CRANIUL (CRANIUM)

CRANIUL (CRANIUM)

Reprezinta baza anatomica a capului. Protejeaza creierul, organe de simt (ochii, urechea medie si interna) si portiunile craniale ale sistemelor respirator si digestiv. Serveste, de asemenea, insertiei muschilor faciali si masticatori.

Oasele craniului propriu-zis sunt unite intre ele prin suturi care se osifica in timp. Singurele oase mobilizate al craniului sunt mandibula si hioidul.

-Partea aborala a craniului reprezinta craniul propriu-zis sau neurocraniul (Cranium/Neurocranium) si este format din oasele care delimiteaza cavitatea craniana, oasele craniului (Ossa cranii). Cele plasate in plan sagital sunt impare: occipitalul, sfenoid, etmoidul, vomerul si interparietalul. Oase pare sunt: parietalul, temporalul si frontalul.

-Partea rostrala a craniului, cuprinzand cavitatile nazale, cavitatea orala, mandibula si hioidul este denumita fata (Facies) sau splanhnocraniu (Splanchnocranium) sau viscerocraniu. Oasele fetei (Ossa faciei) sunt pare si sunt reprezentate de: zigomatic, maxilar, lacrimal, nazal, incisiv, palatin si mandibula. Hioidul este format din mai multe parti componente. La animalele domestice, splanchnocraniul este mai dezvoltat decat neurocraniul.

Oasele capului sunt late. Sunt formate din doua lame de tesut osos compact, una externa si una interna (Lamina externa et lamina interna), intre care se gaseste un strat spongios, denumit diploe (Diploe). In unele oase, inca din perioada prenatala, aceasta se resoarbe si este inlocuita de invaginari ale mucoasei respiratorii din cavitatile nazale. Se formeaza, astfel, spatii pneumatice care comunica direct sau indirect cu cavitatile nazale, denumite sinusuri paranazale (Sinus paranasales).

OASELE CRANIULUI (OSSA CRANII)

Formeaza cavitatea craniana care protejeaza encefalul. Oasele impare sunt: occipitalul, sfenoidul, etmoidul, vomerul si interparietalul. Oasele pare sunt: temporalul, parietalul si frontalul.

OCCIPITALUL (OS OCCIPITALE)

Este impar si formeaza peretele aboral al cavitatii craniene, precum si jumatate din baza craniului. Este format din urmatoarele patru parti care incadreaza intre ele gaura occipitala, denumita si gaura mare (Foramen magnum):

A - solzul sau scvama occipitalului (Squama occipitalis)

B - doua parti laterale (Partes laterales)

C - portiunea bazilara (Pars basilaris)

A - Solzul occipitalului (Squama occipitalis) formeaza peretele aboral al cavitatii craniene. Fata sa exocraniana se distinge prin prezenta unui relief dorsal denumit protuberanta occipitala externa (Protuberantia occipitalis externa), loc de insertie pentru m. semispinal al capului si al gatului, cel mai puternic muschi extensor al capului si al gatului. La cal si la carnivore, de la aceasta protuberanta, porneste in sens rostral creasta sagitala externa (Crista sagittalis externa) care se continua pe fata dorsala a craniului. Latero-ventral, de la protuberanta coboara simetric creasta nucala (Crista nuchae). Creasta nucala este bine dezvoltata la cal, la porc si la carnivore. Rumegatoarele nu au decat o linie nucala (Linea nuchae). Creasta sau linia nucala se continua, bilateral, pe osul temporal, cu creasta temporala (Crista temporalis). La speciile care prezinta ligament cervical, acesta se insereaza pe tuberozitatea cervicala (Tuberositas cervicalis) situata sub protuberanta occipitala externa.

Fata endocraniana a solzului occipitalului prezinta trei depresiuni, una sagitala si doua laterale. In plan sagital, se situeaza amprenta vermisului (Impressio vermialis), a lobului intermediar al cerebelului. Depresiunile laterale corespund lobilor cerebelosi laterali si sunt completate de oasele temporale.

La porc si la rumegatoare, deasupra amprentei vermisului proemina protuberanta occipitala interna (Protuberantia occipitalis interna), continuata rostral de creasta occipitala interna (Crista occipitalis interna) si apoi de creasta sagitala interna (Crista sagitallis interna), pe plafonul cavitatii craniene.

La celelalte specii, proemina creasta tentorica (Crista tentorica) sau procesul tentoric (Processus tentoricus), de pe care dura-mater (cea mai rezistenta dintre meninge) se detaseaza pentru a forma cortul cerebelului (lat. tentorium = "cort").

