Caria simpla

Caria simpla

Topografia cariei la dintii temporari.

In dentatia temporara se gasesc rar carii la dintii izolati, mai frecvent constatam policarii.

Lacalizare : in zonele lipsite de autocuratire, dintele cel mai frecvent afectata este molarul 1 inferior, la M2 predomina caria fisurala pe fetele ocluzale, in timp de la M1 si canini dunt mai frecvente cariile proximale.

Localizarea ocluzala= favorizata de profunzimea si retentivitatea fisurilor si fosetelor, predominante la varsta de 3-4 ani.

Localizarea proximala apare la varsta de 5-4 ani. Debuteaza in zona punctului de contatct sau imediat sub el si dupa o oarecare extindere in smalt

Clasificarea cariei dintilor temporari:

Clasificarea morfologica a lui Black, poate fi aplicata si la dintii temporary avand mai ales importanta terepeutica privind pregatirea tipului de cavitate: Clasa clasa 2 , clasa 3 , clasa 4.

Dupa profunzimea de la dintii temporari deosebim: - caria superficiala care intereseaza smaltul, - caria profunda in care procesul se extinde in dentina

Clasificare in functie de evolutii, deosebim carii: acute si cornice.

Caria acuta: se caracterizeaza prin deschiderea limitata in smalt, extindere in dentina si progresiune rapida spre profunzime. Smaltul devine sfarmicios, subminat , prin prabusirea sau indepartarea lui se evidentiaza o cavitate de marimi diferite , cu dentina ramolita. Intrun interval scurt de 1-2 luni poate devenii o carie penetranta.

Caria cronica are o extindere mare in suprafata si mai redusa in profunzime. Evolutia este lenta pot trece 1-2 ani de la stadiul de carie incipienta pana la apropierea de camera pulapra.

Caria oprita in evol este un process in care fenomenele de reparatie inlocuiesc pe cele de distructie, datorita aparitiei unor conditii favorabile de autocuratire. Suprafata smaltului este rugoasa , bruna si dura.

Caria circulara considerate o distreofie, afecteaza in ordine frontali superioi Pm1 superiori, apoi inferiori, C inferiori. Incisivii inferiori raman neafectati frecvent. Este denumita si carie de biberon deaorece se dezvolta la copii care sunt culcati cu biberonul plin cu lapte sau cu bauturi indulcite. Incepe ca o pigmentatie a smaltului, la niv coletului, pe fata vest, extinzanduse circular pe fetele aprox si palatinale, mai mult in suprafata si mai putin in profunzime.

Diagnosticul cariei simpli:

Simptomatologie subiectiva: la dintii temporari sun sterse si nesigure. Sensibilitatea dentara se reduce odata cu involutia organului pulpar, iar copii nu pot oferi informatii legate de o sufernta limitata produsa de caria simpla. Cel mult pot acuza o sensibilitate la consumul de dulciuri. Copilul asteapta cu neliniste ora mesei, triaza alimentele dupa gradul de suferinta produsa, devine inapetent, nervos si de obicei este consultat pediatrul.

Simptomatologia obiectiva: inspctia in cariile incipiente se evidentiaza in pierderea transluciditatii smaltului, prezenta unei pete albe cretoase, coloraii brun negriciase, la niv unei fisuri sau fosete. Ulterior se pot observa solutii de continuitate, lipsa de substanta, prezenta de cavitati, prezenta detritusuri. Sun mai greu de diagnosticat cariile prximale dare le se pot trada printro modificare de culoare aparuta sub creasta marginala . cand exista o carie profunda pe una din suprafetele proximale si suprafata vecina este afectata, caria profunda facilitand fdiagnosticul celei incipiente.

Palparea : sonda agata si ramane in cariile fisurale , patrunde cu usurinta in dentina ramolita, palparea treb facuta cu multa grija si blandete ptr a nu provoca iritatii inutile. Se poate folosi escavatorul ptr indepartarea detritusilor si dentinei ramolite. In cariile cornice, constatam duritatea tesuturilor la palapare alaturi de culoarea brun negricioasa.

Percutia axiala si paraaxiala in caria simpla nu evidentiaza sensibilitatea.

