Notiuni generale despre intoxicatiile acute ale copilului

Notiuni generale despre intoxicatiile acute ale copilului

Intoxicatiile acute ale copilului reprezinta o problema de o deosebita importanta pentru practica pediatrica din cauza atat a frecventei mari, cat si a gravitatii lor.

Intoxicatiile acute sunt responsabile de un numar important de decese la varsta pediatrica reprezentand una dintre marile urgente medicale la copil.

O treime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copil, iar dintre acestia aproximativ 4/5 la copii cu varste cuprinse intre 1 si 5 ani. Se estimeaza ca intoxicatiile neletale sunt de 100-150 ori mai frecvente.

Majoritatea statisticilor evidentiaza ca 80-85% dintre intoxicatiile acute ale copilului apar sub 1 an si jumatate si 3 ani.

Intoxicatiile copilului sub varsta de 5 ani sunt rezultatul ingestiei accidentale. La adolescenti, incercarile de suicid sunt pe primul plan, de obicei in familiile dezorganizate, cu climat de insecuritate, situatii in care actul de intoxicatie voluntara este adesea repetat. In tentativele de suicid, ingestia de alcool este intalnita cvasiconstant. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile sunt mai frecvente la baieti.

Studii asupra epidemiologiei intoxicatiilor acute la copil, facute de instititii specializate (National Clearing House for Poison Control Center din S.U.A.) evidentiaza faptul ca frecventa si etiologia intoxicatiilor acute este diferita intre mediul rural si cel urban. Astfel, in mediul urban, sunt mai frecvente intoxicatiile cu medicamente, alcool, produse cosmetice, detergenti, in timp ce in mediul rural sunt mai frecvente cele cu insectofungicide, gaz, plante, precum si ingestia de acizi si baze.

S-a constatat ca nu exista variatii semnificative de la an la an in ce priveste etiologia intoxicatiilor. Se considera pe buna dreptate, ca intoxicatia acuta a copilului este o ²boala² a familiei, majoritatea autorilor incadrand-o in sindromul, foarte cuprinzator, de ²copil neglijat² (Neglect and Abuse of Childen).

Aceasta scoate cu pregnanta in evidenta responsabilitatea majora care revine adultilor, in primul rand familiei, dar nu numai acesteia, in prevenirea intoxicatiilor copilului.

Prin ²toxic² se intelege orice substanta sau compus chimic exogen care, patruns in organism pe diferite cai, provoaca alterari functionale si structurale la nivel celular care se exprima pe plan chimic printr-o stare patologica. Notiunea de substanta toxica include si relatia dintre toxic si organismul cu care acesta a venit in contact, raspunsul (reactia) organismului fata de actiunea toxicului. Toxicitatea se manifesta prin alterari metabolice, histochimice, morfopatologice si chimice strans legate de mecanismul patogenic prin care a actionat toxicul. Toxicitatea unei substante este determinata de o multitudine de factori proprietati fizice si chimice, doza, concentratia, calea si viteza de patrundere, varsta, greutatea corporala, etc.

Doza este factorul cel mai important care determina toxicitatea unei substante. In cazul ingestiei de substante toxice trebuie facuta distinctia intre doza ingerata si doza absorbita, respectiv cantitatea de toxic patrunsa in sange, lichidul interstitial si celule.

Intoxicatia copilului difera de cea a adultului in trei privinte:

caracterul primei este cel mai adesea, accidental;

la copil, descoperirea (depistarea) este precoce;

toxicitatea uneia si aceleiasi substante este mai mare la copil, dar, in schimb, aceasta raspunde in general favorabil la tratament in proportie mai mare decit adultul, datorita organismului lipsit de tare, ceea ce face ca mortalitatea prin intoxicatii la copil sa fie mai mica decat a adultului (aproximativ 1,5% din totalul copiilor intoxicati).

Elementul cel mai important de prognostic favorabil in intoxicatiile acute

ale copilului consta in depistarea precoce, de care trebuie sa profitam si ²sa nu pierdem momente pretioase in gesturi inutile². Conduita in fata unei intoxicatii acute este guvernata de doua ²reguli de aur²

prima regula: orice suspiciune de intoxicatie trebuie considerata ca intoxicatie adevarata si sa se actioneze fara ezitare in consecinta. Evacuarea inutila a continutului gastric, oricat de neplacuta ar fi pentru copil si familie nu reprezinta nimic in comparatie cu riscul vital care poate decurge dintr-o intoxicatie reala;

a doua regula este a castiga timp; fiecare minut pierdut reprezinta o cantitate in plus de toxic absorbit, mai ales cand calea de patrundere a fost digestiva.