B - Partile laterale (Partes laterales) sunt situate ventro-lateral fata de solzul occipitalului. Sunt reprezentate de cate un condil biconvex, condilul occipitalului (Condylus occipitalis). Cei doi condili ai occipitalului se articuleaza cu fosete articulare craniale ale atlasului. Intre cei doi condili exista gaura occipitala sau gaura mare (Foramen magnum). La rumegatoare si la carnivore, fiecare condil este strabatut pe fata mediala de canalul condilar (Canalis condylaris).

La porc si la carnivore, deasupra marginii dorsale a gaurii occipitale, exista doi mici tuberculi nucali (Tubercula nuchalia).

Lateral de condili, se proiecteaza in sens ventral procesele paracondiliene (Processus paracondylares). Acestea sunt scurte la carnivore (extrem de mici la pisica), relativ lungi la cal si la rumegatoare si foarte lungi la porc.

Pe fiecare parte, intre condil si baza procesului paracondilian, se adanceste fosa condilara ventrala (Fossa condylaris ventralis), care este perforata de gaura (canalul) nervului hipoglos XII (Canalis nervi hypoglossi). Aceasta este larga la cal. La celelalte specii domestice, este mica. La vaca, exista, uneori, 2 sau 3 canale (orificii). Deasupra condilului este situata fosa condilara dorsala (Fossa condylaris dorsalis).

C - Partea bazilara (Pars basilaris) sau bazioccipitalul este impara si formeaza partea ventro-caudala a bazei craniului. Este situata inaintea gaurii occipitale si se intinde pana la sincondroza sfeno-occipitala (Syncondrosis sphenooccipitalis). Pe fata externa a acestei sincondroze, se reliefeaza un tubercul muscular (Tuberculum musculare), pentru insertia m. lung al capului.

Fata endocraniana prezinta doua depresiuni: amprenta pontina (Impressio pontina), pentru puntea lui Varolio si amprenta medulara (Impressio medullaris) pentru bulbul rahidian, care este denumit si maduva prelungita (Medulla oblongata).

Bazioccipitalul delimiteaza, impreuna cu sfenoidul si temporalul, gaura sfasiata (Foramen lacerum). Aceasta este absenta la rumegatoare si carnivore.

La cal, rumegatoare si porc exista o ingusta fisura petro-occipitala (Fissura petrooccipitalis), careia, la carnivore, ii corespunde sutura occipito-timpanica (Sutura occipitotympanica).

OSUL SFENOID (OS SPHENOIDALE)

Este impar si formeaza partea rostrala a bazei craniului. Este situat intre occipital si etmoid. La indivizii tineri, este format din doua oase independente: osul presfenoid (Os presphenoidale), situat rostral, si osul bazisfenoid (Os basisphenoidale), situat aboral. Cele doua oase sunt conectate prin sutura intersfenoidala (Sutura intersphenoidalis) care se osifica in primul an de viata. Presfenoidul este format dintr-un corp si doua aripi. Bazisfenoidul este format dintr-un corp, doua aripi si doua procese pterigoide.

- Presfenoidul prezinta rostral un varf, varful sau ciocul sfenoidului (Rostrum sphenoidale), care se continua pe etmoid cu creasta de cocos (Crista galli). Corpul este pneumatizat de doua sinusuri sfenoidale (Sinus sphenoidales), stang si drept, separate intre ele printr-un sept (Septum sinuum sphenoidalium). La rumegatoarele mici si la carnivore, sinusurile sfenoidale sunt absente. Pe fata dorsala a corpului presfenoidului, se observa creasta sfenoidului (Jugum sphenoidale), care se termina aboral printr-o creasta in forma de arc, creasta orbito-sfenoidala (Crista orbitosphenoidalis). Sub creasta orbito-sfenoidala, se gaseste santul chiasmatic (Sulcus chiasmatis), corespunzator chiasmei optice, locul de incrucisare a nervilor optici. La acest nivel, converg cele doua canale optice (Canalis opticus) care vin din orbite. Aripile presfenoidului (Ala ossis presphenoidalis) se situeaza de o parte si de alta a corpului acestuia, fiind orientate dorso-lateral. Fata lor externa formeaza peretii mediali ai orbitelor, in timp ce fata lor interna contribuie la formarea partii rostrale a cavitatii craniene. La cal, la limita dintre presfenoid si frontal se gaseste gaura etmoidala (Foramen ethmoidale). La celelalte specii de mamifere domestice, aceasta gaura perforeaza partea orbitala a osului frontal. La carnivore, exista, de obicei, doua gauri etmoidale (Foramen ethmoidale). La limita dintre aripile presfenoidului si aripile bazisfenoidului, se situeaza fisura orbitala (Fissura orbitalis). La cal si la carnivore, fisura orbitala este situata sub canalul optic, aboral de acesta. Imediat ventral, este gaura rotunda (Foramen rotundum). Toate aceste gauri sunt acoperite de creasta pterigoida (Crista pterygoidea). Aceasta este absenta la carnivore.

