METABOLISMUL ALCOOLULUI ETILIC IN ORGANISM

METABOLISMUL ALCOOLULUI ETILIC IN ORGANISM

Alcoolul ingerat, se absoarbe repede in organism, in raport de marea sa solubilitate in apa. Reabsorbtia incepe chiar din mucoasa bucala. Ea se efectueaza, de fapt prin mucoasa gastrica si prin intestin. Alcoolul ajuns in sange se repartizeaza intr-o anumita proportie in diversele tesuturi si concomitent incepe si metabolizarea lui.

Alcoolemia apare astfel in continua modificare. Se instaleaza astfel, o prima faza, unde resorbtia predomina, alcoolemia este in crestere, faza fiind numita de intoxicatie, difuziune sau ascendenta si poate dura de la 15 minute pana la 2 ore cand difuziunea alcoolului se echilibreaza cu procesul de oxidare si eliminare a lui, se atinge nivelul maxim al alcoolemiei (peak-ul sau) dupa care urmeaza faza descendenta, pina la disparitia sa totala.

Printre factorii care influenteaza difuziunea alcoolului din tubul digestiv in sange, se mentioneaza ca fiind mai importanti: cantitatea ingerata, concentratia bauturii alcoolice, felul ingestiei (unic sau repetat), plenitudinea stomacului.

Se vor avea in vedere si alti factori care influenteaza alcoolemia, printre care, felul pranzului (bogat in glucide sau lipide) si in general, cantitatea alimentelor ce intirzie rezorbtia, precum si glicemia ridicata.

Astfel, fructoza din mere, struguri, creste catabolismul alcoolului cu 20%. Dintre factorii personali sunt de retinut greutatea, sexul (la femei totdeauna alcoolemia va fi mai ridicata). Difuziunea este prelungita de un stomac plin cu alimente si se va ajunge la maxima abia dupa 1-2 ore.

Imediat dupa adsorbtie, incepe oxidare alcoolului, care continua atata timp cat acesta ramane in organism. Cantitatea de alcool oxidat pe unitatea de timp este aproximativ proportionala cu greutatea corpului si probabil cu greutatea ficatului. Ritmul oxidarii alcoolului este o functie liniara in timp si este accelerat, numai in mod moderat, de o crestere a concentratiei din sange.

In prima faza, etanolul, prin interventia enzimei alcooldehidrogenaza si in prezenta coenzimei difosfopiridinnucleotidice, va fi oxidat in acetaldehida. Aceasta va fi oxidata, pe masura aparitiei, in acid acetic ce se va transforma la randul sau in bioxid de carbon si apa, trecand in cea mai mare parte prin metabolismul intermediar al ciclului tricarboxilic krebs.

S-a pus in evidenta si calea microzomiala de metabolism a alcoolului (MOS) alaturi de calea ADH (alcooldehidrogenazei). Datorita prepararii alcoolului radioactiv continand un carbon radioactiv (C¹⁴), s-a putut urmari, in special la soareci, soarta alcoolului in organism, obtinandu-se rezultate foarte interesante.

S-a stabilit astfel ca dupa administrarea unei doze mijlocii de circa 1 g alcool/kgc, dupa 6-7 ore nu se mai gaseste alcool liber in organism.

Numai 5-6% din alcool este eliminat nemodificat, restul fiind metabolizat rapid, aparand in proportie de 80% in aerul expirat sub forma de dioxid de carbon.

Diferenta de aproximativ 14% ramane in tesuturi, participand in cea mai mare parte la sinteza lipidelor. Acest alcool, denumit fixat, nu se va elimina din organism decat dupa circa 15 zile.

Ficatul este sediul principal al acestui alcool fixat, in cantitati mai mici si in mod descrescand, in rinichi, creier, inima, muschi. Prin aerul expirat se elimina 3-7% din alcoolul din organism. Eliminarea pulmonara se face prin difuziune directa din sange. In 2,1 litri de aerul alveolar se gaseste aceeasi cantitate de alcool cat intr-un mililitru de sange.

Sub actiunea alcoolului se constata modificari ale metabolismului glucidic, producand hiperglicemie, dar mai ales hipoglicemie pana la coma hipoglicemica, mai frecventa la cei malnutriti si cu suferinta hepatica.

In lipsa glucidelor, degradarea alcoolului consumat face sa creasca cetonemia, acidului acetic putand fi convertit in ficat in corpi cetonici.

In concluzie, toxicitatea alcoolului este urmarea consumului de enzime si coenzime pentru transformarea sa in acetaldehida si a transformarii acesteia in derivati acetilati, ce vor inlocui acizii organici, frustand si denaturand in aceastra transformare enzime, coenzime si vitamine (B,C) din economia organismului.

Alcoolul actioneaza ca toxic direct asupra sistemului nervos central in timpul circulatiei sanguine. Creierul transforma alcoolul in acetaldehida, actiunea toxica a ambelor asupra neuromediatorilor explicand efectele betiei acute si ale intoxicatiei cronice, adica ale dependentei si ale sindromului de abstinenta.