Compartimentele Epidemiologiei

Epidemiologia:

- stiinta de baza a medicinei preventive

- stiinta medicala care se ocupa cu:

identificarea si neutralizarea factorilor de agresiune pentru sanatate

elaborarea si aplicarea programelor de protectie globala a sanatatii

Epi = peste

Demos = popor, colectivitate

Compartimentele epidemiologiei:

Epidemiologia generala (PE)

Epidemiologia speciala (BT/BNT)

Epidemiologia Geografica

Ecosocioepidiologia

Seroepidemiologia

Epidemiologia moleculara si genetica

Epidemiologia clinica

Farmacoepidemiologia

Epidemologia generala:

Epidemiologia este stiinta care studiaza din punct de vedere cantitativ distributia si frecventa determinantilor problemelor de sanatate si boala intr-o populatie.

Obiectivele epidemiologiei generale:

1. Descrierea distributiei de boli.

Descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in functie de caracteristicile personale ale indivizilor grupului uman luat in studiu.

Descrierea tendintelor sau a evolutiei temporale a bolilor sau a factorilor de risc in populatie.

Descrierea distributiei geografice a bolilor sau a factorilor de risc.

2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere a acestora.

Dovedirea existentei unor relatii intre factorii explicative si rezultatele pe care le genereaza acestia.

3. Predictia in legatura cu numarul probagbil al bolilor dintr-o populatie data si cu caracterul distributiei bolilor in acea populatie.
4. Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o populatie data, sau de ameliorare a serviciilor de sanatate destinate populatiei.

Epidemiologia speciala (BT/BNT)

Prezinta intr-o structurare judicioasa, raspandirea geografica a celor mai importante boli grupate in doua categorii mari:  cu raspandire limitata (a caror arie de extindere este bine conturata din cauza actiunii specifice a factorilor environmentali care favorizeaza dezvoltarea si diseminarea anumitor tipuri de agenti patogeni si de agenti vectori) si cu raspandire generala (raspandite pe intregul glob terestru, dar inregistrand incidente maxime si minime in anumite intervale de timp si in anumite circumstante favorizante sau inhibante).    

In interiorul acestor doua categorii mari, bolile sunt clasificate pe criterii genetice.

In prima categorie sunt incluse bolile produse de virusi (febrele hemoragice, febra galbena, febra denga, febra de Lassa, febra Maridi, boala Marburg); bolile produse de ricketsii (tifosul exantematic, tifosul murin, febra australiana de capuse, febra fluviala); bolile produse de bacterii (lepra, bartoneloza, donovanoza); bolile produse de spirochete (treponematozele, boreliozele): bolile produse de fungi (micetomul, cromoblastomicoza, sporotricoza, histoplasmoza, coccidioidomicoza); bolile produse de protozoare (malaria, tripanosomiaza, leishmanioza) si bolile produse de metazoare (filarioza, oncocercoza, dracunculoza, schistosomiaza).

Cea de-a doua categorie cuprinde bolile infectioase produse de virusi, transmise pe cale respiratorie (virozele respiratorii, adenovirozele, guturaiul, gripa, oreionul, rujeola, rubeola, varicela, variola) pe cale digestiva (enterovirozele, hepatita A, poliomielita), pe cale parenterala sau prin inoculare (hepatitele B si C) prin contact intim oral (herpesul, mononucleoza) si  sexual (SIDA); boli infectioase produse de bacterii si transmise pe cale respiratorie (infectiile stafilococice, infectiile streptococice, pneumonia, tuberculoza, difteria, tusea convulsiva), pe cale digestiva (enterocolitele, amibiaza, holera, dizenteria, botulismul), pe cale parenterala sau prin inoculare (tetanos) si bolile netransmisibile cronice (diabetul zaharat, cancerul).

Un numar impresionant de boli importante (peste o suta) beneficiaza de o prezentare sintetica, dar extrem de expresiva, care cuprinde obligatoriu definitia bolii, raspandirea ei geografica, etiologia, epidemiologia, patogenia, simptomatologia si profilaxia.

Epidemiologia geografica

Este ramura epidemiologiei care se ocupa cu bolile transmise de insectepe diferite continente.

Insecta: musca tete (genul Glossina). Boala transmisa: Tripanosomiaza africana (boala somnului). Semne clinice: adenopatie, atingeri grave ale sistemului nervos. Repartitie geografica: Africa intertropicala.

Insecta: tantarul Culex Aedes. Boala transmisa: Filarioza limfatica, Denga. Semne clinice: elefantiazis, febra hemoragica. Repartitie geografica: Zonele intertropicale Extremul Orient tropical Africa neagra, Caraibe, insulele din Pacific.