- Bazisfenoidul (Os basisphenoidale) prezinta pe fata endocraniana a corpului sau, seaua turceasca (Sella turcica). Aceasta prezinta in centrul ei fosa hipofizara (Fossa hypophysialis) sau canalul cranio-faringian (Canalis craniopharyngeus) si un perete caudal, orientat rostro-dorsal, denumit spatele seii (Dorsum sellae). Seaua turceasca lipseste la cal. Cele doua aripi ale bazisfenoidului (Alae ossis basisphenoidales) sunt orientate dorso-lateral.

Fata endocraniana a fiecarei aripi prezinta doua santuri, distincte la cal si la caine: santul nervului oftalmic V1 (Sulcus n. ophtalmici) si santul n. maxilar V2 (Sulcus n. maxillaris). Santul n. oftalmic se deschide in orbita prin fisura orbitala (Fissura orbitalis), iar santul n. maxilar prin gaura rotunda (Foramen rotndum).

Lateral de aceste santuri, se gaseste fosa lobului piriform (Fossa piriformis).

Marginea caudala a aripilor bazisfenoidului, la cal si la porc, formeaza marginea rostrala a gaurii sfasiate (Foramen lacerum). Prezinta trei incizuri. In ordine medio-laterala, acestea sunt: incizura carotica (Incisura carotica), divizata in doua la cal, incizura ovala (Incisura ovalis) si incizura spinoasa (Incisura spinosa), foarte ingusta. Gaura sfasiata (Foramen lacerum) este absenta la rumegatoare si la carnivore. La carnivore, este inlocuita de trei deschideri: gaura ovala (Foramen ovale) - in aripa bazisfenoidului, canalul carotic (Canalis caroticus) - sapat in portiunea timpanica a osului temporal, si gaura spinoasa (Foramen spinosum) - ca o mica deschidere, adesea doar o incizura, situata pe marginea laterala a gaurii ovale (la caine). Rumegatoarele au doar o gaura ovala mai mare in aripa bazisfenoidului, care corespunde partii rostrale a gaurii sfasiate.

Prin gaura ovala, la toate speciile, trece n. mandibular V3 (N. mandibularis).

Procesele pterigoide (Processus pterygoideus) pornesc de la capatul rostral al bazisfenoidului si sunt orientate latero-ventral. Se unesc medial cu oasele pterigoide si cu procesele verticale ale oaselor palatine. La cal si la caine sunt perforate la baza de canalul alar (Canalis alaris), care incepe de la gaura alara caudala (Foramen alaris caudale) si se termina la gaura alara rostrala (Foramen alare rostrale), care se deschide in orbita, ventral fata de gaura rotunda. La unii cai (nu si la caini), canalul alar comunica prin gaura alara mica (Foramen alare parvum) cu fosa temporala. Canalul alar este sapat de a. maxilara. Prin gaura alara mica trece a. temporala profunda rostrala, colaterala a a. maxilare, destinata m. temporal, situat in fosa temporala. Gaura alara mica este situata in spatele crestei pterigoide, la acelasi nivel cu canalul optic.

OSUL ETMOID (OS ETHMOIDALE)

Este impar, fiind situat in plan sagital, la limita dintre neuro-craniu si splanhnocraniu, intre cele doua orbite. Formeaza in cea mai mare parte, peretele rostral al cavitatii craniene, precum si partea caudala a cavitatilor nazale. Este format din trei parti: lama perpendiculara, lama ciuruita si labiritul etmoidal.

A - Lama perpendiculara (Lamina perpendicularis) reprezinta un sept median osos care se continua rostral cu septul nazal cartilaginos. Caudal, pe fata endocraniana, formeaza o creasta arcuita, creasta de cocos (Crista galli), distincta la toate speciile, cu exceptia cainelui, la care nu este reliefata.

B - Lama ciuruita (Lamina cribrosa) este situata transversal si separa cavitatea craniana de cavitatile nazale. Este "ciuruita" de filetele n. olfactiv I. Este impartita de Crista galli in doua jumatati excavate: fosele etmoidale (Fossae ethmoidales). Acestea sunt ocupate de bulbii olfactivi ai emisferelor cerebrale. La caine, lama ciuruita nu este divizata de Crista galli, aceasta nefiind dezvoltata, motiv pentru care, la aceasta specie, exista doar o singura fosa etmoidala.

C - Labirintul etmoidal (Labyrinthus ethmoidalis) este format din numerosi corneti etmoidali, oase papiracee rasucite turbionar, a caror totalitate formeaza Ethmoturbinalia, care se proiecteaza in cavitatile nazale.

