. "DIAGRAMA DE ATRIBUTII" SI "DIAGRAMA DE RELATII" IN MANAGEMENTUL SISTEMULUI FARMACEUTIC AL M.Ap.N.

"DIAGRAMA DE ATRIBUTII" SI "DIAGRAMA DE RELATII" IN MANAGEMENTUL SISTEMULUI FARMACEUTIC AL M.Ap.N.

1. DIAGRAMA DE ATRIBUTII - INSTRUMENT UTIL IN RATIONALIZAREA PROCESULUI DE CONDUCERE

In procesul de rationalizare a activitatii de conducere, diagrama de atributii reprezinta un instrument a carui folosire contribuie la simplificarea relatiilor organizatorice si a fluxurilor informationale, la cresterea functionalitatii aparatului de conducere[40].

1.1.Reguli si simboluri folosite in reprezentarea

"Diagramei de atributii"

Principalele simboluri folosite in diagrama de atributii sunt:

D - decide (abroba); A - avizeaza; K - coordoneaza; C₁ - consulta;

C₂ - este consultat; P - primeste; T - transmite; I₁ - informeaza;

I₂ - este informat; E - executa; etc.

In tabelul nr. 16 se prezinta organele si atributiile acestora in activitatea de planificare.

Tabelul nr. 1 Organe si atributii in activitatea de planificare[40]

1.2."Diagrama de atributii" in managementul

sistemului farmaceutic al M.Ap.N.

In tara noastra, asistenta de sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii, prin unitati specializate proprii sau private, in baza Contractului - Cadru anual. In conformitate cu HG nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, ministerele cu retea sanitara proprie elaboreaza norme proprii de aplicare a Contractului - Cadru, pe care le supune spre aprobare Ministerului Sanatatii. De altfel, intreaga activitate medicala in cadrul acestor retele este coordonata de Ministerul Sanatatii. Dintre acestea, cel mai bine reprezentat la nivel national este Ministerul Apararii Nationale, cu o retea sanitara completa, care include spitale, farmacii de circuit inchis si de spital, depozite farmaceutice, sanatorii.

In conformitate cu Ordinul ministrului apararii nationale nr. M197/2001, organul central de dotare cu materiale sanitar - farmaceutice pentru uz uman si veterinar, precum si cu tehnica medicala din cadrul Ministerului Apararii Nationale, este Directia Medicala.

Directia Medicala isi exercita functia principala si functiile complementare din domeniul organizarii, coordonarii si controlului sistemului de asistenta medicala in armata pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi.

Directia Medicala a M.Ap.N. elaboreaza conceptia unitara pentru organizarea, dotarea si functionarea sistemului de asistenta medicala si sanitar - veterinara in armata, precum si pentru perfectionarea si modernizarea continua a activitatilor de asistenta medicala, in scopul prevenirii imbolnavirilor, pastrarii si imbunatatirii starii de sanatate, pentru mentinerea permanenta a unei capacitati ridicate de lupta a efectivelor armatei.

Schema nr. 17 Directia Farmaceutica

2. DIAGRAMA DE RELATII - INSTRUMENT UTIL IN RATIONALIZAREA PROCESULUI DE CONDUCERE

Diagrama de relatii este o reprezentare grafica a principalelor relatii pe care un compartiment, o unitate, o institutie etc., le are in procesul desfasurarii activitatii sale cu alte copartimente, unitati etc.[40].

Gradul de detaliere a diagramei de relatii poate varia de la simpla evidentiere a principalelor relatii pana la descrierea continutului acestora, a informatiilor si documentelor vehiculate in cadrul lor.

Diagrama de relatii este utilizata in elaborarea si redactarea regulamentului de organizare si functionare a unei institutii sau unitati, pentru ilustrarea principalelor relatii pe care le are fiecare compartiment in ansamblul compartimentelor acestora in scopul indeplinirii atributiilor ce ii revin.

