Cluster headache (nevralgia migrenoasa)

-este denumita si cefalee grupata in salve sau migrena "in ciorchine"

- mai putin frecventa ca migrena, 0,5 % din barbati, 0,1 % din femei.

-debut de regula in decadele 2-3

-incidenta maxima de debut este in jurul varstei de 20 de ani

-nu are caracter familial, apare foarte rar la doi membrii ai aceleasi familii

Manifestari clinice:

Criza cu durata de 15-90 de minute

Durerea se localizeaza cu predilectie in jurul si inapoia globilor oculari

Durerea iradiaza in tampla, nas, maxilar inferior, dinti

Se asociaza congestie conjunctivala si nazala si modificari pupilare (sindrom Claude Bernard-Horner)

Nu prezinta aura

Nu prezinta semne vizuale (senzoriale), greata, varsaturi

Crizele survin minimum o data in 24 de ore, se succed pe un interval de 3-16 saptamani, dupa care urmeaza intervale libere de 6 luni pana la 5 ani

Apar frecvent episoade dureroase bianuale ( primavara, toamna)

Crizele sunt de regula nocturne, in aceasi perioada a zilei,survenind in medie 1-3 crize/zi

Pot fi provocate de stimuli externi, mai ales de ingestia de alcool, nitriti, de curenti de aer.

Tratament:

uneori de urgenta, datorita severitatii paroxismului:inhalare de oxigen, tartrat de ergotamina, antialgice cu efect imediat injectabil

profilactic: blocanti ai canalelor de calciu, valcroat de sodiu (acid valcroic, cu efect anticonvulsivant), carbamazepina, derivati de litiu (antidepresive), metisergid.

- Hemicrania cronica paroxistica -

Mai rara decat migrena si nevralgia migrenoasa, cu predominanta la femei.

Manifestari clinice:

Crize dureroase periorbitare, cu iradiere spre tampla, ureche, gat.

Congestie nazala ipsilaterala si rinoree.

Ptoza ipsilaterala.

Lacrimare +/- congestie conjunctivala.

Crize scurte (1-2 minute), dar cu frecventa mare, de 10-14 / 24 de ore.

Raspunde 100% la indometacin.

- Cefaleea de tip tensiune (tension type headache) -

-90 % din toate cefalalgiile fac parte din aceasta categorie. 75% din cazuri sunt femei. Minimum 15% au primul atac sub varsta de 10 ani.

Manifestari clinice:

Bilaterala in majoritatea cazurilor

Persistenta, cu caracter surd.

Variaza in intensitate de-a lungul zilei.

Frecvent descrisa ca o senzatie de presiune, de banda constrictiva in jurul capului.

In formele usoare apare in conditii de stres sau in anticiparea unui eveniment neplacut.

Durerea poate dura intre 30 de minute si 7 zile si apare de mai putin de 15 ori pe luna.

Manifestarile cvasiconstante de insotire sunt anxietatea si depresia.

In formele cronice durerea este prezenta mai mult de 15 zile/luna

Tratament:antidepresive (amitriptilina, imipralina),analgezice simple

- Sindroame medulare -

Date anatomo-functionale:

Este situata in canalul vertebral

Limitele topografice ale maduvei spinarii

Cranial: fibrele de pe fata ventrala a bulbului (fibrele decusatiei piramidale), limita care se proiecteaza pe schelet sub forma unui plan orizontal prin mijlocul arcului ventral al atlasului.

Caudal: plan orizontal prin L2, de unde continua cu fillum terminale, care adera la a 2-a vertebra coccigiana.

Forma cordon turtit dorso-ventral, lung de cca 43 cm, alb mat; prezinta doua segmente ingrosate, de unde pleaca radacini ce formeaza plexurile brahial (C5-D2) si lombar (D9-D12).

Structura

Canal ependimar:

superior comunica cu ventriculul IV.

inferior ia o forma fusiforma si se termina in ventriculul V, care se oblitereaza in jurul varstei de 40 de ani.

Substanta cenusie->forma literei H

coarne anterioare

coarne posterioare

coarne laterale

comisura cenusie

Substanta alba->exclusiv fibre mielinice ce imbraca substanta cenusie

-cordoane anterioare,laterale,posterioare

-fasciculul gracilis Goll si fasciculul cuneatus Burdach->sensibilitatea proprioceptiva constienta si tactila epicritica

-fasciculele spinotalamice anterior si lateral

-fasciculul spinocerebelos posterior (direct,al lui Flechsig)

-fasciculul spinocerebelos anterior (incrucisat,al lui Gowers)

Microscopie->neuroni radiculari/cordonali/de asociatie

Vascularizatie

Sistem arterial longitudinal: arterele spinale anterioare si posterioare

Sistem arterial transversal artere radiculare, cu dispozitie segmentara

Sistem arterial intermediar

Topografia radiculo-vertebrala (legea Chipaut), functie de nivel

Cervical: radacina= apofiza+1

Dorsal superior (D1-D7): radacina= apofiza+2

Dorsal inferior (D8-D10): radacina apofiza+3

Sub D11: ultimele 3 perechi lombare

Sub D12: ultimele perechi sacrate

Manifestari clinice

Sindroamele substantei cenusii

I)          Sdr. cornului anterior leziuni care afecteaza pericarionul neuronilor motori periferici

Leziuni acute:

A)     Paralizii partiale, asimetrice, disociate in raport cu numarul de unitati motorii interesate paralizia astfel instalata este una flasca.