Fiecare etmoturbinal este unit, atat cu peretii cavitatii nazale, cat si cu lama ciuruita. Este format dintr-un grup de corneti mai mari, situat medial, denumiti endoturbinale (Endoturbinalia) si un alt grup de corneti, situat lateral, denumiti ectoturbinale (Ectoturbinalia). Raportul dintre numarul de endo- si ectoturbinale variaza specific, astfel: la cal sunt 6 endoturbinale si 25 ectoturbinale, raportul este 6/25; la rumegatoare: 4/18; la porc: 4/10; la caine: 4:6; la pisica: 4/5.

Endoturbinalul I (Endoturbinale I) este cel mai mare si mai dorsal dintre endoturbinali. Se insereaza pe creasta etmoidala (Crista ethmoidalis) a osului nazal si formeaza baza anatomica osoasa pentru cornetul nazal dorsal (Concha nasalis dorsalis). La cal, endoturbinalul I formeaza o lama spirala rasucita in sens ventral. Partea sa rostrala (Pars rostralis) contine recesul concal dorsal. Partea caudala (Pars caudalis) a endoturbinalului I include sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae dorsalis). Acesta comunica direct cu sinusul frontal, formand sinusul concho-frontal (Sinus conchofrontalis). Cele doua parti, rostrala si caudala ale endoturbinalului I sunt separate prin septul cornetului dorsal (Septum conchae dorsalis). La rumegatoare si la porc, endoturbinalul I este, de asemenea, rasucit in sens ventral si include sinusul cornetului dorsal (Sinus conchae dorsalis). La carnivore, partile rostrala si caudala ale endoturbinalului I au aspectul unei intumescente longitudinale. Numai partea mijlocie este rasucita si include un reces. Endoturbinalul I se ataseaza de osul nazal prin procesul uncinat (Processus uncinatus). Acest proces inchide partial comunicarea cu recesul maxilar (Recessus maxillaris).

Endoturbinalul II (Endoturbinale II) este al doilea ca pozitie si ca marime dupa endoturbinalul I. Formeaza baza anatomica osoasa pentru cornetul nazal mijlociu (Concha nasalis media). La cal si la porc, este mic si contine sinusul cornetului mijlociu (Sinus conchae mediae). La vaca, este mai lung decat la rumegatoarele mici. La carnivore, endoturbinalul II este tot atat de lung ca si endoturbinalul I. Este format din doi sau mai multi corneti care contin doar recesuri.

Celelalte endoturbinale (III-VI, la cal sau III-IV la rumegatoare, suine si carnivore) sunt mult mai mici decat primele doua.

Osul cornetului nazal ventral (Os conchae nasalis ventralis) nu apartine etmoidului, ci osului maxilar.

Ectoturbinalele (Ectoturbinalia) sunt mici si au o pozitie predominant laterala. Pot fi observate dinspre interior, dupa indepartarea endoturbinalelor. Recesurile tuturor ecto- si endoturbinalelor contin cavitati mai mici, denumite celule etmoidale (Cellulae ethmoidales).

OSUL TEMPORAL (OS TEMPORALE)

Contribuie la formarea peretelui lateral al cavitatii craniene. Este un os par, rezultat din fuzionarea a urmatoarelor 4 parti: portiunea solzoasa sau scvamoasa (Pars squamosa), portiunea pietroasa (Pars petrosa), portiunea timpanica (Pars tympanica) si portiunea endotimpanica (Pars endotympanica).

La carnivore, osul temporal si portiunea bazilara a occipitalului sunt unite ventral prin sutura occipito-timpanica (Sutura occipitotympanica). La celelalte specii de mamifere domestice, cele doua oase sunt separate prin fisura petro-occipitala (Fisura petrooccipitalis). Aceasta este mai larga la cal si la porc, contribuind la formarea gaurii sfasiate (Foramen lacerum). La rumegatoare, fisura petro-occipitala este ingusta.

A - Portiunea scvamoasa sau solzul temporalului (Pars squamosa/ Squama temporalis) este convexa pe fata exocraniana. Se uneste cu oasele invecinate prin sutura scvamoasa sau solzoasa (Sutura squamosa).

Fata endocraniana sau cerebrala (Facies cerebralis) este concava si prezinta amprentele circumvolutiunlor cerebrale. La porc si la rumegatoarele mici, aproape de portiunea pietroasa, se reliefeaza creasta cortului cerebelos (Crista tentorica).