Probele termine nu sunt concludentela copii mici.

Examenul radiologic.: adduce relatii suplimentare, in special in leziunile proximale, caria apare ca o zona de transparenta cu contur neregulat. Radiografia in caria simpla ne ajuta si la aprecierea profunzimii propcesului carios, relatiei cu camera pulpara, cat si la evidentierea procesului de rizaliza fiziologica.

Pe baza simptomelor subiective si obiective se poate formula diag de carie, precizand: ditele interesa, forma evol, topografia, intinderea, profunzimea.

Diagnostic diferential, se va face cu displaziile, in cazul cariilor cornice sau a celor acute superficiale iar in cazul cariilor profunde se pune problema diag diferential cu pulpitele cornice cu camera pul inchisa, cu necroza sau gangrene pulpara.

Prognosticul este favorabil doar in caria superficiala a dintilor temporary. De aceea diag precoce este absolute necesar.

Tratament:

Terapia cariei simple a dintilor temporary nu este o problema usoara. Principiul de baza este necesitatea tratamentului cairie la dintii temporar, avand in vedere rolul lor in desfasurare functiilor aparatului dento maxilar, in asigurarea cresterii si dezvoltarii armonioase a acestuia, in parstrarea starii de sanatate a copilului. In stabilirea indicatiei de tratament, varsta copilului si mai ales varsta dentara au un rol insemnat.

Diferentieri se fac si in functie de grupul ditilor frontali sau a zonei de sprijin III, IV, V.

Tratamentul cariei la niv incisivilor intra in discutie pana la varsta de 5 ani, dupa aceasta varsta datorita fenomenelor de rizaliza si a mobilitatii fiziologice, indicatia de tratament ar constitui un exces de zel. Ptr zona de sprijin indicatia de trat ramane valabila pana spre 10-11 ani, perioada inlocuiri ultimilor dinti temporary. Pana la 7-8 ani toata zona de sprijin trebe tratata dupa 8 ani terapia se limiteaza la M2 si canin.

Caria superficiala se trat prin preagatirea unor cavitati respectand in general principiile si timpii de pregatire dupa black: - creaarea accesului, -curatirea cav, - asigurarea rezistentei, - asig retentia, - extensia preventive, - prelucrarea marg. - verificarea cavitatilor.

Dificultatea majora o reprez asigurarea retentiei, datorita grosimii reduse a tesut duree, volumuyl mare a camerei pul si situarii superfiziale a coarnelor pulpare, ceea ce nu permite in anumite zone o profunzime mai mare de 1 - 1,5 - 2 mm.

Cavitati de clasa 1 : sunt specifice prtr varstele mici in special ptr molari2 usor de pregatit.

Cavitati de clasa2: ridica probleme , iar dupa varsta de 3,4 ani sunt si cele mai necesare, datorita frecventei crescute a cariilor proximale. La acest tip de cavit se adauga in plus: pregatirea pragului gingival, plasarea retentiei ocluzare, realizarea istmului. Cavitatile de clasa a doua necesita in general o retentie ocluzala sau chiar pregatirea unei cavitati MOD, practice se vaa desfinta cresta marginala si se vor pregatii 2 cavitati. Una proximala si una ocluzala.

Cavitati de clasa3: in cariile superficiale se recomanda pregatirea unor simple casete si rara retentii palatinale . datorita voluymului redus a incisivilor se face practice deschiderea si curatarea cavitatii si netezireamarginiloir. Ptr cariile superficiale se recomanda si sistemul de slefuire si impregnare sau fluorizare. La niv caninilor se pregatesc cav cu retentii palatinale care se pot optura si cu amalgam.

Cavitati de clasa 4: nu se pregatesc la dinti temporary se recomanda slefuirea fetelor proximale a incisivilor si impregnarea sau fluoriszarea lor. Ptr canin se recomanda mijloace speciale de tipu opturatiilor cu inel sau coronite de invelis.

Clasa 5: pregatirea unei astfel de cavitati este simpla treb incluse toate zonele de decalcifiate. Profunzimea nu treb sa depaseasca 1- 1,5 mm.