B)     ROT abolite.

C)     Atrofii musculare

D)     Reactii electromiografice de degenerescenta electrica

E)      Caracterizeaza poliomielita acuta anterioara

Leziuni subacute, cronice

- paralizii bilaterale,simetrice + fasciculatii

II)       Sdr. cornului posterior leziuni care afecteaza deutoneuronul cailor sensibilitatii superficiale. Initial apare hiperestezie apoi hipo(an)estezie superficiala unilaterala, suspendata pe teritoriul dermatomerelor afectate si cu disociatie de tip siringomielic

III)    Sdr. comisurii cenusii (sdr. de fibre scurte) tulburari de sensibilitate simetrice si suspendate pe teritoriul dermatomerelor afectate, cu disociatie de tip siringomielic.

Sindroamele substantei albe

Sdr. de cordon anterolateral (fasciculul spinotalamic)

Homolateral: sindrom piramidal.

Heterolateral: tulburari de sensibilitate cu disociatie de tip siringomielic.

Sdr. de cordon posterior (sdr. de fibre lungi)-> lezarea fasciculelor Goll-Burdach:

Homolateral si subiacent disociatie de tip tabetic, cu tulburari de coordonare, chiar miscari coreo-atetozice

-pierderea sensibilitatii profunde constiente (simtul atitudinilor segmentare, vibrator, al presiunii profunde).

-pierderea sensibilitatii epicritice (simtul discriminarii tactile si al localizarii stimulului)

-pastrarea sensibilitatii termoalgezice si tactile protopatice

Sindroame mixte (lezarea substantei albe si a celei cenusii)

A)    Sdr. de hemisectiune medulara (Brown-Sequard)

Homolateral:

sublezional

deficit motor (paralizie spastica)

alterarea sensibilitatii profunde inconstiente

deasupra leziunii

anestezie pe toate tipurile de sensibilitate, cu sau fara paralizie vasomotorie

uneori hiperestezie

Heterolateral

tulburari de sensibilitate termoalgezica discrete

alterari ale sensibilitatii tactile->afectarea fasciculului spinotalamic

B)     Sdr. de sectiune medulara totala

A)    paralizie totala,hipotonie,abolirea ROT si a reflexelor cutanate

B)     anestezie globala a carei limita superioara poate fi depasita de o zona de hipoestezie termoalgezica

C)    atonie vezicala

(toate manifestarile sunt, evident, sublezionale)

Exista trei faze

Socul medular

Faza de automatism medular (se instaleaza dupa 3-8 saptamani) apare o activitate medulara reflexa (tripla flexie) si pot apare reflexe vegetative sfincteriene,ROT,reflexul de extensie incrucisata

Stadiul final dispare orice activitate reflexa medulara; deces consecutiv septicemiei cu care se pot complica infectiile recurente care apar in acest context (urinare, escare etc.).

Paraplegiile pot apare atat in leziunile de neuron periferic, cat si in cele de neuron central

Paraplegie spinala->sdr.de sectiune medulara transversa

A)    exista semne piramidale

B)     anestezie globala

C)    tulburari vegetative si trofice cu neta limitare sublezionala

Paraplegia pontina datorata unor procese vasculare paramediane, procese neoformative, boli de demielinizare. Nu sunt prezente tulburarile de sensibilitate de la A), dar exista alte elemente de lezare a trunchiului.

Paraplegia paracentrala: este rezultatul lezarii bilaterale a lobului paracentral, de catre meningioame parasagitale, tromboflebite de sinus longitudinal, suferinte bilaterale ale arterelor cerebrale anterioare (inclusiv emergenta lor unica, malformatie destul de frecventa).Deficitul motor este precedat sau insotit de crize jacksoniene in teritoriul afectat (m.i.).

Paraplegia prin leziuni multiple procese de atero- si arterioscleroza, cu aparitia de leziuni lacunare de dezintegrare ischemica care afecteaza cu precadere fibrele corticospinale pentru m.i. la nivelul emisferelor cerebrale sau in trunchiul cerebral->para/tetraplegii

-prin mecanisme similare se realizeaza paraplegiile prin leziuni multiple din unele encefalomielite