De pe fata exocraniana, denumita si fata temporala (Facies temporalis), se detaseaza, in sens latero-rostral, procesul zigomatic (Processus zygomaticus) care contribuie la formarea arcadei zigomatice. Pe fata ventrala a procesului zigomatic, se aliniaza suprafetele implicate in articulatia temporo-mandibulara, singura articulatie mobila dintre oasele craniului, precum si cele care vin in raport cu piramida temporalului. Rostro-aboral, acestea sunt:

-tuberculul articular (Tuberculum articulare) sau condilul temporalului; la rumegatoare si la porc, tuberculul articular este scund, iar la carnivore este absent.

-fosa mandibulara (Fossa mandibularis) cu suprafata articulara (Facies articularis) sau cavitatea glenoida;

-procesul retroarticular (Processus retroarticularis) este situat in spatele articulatiei temporo-mandibulare. De pe acest proces se detaseaza ligamentul aboral al acestei articulatiei. Procesul retroarticular este mic la rumegatoare si la porc. La carnivore, este, din contra, bine dezvoltat.

-incizura timpanica (Incisura tympanica) incadreaza portiunea timpanica a osului temporal.

-procesul retrotimpanic (Processus retrotympanicus) se gaseste in spatele incizurii timpanice si separa portiunea timpanica a piramidei temporalului de procesul mastoid.

Portiunea scvamoasa a temporalului se conecteaza caudal cu osul occipital prin procesul occipital (Processus occipitalis). Pe fata externa a procesului occipital, se reliefeaza creasta temporala (Crista temporalis), continuare a crestei nucale a occipitalului.

Intre partea scvamoasa si osul parietal se situeaza meatul temporal (Meatus temporalis) care adaposteste sinusul venos temporal. Meatul temporal se intinde din cavitatea craniana, de deasupra portiunii pietroase, pana la gaura retroarticulara (Foramen retroarticulare), situata caudal de procesul retroarticular. Alte 1-3 mici orificii ale meatului temporal se deschid in fosa temporala. La porc si la pisica, meatul temporal este rudimentar.

B - Portiunea pietroasa (Pars petrosa) sau stanca temporalului (Os petrosum) prezinta o fata mediala (Facies medialis partis petrosae) sau endocraniana, o fata occipitala (Facies occipitalis), orientata spre osul occipital si o fata rostrala (Facies rostralis), orientata rostral. Pe fata mediala (endocraniana) exista porul acustic intern (Porus acusticus internus) reprezentand deschiderea unui foarte scurt meat acustic intern (Meatus acusticus internus). O creasta transversa (Crista transversa) imparte meatul in doua jumatati, una dorsala si una ventrala. In jumatatea dorsala, se observa doua deschideri: rostral este aria n. facial VII (Area nervi facialis), iar caudal este aria vestibulara superioara VIII (Area vestibularis superior), in care se pot deschide 2-3 orificii. Aria nervului facial reprezinta deschiderea endocraniana a canalului facial (Canalis facialis). Acesta prezinta mai intai un traiect inflexat, denumit genunchiul canalului facial (Geniculum canalis facialis). Deschiderea exterioara a canalului facial este la nivelul gaurii stilo-mastoidiene (Foramen stylomastoideum).

Ventral de creasta transversa, rostral este aria cohleara (Area cochlearis), iar caudal este aria vestibulara inferioara (Area vestibularis inferior). Prin orificiile acestor arii, precum si prin aria vestibulara superioara, trec ramurile celei de-a VIII-a perechi de nervi cranieni, nervul acustico-vestibular sau vestibulo-cochlear.

Deasupra porului acustic intern, se situeaza fosa cerebeloasa (Fossa cerebellaris). Sub porul acustic intern, este varful portiunii pietroase (Apex partis petrosae), orientat rostro-ventral. Intre fetele laterala si mediala ale portiunii pietroase se reliefeaza creasta portiunii pietroase (Crista partis petrosae). Aceasta este distincta la cal, caine si vaca. La rumegatoarele mici, este redusa si joasa, iar la porc este absenta. Aceasta creasta, impreuna cu cortul osos al cerebelului (Tentorium cerebelli osseum) separa cavitatea cerebrala, de cavitatile cerebeloase. La rumegatoare si la porc, limita este marcata de creasta cortului cerebelos (Crista tentorica).

Deasupra portiunii pietroase, este intrarea in meatul temporal (Meatus temporalis). Imediat caudo-ventral, este capatul canalului condilar (Canalis condylaris) , la rumegatoare si la carnivore.

Caudal si ventral de meatul auditiv extern, se gaseste procesul mastoid (Processus mastoideus). Acesta este incadrat intre procesul retrotimpanic si procesul paracondilian al occipitalului. La porc, este absent. La rumegatoare, este scund. La cal, arata ca o tuberozitate ingrosata.