Insecta: Anofel. Boala transmisa: febra galbena, paludism; Semne clinice: icter, febra, anemie. Repartitie geografica: Africa si America tropicala, zonele intertropicale (in afara insulelor din Pacific), bazinul mediteraneean.
Insecta: Flebotomul. Boala transmisa:
- Leishmanioza cutanata. Semne clinice: Ulceratii ale pielii. Repartitie geografica: Bazinul mediteranean, Africa neagra
- Leishmanioza cutaneomucoasa. Semne clinice: ulceratii ale pielii, mucoaselor, nasului, gurii. Repartitie geografica:America tropicala
- Leishmanioza viscerala. Semne clinice: anemie, splina marita, febra grava. Repartitie geografica: bazinul mediteranean, America tropicala.
- Febra de 3 zile. Semne clinice: febra, eruptie. Repartitie geografica: Bazinul mediteranean.
Insecta: Paduchele. Boala transmisa:
- Tifos. Semne clinice: Febra, eruptie, atingere cardiaca.
- Febra recurenta cosmopolita (borrelioza). Semne clinice: febra, splina marita. Repartitie geografica: cosmopolit.
Insecta: Puricele. Boala transmisa
- Tifos murin. Semne clinice: febra, eruptie.
- Pesta.  Semne clinice: febra, buboane, pneumonie.
Repartitie geografica: Cosmopolit
Insecta: Simulii. Boala transmisa: Oncocercoza
. Semne clinice: noduli, prurit, cecitate. Repartitie geografica: Africa neagra, Yemen, America Centrala.
Insecta: Triatome. Boala transmisa: Tripanosomiaza (boala lui Chagas). Semne clinice: febra, atingeri ale cordului, intestinului si ale esofagului. Reparitie geografica: America de Sud tropicala.

Ecosocioepidemiologia:

Reprezinta abordarea integrative a celor trei componente ale ecosistemului uman global (natura, societate, oameni) prin folosirea asociativa a metodelor si metodologiilor de care dispun ecologia, sociologia si epidemiologia.

Scopul ecosocioepidemiologiei:

sa asigure identificarea si valorificarea factorilor care pot contribui la promovarea anatatii, concomitent cu depistarea si neutralizarea factorilor proveniti din structurile ecosistemului uman (natura, societate, oameni)

Obiectivele ecosocioepidemiologiei:

1. Stabilirea tipurilor de sisteme sanogene

2. Evidentierea riscurilor

3. Studierea conexiunilor prin metodele oferite de ecologie,

sociologie si epidemiologie

4. Prevenirea si combaterea bolilor generate de conditiile

de mediu si cele sociale

Seroepidemiologia:

Este ramura epidemiologiei care se adreseaza bolilor infectioase transmise prin sange.

Precautiile cu privire la sange si celelalte produse din sange (reguli universale) sunt recomandari fixate pentru a preveni transmiterea SIDA, a virusului hepatitic de tip B (VHB), a virusului hepatitic de tip C (VHC) si a altor boli, in timpul acordarii primului ajutor sau a efectuarii unor manevre intraspitalicesti. Aceste precautii se raporteaza la sange si produsele lui ca fiind cu potential infectios pentru boli cu transmitere directa.
Profilaxia bolilor cu transmitere directa se aplica sangelui si altor fluide ale organismului uman care contin urme vizibile de sange, lichid seminal (lichid continut in sperma) sau vaginal. Aceste masuri se aplica, de asemenea si altor tesuturi sau fluide ale organismului, de exemplu cel ce inconjoara creierul si maduva spinala (lichidul cefalorahidian), lichidul din spatiul articular (lichidul sinovial), lichidul din spatiul pleural (lichidul pleural), lichidul din abdomen si pelvis (lichidul peritoneal), cel din jurul inimii (lichidul pericardic) si cel amniotic (din jurul fatului).

Epidemiologia Clinica:

Este disciplina care se adreseaza creatorilor de studii stiintifice, cercetatorilor, invatandu-i metodologia ce trebuie aplicata astfel icat rezultatele studiului sa fie valide.

Scopul epidemiologiei clinice:

Dezvoltarea si aplicarea metodelor observatiei clinice care sa conduca la concluzii valide, evitandu-se aparitia rezultatelor distorsionate influentate de erorile care pot apare in mod aleator sau sistematic.

Obiectivele epidemiologiei clinice:

1. Colectarea, masurarea si clasificarea datelor;

2. Evaluarea riscului;

3. Identificarea indivizilor cu particularitati

4. Aprecierea prognosticului;

5. Cercetarea asociatiilor cauzale;

6. Cercetarea celei mai bune interventii terapeutice;

7. Evaluarea eficacitatii tratamentelor sau ingrijirilor;

8. Stabilirea prognosticului in functie de rezultatul terapeutic obtinut

Epidemiologia genetica si moleculara:

Epidemiologia genetica este disciplina care cauta sa clarifice rolul factorilor geneticisi interactiunea lor cu factorii de mediu in etiologiabolilor, folosind studiile familiale si populationale

Epidemiologia moleculara combina progresele biologiei si geneticii cu epidemiologia pentru a intelege doza moleculara a agentilor specifici, efectele lor preclinice, factorii biologici care modeleaza receptivitatea. Iinclude conceptul de biomarkeri pentru: diagnostic, evolutie si tratament.

Scopul epidemiologiei genetice si moleculare:

O buna intelegere a etiologiei genetice a bolilor care poate facilita depistarea ei precoce la subiectii cu risc crescut si proiectarea unor strategii de interventie si preventie mai eficace.

Obiectivele epidemiologiei genetice si moleculare:

1. Sa raspunda, prin studiul familiilor, la intrebarile legate de implicarea factorului genetic in producerea bolilor multicauzale.