Avantajele incrustatiilor sunt date de:

Evitarea pericolului lezarii pulpei,

Reducerea pericolului de fracturarela niv istmului

Realizarea unor puncte de contact corespunzatoare

Dezavantaje:

Sunt costisitoare , necesita prezenta unui lab de The Dent.

Solicita rabdarea copilului in timpu amprentarii

Nu pot fi larg aplicate.

In cariile extinse pe mai multe suprafete este dificil de a asigura cav retentive si de a reface correct morfol functionala a dintelui.se procedeaza doar la indepartarea dentinei ramolite si asig mentinerii opturatiei cu un inel pefabricat sau confectional in lab. Inelul este adaptat perfect ptr a nu leza parodotiul si a nu deranja relatiile ocluzale.

Tratamentul cariei profunde daca la varsta de 3 4 ani, leziunile profunde reprezinta un procent mai scazut, ulterior ele domina. In orientarea terapeutica in acest tip de carie, alaturi de profunzimea leziunii trebe luate in considerare inca 2 elemente: - aspectul dentinei de la baza cavitatii(dura si normal colorata, dura si pigmentat, dura si cu prezenta unei zone limitate de dentina moale, dentina durra si o deschidere punctiforma a camerei pulpare) - integritatea pulpei dentar.

Tratamentul cariilor cronice: extinderea in supreafata face dificila pregatirea unor cavitati, de aceea masura preconizata este slefuirea zonelor retentive ptr facilitarea autocuratari si fluorizarea acestora.

Caria complicata:

Este frecventa si se explica prin : aparitia precoce a process carios, evol rapida in profunzime, neglijarea tratamentului cariei simple.

Se mai pot adauga si factorii : chimici, mecanici, termici, bacterieni produsi in timpu trat stomatologice :

-folosirea nerationala a turbinei, - frezaj nintrerupt, - folosirea apei oxigenate, alcoolui in cav profunde, uscare excesiva, folosirea unor materiale de opturatie de tipul cimenturilor , silicocimenturilor, compozsitelor si chiar amalgame, fara o protectie a pulpei, neobservare unor microdeschideri accidentale, traumatisme.

Pulpita dintilor temporari.

Forme clinice: hiperemeia pulapara, pulp acuta seroasa partiala si totala, pulp purulenta partiala si totala, pulpita cronica cu camera pul inchisa sau deschisa, la dinti temporary sunt frecvente pulpite acute purulente si pulpite cornice.

Diagnostic pulp la dintii temporary este dificil: - durerea, - fenomenele involutive ale dintelui determina si o atrofie a elementului nervos,- unele din formele clinice cum sunt hyperemia pul pulpite cornice pot determina cel mult o jena sau durtere la masticatie, - in pulp seroase durerea provocata sau spontana poate sa fie importanta , dar este de scurta durata, - copii nu pot da informatii cu privire la intensitatea , durata, character, copii sunt adusi obositi speriati dupa o durere nocturna, idicand o zina dureroasa pe partea dreapta sau stanga, mai rar putand precizsa daca este vorba de arcada super sau infer. Se impune diag diferential al durerii cu :

parodontita apic acuta, parodontita marginala, pericoronariota, amigdalita, otita, durere simulata.

Testele de vitalitate nu sunt concludente la copii.

Examenul radiologic poate furniza relatii privind grosimea strat de dentina , aspect camerei, si lipsa modificarilor peri si intraradiculare.

Sindromul de sept: poate imita o pulpita de aceea trebuie cunoscut si luat in considerare in diag diferential, el se datoreaza unei compresiuni septale, determinate de tasarea alimentelor in spatial interdentar, mai ales in prezenta unor carii proximale, dar poate apare si in cazul, unor dinti indemni de carie, sau a unor dinti cu necroza pulpara. Subiectiv: durere spontana, vie, localizata intre 2 dinti, de la niv unei hemiarcade, exacerbate in timpu mesei si cedeaza la antialgice. Obiectiv; prezenta unor carii prox, de obicei la niv molarilor temporary. Papila este congestionata, edematiata, dureroasa.

Ptr aprecierea diagnost este necesar aprecierea starii pulpei.