La cal si la rumegatoare, proemina procesul stiloid (Processus styloideus), orientat rostro-ventral. Are aspect cilindric si se articuleaza cu osul hioid, mai precis, cu stilohioidul acestuia. La porc si la carnivore, procesul stiloid este absent. La porc, hioidul se articuleaza la baza procesului paracondilian al occipitalului, iar la carnivore, se articuleaza cu procesul mastoid.

Gaura stilo-mastoidiana (Foramen stylomastoideum) reprezinta capatul extern al canalului facial si este situata - la cal si la rumegatoare- intre procesul stiloid si procesul mastoid. La porc, se deschide intre procesul retrotimpanic si portiunea timpanica, iar la carnivore, intre portiunea timpanica si procesul mastoid.

C - Portiunea timpanica (Pars timpanica) este situata ventral, in incizura timpanica, intre procesul retroarticular si procesul retrotimpanic. Se caracterizeaza prin prezenta unei dilatatii osoase cu pereti subtiri, denumita bula timpanica (Bulla tympanica). Aceasta adaposteste cavitatea timpanica (Cavum tympani), cu cele 3 oscioare ale urechii medii. Urechea medie este separata de urechea externa prin membrana timpanica. Aceasta este inconjurata si fixata de inelul timpanal (Anulus tympanicus). Cavitatea timpanica este subdivizata in celule timpanice (Cellulae tympanicae), cu exceptia carnivorelor. De pe peretele rostro-ventral al bulei timpanice, se detaseaza procesul muscular (Processus muscularis), loc de insertie pentru m. ridicator si m. tensor al valului palatin. Acest proces este foarte ascutit la cal si la rumegatoare. La porc si la carnivore este foarte scurt. Pe fata mediala a procesului muscular, se gaseste canalul musculo-tubar (Canalis musculotubarius) care comunica cu cavitatea timpanica. Prin acest canal trece tuba auditiva (Tuba auditiva) denumita si conduct faringo-timpanic sau trompa lui Eustachio. Aceasta face legatura dintre faringe si urechea medie (cavitatea timpanica), pentru a echilibra presiunile pe ambele fete ale timpanului.

In partea dorsala si laterala a portiunii timpanice, se deschide meatul acustic extern (Meatus acusticus externus), prin porul acustic extern (Porus acusticus externus). Acesta reprezinta partea osoasa a urechii externe. La cal si la rumegatoare, de pe meatul acustic extern se detaseaza, in sens ventral, teaca procesului stiloid (Vagina processus styloidei), care inconjoara procesul stiloid.

D - Portiunea endotimpanica (Pars endotympanica) este prezenta numai la pisica. De fapt, este reprezentata de partea mediala a bulei timpanice, de care difera prin originea sa cartilaginoasa. (Portiunea timpanica este osificata direct din tesutul conjunctiv). La pisica, portiunea timpanica si cea endotimpanica formeaza septul bulei (Septum bullae).

OSUL INTERPARIETAL (OS INTERPARIETALE)

Este situat pe plafonul cavitatii craniene, in plan sagital, intre cele doua oase parietale. In viata prenatala, se dezvolta si se osifica dintr-o pereche de oase. Cele doua parti initiale ale osului interparietal fuzioneaza cu putin timp inainte de nastere sau in prima zi de viata postnatala, formand un singur os in forma de pana de despicat. Pe fata sa externa, se continua, de la nivelul occipitalului, creasta sagitala externa (Crista sagittalis externa), prezenta la cal si la caine. Pe fata interna, endocraniana, se reliefeaza procesul cortului cerebelos (Processus tentoricus). Acesta este evident la cal si la carnivore, nu si la rumegatoare sau suine. Impreuna cu procesele sinonime oferite de occipital si parietale, se formeaza cortul cerebelos osos (Tentorium cerebelli osseum), care separa fosa craniana caudala (Fossa cranii caudalis) de fosa craniana mijlocie (Fossa cranii media).

OSUL PARIETAL (OS PARIETALE)

Este un os par, situat caudal fata de osul frontal. Contribuie la formarea plafonului si a peretilor laterali ai cavitatii craniene. Cele doua oase parietale se unesc pe linia mediana prin sutura sagitala (Sutura sagittalis). La vaca, cele doua oase parietale sunt separate si sunt situate pe partile caudo-laterale ale craniului. Prin urmare, sutura sagitala este absenta.

Fata externa (Facies externa) a parietalului este divizata in :

-partea dorsala sau planul parietal (Planum parietale), situat pe plafonul craniului;

-partea laterala sau planul temporal (Planum temporale), acoperit de muschiul temporal (M. temporalis)

La vaca, planul parietal este cunoscut ca plan nucal (Planum nuchale), al cefei.

La cal si la cainii cu botul lung (dolicocefali), in planul suturii sagitale, se continua de la nivelul osului parietal, creasta sagitala externa (Crista sagittalis externa). Aceasta se divide rostro-lateral in doua linii temporale (Lineae temporales), divergente, dreapta si stanga.

