinta.

Narcoticele opiacee includ:

• Opiaceele: opiu, morfina, heroina.
• Opioidele: grupul de substante sintetice, care sunt asemanatoare chimic opiaceelor.

Opiumul, substanta fundamentala, originara din Asia mica, se extrage dintr-o specie de mac. Elementul activ este m o r f i n a . H e r o i n a , un derivat al morfinei, este de doua ori mai tare decat morfina.

Consumul medical. Narcoticele opiacee sunt utile in planul medical pentru suprimarea durerii, controlul diareei si suprimarea racelii. Subiectii carora li se administreaza sub prescriptie aceste substante nu devin dependenti.

Daca morfina este recomandata pentru alinarea unei dureri severe, a unei vatamari, atunci subiectul va dezvolta dependenta din momentul in care vatamarea a fost vindecata iar substanta nu se mai impune ca necesara.

SUBSTANTE PSIHEDELICE / HALUCINOGENE.

Substantele halucinogene sunt acele droguri ce induc iluzii, distorsionare mentala prin creare de dispozitii, ganduri si perceptii care altfel nu s-ar desfasura decat in vise.

LSD. O doza medie de LSD produce un usor vertij, stare de slabiciune, dilatarea pupilelor si alterarea perceptiei, distorsionarea simtului asupra timpului, infundarea auzului si, sinestezia, amestecarea simptomelor in care o persoana "aude" colorat sau vede "sunete"

Simptomatologia psihologica include un suvoi de ganduri in combinatii noi, modificari rapide de dispozitie si sentimentul de deformare a organismului.

In Romania inceputului de mileniu nu putem afirma existenta unor modele in consumul de drog, dar datorita haosului in legislatia existenta si in comunicarea din aparatul administratiei de stat incepe sa se contureze acceptarea si prestigiul comportamentului de consum de drog.

Familiile dezordonate, caracterizate de haos, pot recurge la consumul de droguri pentru a reduce posibilitatea modificarii de structura in familie ca sistem.

In timp ce membrii familiei se focalizeaza pe consumul de drog al unui membru al familiei, ei ignora aspectul fundamental al nefericirii personale si disfunctionalitatea rolurilor si statutului familiei ca sistem.

Este mult mai probabil ca, tinerii, consumatori de drog sa provina din familii cu interactiune deficitara, in care crizele sunt manifestari frecvente, iar atitudinile parintilor si comportamentul cu rol modelator al tertilor sprijina consumul si/sau abuzul de alcool, tutun, drog. Tinerii sunt expusi unor riscuri crescute pentru consumul de drog daca ei provin din familii cu membri ce au experimentat sau sunt dependenti de drog sau in care parintii consuma bauturi sau droguri tari fie in ideea recreerii sau ca modalitate de solutionare a unor probleme (Kandel, 1980).

Blum (1978) a observat ca in familiile in care s-a cultivat independenta in locul disciplinei si responsabilitatii comunitatii, copiii sunt expusi unor riscuri crescute la consumul de droguri tari.

Personalitatea.

In timp ce unii tineri consuma droguri datorita problemelor lor emotionale, altii au cu totul alte motive. Incercarile de identificare a factorilor comportamentali sau sociali de risc in consumul de drog au inceput sa fie bine studiate si este evident ca nu exista nici un mecanism specific de declansare sau vreun eveniment care sa prezica consumul de

drog la o persoana data (Newcomb, Maddolician, Bealter, 1986).

Socializarea la normele non-traditionale, dereglarile in relatiile normale copil-parinti, lipsa de implicare in grupuri organizate, suferinta fizica si chinurile mentale, toate s-au aratat ca fiind factori de predispozitie la initierea in consumul si abuzul de drog.

Cercetarile realizate pe consumatorii de cocaina si marihuana din licee, evidentiaza variabile comune, precum fondul sau intim si stilul de viata. Jalali (1981) estima ca mai putin de 10% dintre consumatori sunt marcati de tulburari de personalitate bine definite ce necesita tratament. Cei mai multi dintre consumatorii tineri sunt sanatosi din punct de vedere al sanatatii psihice.

Tinerii care manifesta trasaturi dominante de rebeliune, impulsivitate si nesiguranta se expun unor riscuri crescute de a deveni consumatori de drog. In mod frecvent ei manifesta o orientare hedonista si de aceea au dificultati in amanarea trebuintelor de satisfactie (Kim, 1981).

Etiologia majoritatii consumatorilor de droguri este un proces complicat ce implica interactiunea unor multiple variabile, dintre care unele prezentate nu sunt inca bine intelese. Informarea asupra factorilor de risc ce decurg din consumul de droguri, reprezinta o etapa necesara in conturarea profilului adolescentilor care se expun unor riscuri crescute prin implicarea in consumul de droguri. Fundamentele acestui profil se bazeaza pe caracteristici precum: familia, prietenii, amicii, scoala si personalitatea.

Copiii care provin din familii in care nivelul de stres este ridicat, valorizarea interpersonala si coeziunea lipsesc, iar comunicarea eficienta apare arareori, atunci, toate acestea sunt trasaturi ce conduc la o accentuare a probabilitatii spre a deveni un dependent de drog.

Modelul parental ce sprijina consumul de alcool si drog si esecul parintilor in a-si exprima propriile convingeri si atitudini asupra drogurilor intaresc factorii de risc. Consumul de drog este in general o activitate derulata in grupul de prieteni, fiind considerata de unii specialisti ca cel mai adecvat predictor al consumului de drog in randul tinerilor.

Compania cu cei ce consuma droguri sau cu cei ce sprijina tacit consumul de

drog, se expun unor riscuri crescute de a deveni consumatori. In termeni ai randamentului scolar, tinerii cu risc crescut tind sa aibe slabe performante scolare, slabe aspiratii academice si o slaba apreciere a aptitudinilor lor academice. Din perspectiva devenirii personalitatii, consumatorii de drog apartin grupului de rebeli, celor impulsivi si dornici de placeri. Acceptand consumul de drog apar si alte comportamente deviante, dar se manifesta si o slaba imagine de sine, deficit ce poate fi anulat dupa asocierea la grupul care sprijina consumul.

"Anomia are legatura directa cu slabirea puterii morale a unei societati (ori a unor cazuri sociale ale acesteia). Iar, intre puterea morala si celelalte puteri ale societatii nu este o legatura direct proportionala, caci, vremuri de crestere brusca a prosperitatii economice deci a puterii economice de regula, provoaca scaderea puterii morale a societatii, adica a ordinii

Varsta celor care consuma este din ce in ce mai mica. Desi sunt foarte scumpe, numarul consumatorilor creste de la an la an cu peste 50%. In prezent, in Bucuresti exista aproximativ 40.000 de consumatori de droguri, aproape trei sferturi din numarul consumatorilor la nivel national.

In Romania, prevalenta infectarii cu virusul hepatitei C, in randul consumatorilor de droguri, este de aproximativ 50%, in timp ce numarul celor care s-au infectat cu HIV nu depaseste 1%,. Drogul predilect consumat in special de catre tinerii intre 15 si 19 ani este heroina.