Pulpita acuta seroasa: Subiectiv: durere spontana, character nocturn, in crize, intens de scurta durata, data recenta, durere provocata intense. Obiectiv: cavitate carioasa profunzime redusa, la deschide cu dificultate a unui corn pulpar apare o picatura de sange de cul rosie vie, la atingere pulpa este sensibila, la percutie nu este sensibil.

Pulpita acuta purulenta: Subiectiv: durere spontana cu character pulsatil, durata lunga, mai difuza. Obiectiv: carie profunda cu dentina abundenta ramolita, la indepartarea careia camera se deschide cu usurinta, evidentiiundu se o picartura de puroi urmata de sangerare si incetarea durerii.

Pulpita cronica cu camera pulpara inchisa: poate evolua asimptomatioc sau semen discrete dureroase. Este prezenta in cazul obturatiilor voluminoase.

Pulpita cronica ulceroasa: subiectiv: sensibil la masticate datorita presiuni resturilor alimentare, care pot umple cav cariose.Obiectiv: camera pul este deschisa si apare durere si sangerarea la palpare. De obicei ulceratia delimiteaza pulpa radiculara vie si capabila de aparare, de pulpa coronara necrozata.

Pulpita cronica polipoasa; este caracteristica dintilor temporary, pulpa reactionand prin formare de tesut d greanulatie. Subiectiv: jena la masticatie sangerare. Obiectiv: camera pul deschisa , contine polip , vascularizat, detasabil si sangereaza abundant la atingere. Polipul poate fi acoperit de un tesut epithelial sau fibros. In profunzime pulpa este vitala, urmarirea locului de insertie elucideaza situatia. De asemeni trebuie diferentiat de tesutul de granulatie din spatial inter radicular , consecutive proceselor de gangrene complicate.

Tratament:

Combaterea durerii, diminua odata cu deschiderea camerei pulp si cedeaza la aplicarea unui pansament calmant. Tratamentul treb sa indeplineasca: san u influenteze rizaliza, sa asigure reluarea functiilor dintelui respective, sa asigure mentinerea sa pe arcada pana la inlocuirea fiziologica. Se pot folosi tehnici de conservare totala sau partiala a org pulpar, amputatie , extirpare, vitale sau devitale.

Coafajul indirect

Urmareste conservarea in totalitate a org pulpar.vine in considerarea doar in cazurile de carii profunde cu fenome inflamatori pulpare limitate si reversibile, numai la dinti temporary cu radacina in formare, material: hidroxid de calciu peste care se aplica ciment si obturatia definitive.

Coafajul direct

Indicat ptr dintii temporary numai in deschiderile accidentale, la dintii cu radacina in formare, fara simptomatologie subiectiva de suferinta pulpara.deschiderea treb sa fie punctiforma , culoarea cornului pul rosie deschisa, dentina sanatoasa in restul cavitatii, dintele sa fi fost izolat de mediul salivar.

Amputatia vitala:

(Pulpotomia) indicate in deschiderile accidentale in care deschiderea este mai mare sau a patruns saliva, cat si in toate tipurile de pulpite partiale. Necesita anestezie si conditii perfecte sde izolare si asepsie. Tehnica este simpla: pregatirea minutioasaa cavitati carioase, deschiderea camerei pulpare, indepartarea pulp , hemostaza, coafarea bonturilor cu preparare de hidroxid de calciu cu priza rapida, aplicarea bazei de ciment, refacerea coronara cu obt definitive.

Extirparea vitala:

Indicate in pulpite totale , la dinti a caror radacina este complet formata sau nesupusa rizalizei, si este metoda de electie ptr monoradiculari. Tehnica complicate, timpul de executie indelungat solicitand rabdarea copil. Pastrarea unui camp steril pe tot parcursul executiei, respectnd zona apicala. Este necesar examenul radiologic inainte si dupa tratament. Timpi de efectuare: anestezie , aplicarea diga, pregatirea cavitatii, deschide camerei, ablatia pulpei, hemostaza, evidentierea intrarilor in canale, extirparea pulpei radiculare, largirea canalelor, spalarea spalarea cu ser fiziologic steril, uscarea cu mese sau conuri de hartie, obrurarea canalelor cu ace lentulo cu pasta walkoff, umplerea camerei pulp cu aceeasi pasta mai consistenta, aplicarea bazei de ciment, obturatia definitive.