Fata interna (Facies interna), endocraniana, prezinta santuri vasculare arteriale si venoase (Sulci arteriosi et venosi), amprente digitale (Impressiones digitatae) si protuberante ale circumvolutiunilor cerebrale (Juga cerebralia), reprezentand negativul reliefelor emisferelor cerebrale.

La cal si la porc, se reliefeaza creasta sagitala interna (Crista sagittalis interna). Uneori, nu este dezvoltata in intregime. La cal si la caine, in partea caudala a fetei endocraniene, proemina procesul cortului - cerebelos- (Processus tentoricus). Impreuna cu procesele similare ale interparietalului si occipitalului, acesta formeaza cortul cerebelos osos (Tentorium cerebelli osseum). Vezi si osul interparietal.

OSUL FRONTAL (OS FRONTALE)

Este un os par al neurocraniului, situat intre parietal si nazal. Formeaza partea rostrala a plafonului cavitatii craniene. La vaca, plafonul cavitatii craniene este format in intregime de frontal. Cele doua oase frontale, stang si drept, se unesc in plan sagital prin sutura interfrontala (Sutura interfrontalis). De fapt, aceasta este sutura sagitala (Sutura sagittalis).

Osul frontal este format din: partea nazala (Pars nasalis), solzul frontalului (Squama frontalis), partea orbitala (Pars orbitalis) si fata temporala (Facies temporalis).

a-      Partea nazala (Pars nasalis), situata rostral, spre cavitatea nazala, acopera osul etmoid. La mamiferele domestice nu este distincta.

b-     Solzul sau scvama osului frontal (Squama frontalis) formeaza partea rostrala a plafonului craniului, la majoritatea speciilor de mamifere domestice. La vaca, formeaza in intregime acest plafon. De pe fata externa a scvamei, se detaseaza in sens lateral, procesul zigomatic (Processus zygomaticus). La cal si la rumegatoare, procesul zigomatic este lung si se uneste cu procesul zigomatic al temporalului (la cal) sau cu osul zigomatic (la rumegatoare), completand osos arcada orbitala. La porc, carnivore si iepure, procesul zigomatic este foarte scurt, iar arcada orbitala este completata lateral la aceste specii de ligamentul orbital (Lig. orbitale). Procesul zigomatic este perforat la baza de gaura supraorbitala (Foramen supraorbitale). Aceasta este absenta la carnivore. La rumegatoare si la porc, de la gaura supraorbitala, porneste rostral, pe suprafata frontalului, santul supraorbital (Sulcus supraorbitalis). La vaca, acesta se indreapta si in sens caudal. Pe fata ventrala (orbitala) a procesului zigomatic, la cal si la rumegatoare, exista fosa glandei lacrimale (Fossa glandulae lacrimalis). La porc si la carnivore, aceasta fosa este situata sub ligamentul orbital. Scvama frontalului este delimitata de portiunea orbitala a frontalului prin marginea supraorbitala (Margo supraorbitalis) si de fata temporala prin linia temporala (Linea temporalis). Aceasta linie constituie limita dorsala pentru fosa temporala (Fossa temporalis), ocupata de m. temporal. La rasele de vaci cu coarne, la capatul caudal al scvamei frontalului, se ridica simetric, in sens latero-dorsal, procesul cornual (Processus cornualis). Intre cele doua procese cornuale, se reliefeaza protuberanta intercornuala (Protuberantia intercornualis). Aceasta separa scvama frontalelor de scvama occipitalului.

c-      Partea orbitala (Pars orbitalis) este orientata ventral fata de scvama frontalului si formeaza cea mai mare parte din peretele medial al orbitei. Cele doua orbite sunt separate intre ele prin incizura etmoidala (Incisura ethmoidalis) care cuprinde etmoidul, la toate speciile de mamifere domestice. La cal, la jonctiunea dintre portinea orbitala a frontalului si aripa presfenoidului se gaseste gaura etmoidala (Foramen ethmoidale). La celelalte specii de mamifere domestice, perforeaza portiunea orbitala, ventro-caudal. La carnivore, exista, de regula, doua gauri etmoidale (Foramina ethmoidalia). Gaura etmoidala comunica cu partea rostrala a cavitatii craniene. Sub marginea supraorbitala, medial, se gaseste o mica foseta, fovea trohleara (Fovea trochlearis), in care se gaseste trohleea cartilaginoasa peste care aluneca tendonul m. oblic superior al globului ocular.