Amputatia devitala.

Larg folosita la dinti temporary. Indicatia ei merge de la cariile profunde , deschideri accidentale, pulpite partiala pana la pulp totale, daca radacina este in curs de rizaliza. Metoda este simpla durerea este eliminate imediat, subst devitalizanta continand si anestezic de contact, tratamentul este fragmentat pe sedinte scurte suportate mai usor de copil. In prima sedinta se aplica substa nta devitalizantaprotejata de un pansament provizoriu. In a 2 a sedinta timpii sunt: izolarea dintelui, indepartarea pansamentului si verificarea efectului, definitivarea cavitatii, deschiderea camerei pul, ablatia pulpei coronare, spalarea cu ser sau apa oxigenata, uscarea cu bulete sterile si aer, aplicarea pastei mumifiante baza de ciment obstructia definitive in aceasi sedinta sau sedinta urmatoare.

Extirparea devitala: este indicate in cazul pulpitelor totale la dinti temporary tineri cu radacina complet formata sau la dintii temporari maturi cu radacina nerezorbita. Indicate la monoradiculari si dinti persistenti. Dupa efectuarea pulpotomiei , se continua cu extirparea filetelor radiculare pe aprox 2/3 din lungime , ptr a evita traumatizarea zonei apiicale. Largirea canalelor se face cu ace pana la numaru3. obturarea radacini se face cu pasta rezorabila walkoff.

Avantajele metodelor devitale: sunt contracarate de problem pe care le ridica mijlocul de devitalizare. Printer preparate sunt; pe baza de arsenic si paraformaldehida. Pentru ambele preparate obt provizorie treb sa fie etansa si rezistenta , ptr ca difuzarea lor poate determina papilite si osteite.

Cantitatea de pasta care se aplica este de marimea unei gamalii de ac.

Gangrena dintilor temporari: este un process septic localizat in tesuturile pulpare care siau pierdut vitalitatea

Etiologie: cauza principala reprezinta caria profunda cu deschide camerei pul, sau pulp netratate , mortificarea datorinduse actiuni microbilor. Necroze pulpare consecutive unor tehnici neadecvate de preparare a cavitatilor, folosirea unor materiale de obt, cu actiune toxica asupra pulpei. In vazia microbiana direct ape o pulpa.calea retrograde rara ptr dinti temporari.

Forme clinice: simpla , modificarile sun limitate la dinte , tesuturile parodontale apicale nefiind implicate.

Complicate=forma frecvent intalnita datorita partic zonei apicale si inter radiculare a dintilor temporary car sunt: deschide apex care se mareste pe masura instalarii rizalizei, radacina reluandusi treptat froma initial de trunchi de con, structura osoasa laxa, tesut conjunctiv lax abundent.

Toate acestea favorizeaza o zona extinsa de comunicare intre dinte si tesuturile parodontale, cu difuziune usoara si rapida a infectiei.

Patologia furcatiei (forma frecventa la dinti temporary procesul infectios din zona apicala difuzeaza cu usurinta pe peretii interni ale radacinilor pana in spatial interadicularin asociere cu difuzarea infectiei direct din canaliculele accesori de la nivelul procesului camerei pulpare, din patologia furcatiei. Se manisfesta clinic prin aparitia unor abcese gingivale., care trec prin 3 faze: osoaa , superiostala, submucoasa, poate sa apara insotita de osteite, cu instalare trepatata a osteolizei care poate evolua pana la disparitia totala a tes osos dintre radacinile D temporari si mugurele dinte lui permanent.

Se manifesta prin complicatiile: parodontita apicala acuta si parodontita apicala cronica difuza.

Parodontita apicala acuta

Procesul inflamator este difuz. Se extinde din regiunea apicala in lugul radacini, pe faza ei interna spre bifurcatie, cuprinzand intreg spatial interradicular. Subiectiv: simptomul principal durere spontana,. De intensitate mare si accentuate la atingerea dintelui. Copii nu pot descrie caracteru durerii si nici senzatiua de egresiune a dintelui, dar pot preciza dintele causal si faptul ca au mai avut dureri la acel dinte. Diag diferential cu durerea din pulpita.otita , amigdalita. Obiectiv: process carios cu camera pulp deschisa, dintele sensibil la percutie dar insensibil la sondarea camerei pulpare si canalului radicular. Palparea facuta cu finite ca poate cauza durere datorita compresiunii parodontale.

Parodontita apicala cronica difuza:

Procesul inflamator poate lua initial aceasta evolutie sau poate apare o cronicizare a unei forme acute. Difuziunea infectiei duce la rezorbtia structurilor osoase si inlocuirea lor cu tes de granulatie. Subiectiv: evol poate fi asimptomatica , saucu dureri sterse. Obiectiv :se evidentiaza de obicei prezenta unei fistule. Se pot acutiza favorizand aparitia unor abcese.

Examenul radiologic evidentiaza resorbtia osoasa intra radiculara si precizeaza extinderea procesului osteitic. Tratamentul constituie urgente in serviciile de stomatologie se pune mai intain problema rezolvarii durerii si procesului inflamator. Durerea cedeaza la drenaj. Se indica atibioterapie daca starea generala este alterata. In prezenta unei fistule este indicat drenajul endodontic , cauterizarea tesutului de granulatie cu clorura de Zn si tratamentul de gangrene in continuare.

Tratamentul endodontic:

Este ingreunat de particularitatile dintelui temporar. Lungimea redusa a radacinii. Indicatia trat conservative tre sa ia in considerare existenta catorva conditii: valoarea functionala a dintelui si varsta de inlocuire, gradu distructiei coronare, resorbtia radacini sa nu fie prea accentuate, procesul osteitic san u depaseasca spatial intraradicular. Gangrene simpla ofera conditiile cele mai bune ptr tratamentul endodontic. Starea generala a copilului sa fie buna, condiiti socio-economice favorabile.

Tratamentul gangrenei are urmatori timpi: tratament mecanic( indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului radicular, se face in baie de cloramina si apa oxigenata. ), chimic(are drept scop reducerea florei microbiene,, cu solutii antiseptice, aplicate in camera pulpara, Walkoff, tehnica de lucru in prima sedinta camera se deschide larg se indeparteaza toate resturile din camera pul se fac spalaturi cu seringa fara presiuni cu sol slabe de apa oxigenata, se largesc canalele , se izoleaza dintele se usuca, si se lasa in camera pul pansamentul cu solutie Walcoff sub o opturatie provizarie. In sedinta 2-a la interval de cateva zile daca nu a aparut nici o simptomatologie trat medicamentos se repeta in conditii de asepsie), obturatie radiculara se face in a 3-a sedinta, refacerea coronara (se poate face in aceasi sedinta sau intro sedinta urmatoare.)

Extractia: daca dintele temporar este in prajma inlocuiri fiziologice consecintele postextractionale sunt reduse, daca extractia se face mai repede modif pot fi importante si diverse: tulb functionale determinate de topografia dintelui, tulb in dezvoltarea maxilarelor, tulb in eruptia dintilor de inlocuire, migrari ale dintilor vecini si antagonisti care favorizeaza aparitia unor dizarmonii dentomaxilare.

Masuri de compromise : in situatiile in care dintele indeplineste conditii ptr un trat conservative, dar lipseste colaborarea pacientului indicate extractia si urmarii protezarii nu exista garantia purtarii lor se poate lasa dintele deschis larg, cu recomandarea asigurarii unor conditii de igiena corespunzatoare.

Consecintele Gangrenei dintilor temporari asupra dintilor permanenti de inlocuire.

Sunt multiple si diverse: - extinderea process inflamator in zona foliculuilui dintelui permanent poate determina dinte turner sau tulb de mineralizare. - modificarea rizalizei cu disparitia ritmicitati. - tulb de ordine de eruptie a dintilor permanenti cu eruptie precoce a unor dinti incomplete mineralizati succeptibili la carie. - fenomene de rizaliza nu raman cantonate in zona apicala ci se extend pe suprafetele radiculare, sustin radacinile si expunandule la fracturi.