d-     Fata temporala (Facies temporalis) a frontalului este situata caudal de portiunea orbitala. La limita dintre fata temporala si scvama frontalului este linia temporala (Linea temporalis). La rumegatoare, intre fata temporala si portiunea orbitala este creasta orbito-temporala (Crista orbitotemporalis). Fiecare frontal contine unul sau mai multe sinusuri frontale (Sinus frontales). Acestea sunt cuprinse intre compactele scvamei frontalului. Fac parte din grupa sinusurilor paranazale. La cal, sinusul frontal (Sinus frontalis) se intinde in intreaga scvama frontala. Este separat de sinusul pereche printr-un sept complet, septul sinusului frontal (Septum sinuum frontalium). Fiecare sinus frontal este subdivizat prin mai multe lamele intrasinusale (Lamellae intrasinusales). La cal, sinusul frontal comunica, rostro-medial, cu sinusul cornetului nazal dorsal, formandu-se, astfel, sinusul concho-frontal (Sinus conchofrontalis). Exista, de asemenea, o larga comunicare cu sinusul maxilar caudal, prin apertura fronto-maxilara (Apertura frontomaxillaris), un orificiu oval situat in planseul sinusului concho-frontal, rostro-lateral de labirintul etmoidal. La vaca, sinusul frontal este cel mai dezvoltat in seria mamiferelor domestice. In afara faptului ca ocupa cea mai mare scvama frontala, acesta se extinde caudal, in oasele parietale, interparietal si occipital. La rasele cornute, se prelungeste si in procesele cornuale. Cele doua sinusuri frontale sunt separate de un sinus median complet. Fiecare sinus, stang si drept, este subdivizat prin lamele intrasinusale in 4 compartimente: 3 compartimente rostrale mai mici - medial, intermediar si lateral (Sinus frontalis rostralis medialis, intermedius et lateralis) si un compartiment caudal mai mare - sinusul frontal caudal (Sinus frontalis caudalis). Sinusurile frontale rostrale sunt situate intre cele doua orbite si comunica, fiecare in parte cu cavitatea nazala. Sinusul frontal caudal este situat caudal de orbita si este strabatut de canalul supraorbital. La rumegatoarele mici, exista cate doua sinusuri frontale mici, pe fiecare parte cate un sinus frontal lateral si unul medial (Sinus frontalis lateralis et medialis). Acestea comunica cu cavitatea nazala prin regiunea etmoidala dorsala. La porc, sinusul frontal este foarte larg si se extinde atat in occipital, cat si in temporal. Comunica cu cavitatea nazala prin meatul etmoidal. Este format din urmatoarele compartimente: sinusul frontal rostral medial (Sinus frontalis rostralis medialis), situat in partea rostrala a frontalului; sinusul frontal rostral lateral (Sinus frontalis rostralis lateralis), situat latero-caudal de sinusul frontal rostral medial; sinusul frontal caudal (Sinus frontalis caudalis), cel mai dezvoltat compartiment, se prelungeste in parietal, occipital si temporal. La caine, sinusul frontal ocupa primele doua treimi ale frontalului. Este subdivizat in trei compartimente: un compartiment medial mai mic, sinusul frontal medial (Sinus frontalis medialis), sinusul frontal lateral (Sinus frontalis lateralis), mai spatios si sinusul frontal rostral (Sinus frontalis rostralis). Toate cele trei compartimente se deschid in meatul etmoidal dorsal. Sinusul frontal este mai dezvoltat la rasele mari de caini. La rasele mici, brachicefale (cu craniu scurt) este foarte mic. La pisica, nu exista decat cate un sinus frontal simplu, necompartimentat.

OSUL PTERIGOID (OS PTERYGOIDEUM)

Este un os par, subtire si ingust, care fuzioneaza cu fata mediala a procesului pterigoid al bazisfenoidului si cu procesul perpendicular (vertical) al osului palatin. De pe fata sa ventrala, se detaseaza carligului pterigoidului (Hamulus pterygoideus). La cal, osul pterigoid este ingust si are o pozitie orizontala. La rumegatoare, este mai lat si este orientat oblic. La porc, are o orientare verticala. La carnivore, are aspect de lama rectangulara.

VOMERUL (VOMER)

Este aplatizat si impar, fiind situat in plan sagital, rostral fata de corpul presfenoidului. Formeaza septul dintre choane (orificiile nazo-faringiene) si se prelungeste in partea caudala a cavitatilor nazale, unde este atasat de creasta nazala mediana, pe planseu, in plan sagital. Caudal, in raport cu corpul presfenoidului, sunt aripile vomerului (Alae vomeri). Ventral, este creasta vomerului (Crista vomeris), iar dorsal este santul vomerului sau septal (Sulcus vomeris/septalis), denumit si jgheabul vomerian. Acesta sustine lama perpendiculara a etmoidului si cartilajul septului nazal.