2.1.Reguli si simboluri folosite in reprezentarea

"Diagramei de relatii"

Metoda este un instrument ce permite ca pornind de la o problema sau idee considerata sa se construiasca legaturile logice de succesiunea dintre elementele ei. Pentru aceasta, problema se descompune in elementele sale fundamentale prin brainstorming, dupa care se evidentiaza relatiile intre cauze si efecte[6].

Schema nr. 18 Diagrama de relatii[6]

C3

C1

C5

PROBLEMA

C1

C2

C22

C6

C4

C3

C6

O astfel de diagrama ofera urmatoare avantaje:

Permite evidentierea cauzelor unei probleme si a relatiilor dintre ele.

Permite obtinerea unui acord intre analisti asupra relatiilor ce exista intre diferitele cauze.

Permite aparitia unor idei creative si identificarea unor noi relatii intre cauze.

Permite evidentierea problemelor importante si intelegerea lor de catre intreg personalul.

Schema nr. 19 Diagrama de relatii a serviciului planificare - dezvoltare[5]

Centrala industriala

2.2."Diagrama de relatii" in managementul sistemului farmaceutic al M.Ap.N. Schema nr. 4, 13

Principalele relatii din cadrul managementul farmaceutic al M.Ap.N. sunt evidentiate de raporturile de subordonare, coordonare si colaborare din schema nr. 4.

3. ALTE TIPURI DE DIAGRAME IN STUDIUL ATRIBUTIILOR SI RELATIILOR

Diagrama de rutina este o reprezentare grafica a modului de desfasurare a unui proces, a unei activitati, lucrari, etc. potrivit unor proceduri cunoscute si practicate curent, care consta din coloane corespunzatoare institutilor, unitatilor, compartimentelor si functiilor implicate in procesul, activitatea, lucrarea, etc. reprezentata si in care se inscriu simboluri, ce redau elementele caracteristice ale acesteia - deciziile luate, documentele folosite, operatiile efectuate etc. - , unite prin linii conform fluxului de desfasurare.

Pentru elaborarea diagramei de rutina nu sunt stabilite reguli precise sau simboluri specifice, din care cauza exista o varietate apreciabila de asemenea reprezentari. Ideea esentiala care trebuie urmarita in elaborarea unei diagramei de rutina este de a o concepe cat mai elocventa, sugestiva, inteligibila si capabila sa evidentieze caracterul dinamic al procesului sau activitatii reprezentate.

Diagrama de rutina este un instrument esential de lucru in analiza si proiectarea sistemelor de conducere, intrucat releva legaturile dintre institutii, unitati, compartimente si functiuni din cadru acestora, principalele operatii efectuate de-a lungul lor.

3.1. Diagrama de rutina in studiul managementului sistemului farmaceutic al M.Ap.N

4. CONCLUZII PARTIALE

Sistemele si politicile de sanatate actuale isi propun obiective ambitioase cu privire la starea de sanatate a populatiei. La atingerea acestora concura un ansamblu de persoane fizice si juridice cu atributii si responsabilitati specifice. Astfel in tara noastra, potrivit Legii asigurarilor sociale de sanatate in categoria furnizorilor de servicii medicale, farmacistii sunt cuprinsi ca prestatori de servicii in conditionarea si eliberarea medicamentelor .

In conformitate cu prevederile legii 81/91 la art.2 se precizeaza: Profesiunea de farmacist are ca scop asigurarea sanatatii piblice, prin cercetarea, producerea, difuzarea si eliberarea medicamentelor in conditiile de calitate prevazute de Farmacopeea Romana si de alte standarde oficiale din tara si din strainatate, aprobate de Ministerul Sanatatii .

Astfel farmacistul ca specialist recunoscut in furnizarea de servicii medicale de sanatate specifice, respectiv serviciile farmaceutice, si unitatile cu profil farmaceutic organizate sub diverse forme recunoscute de lege sunt singurele entitati abilitate in acest scop.

Putem considera ca serviciile farmaceutice au pe de o parte o dimensiune economica iar pe de alta parte o dimensiune deontologica. Dimensiunea economica se manifesta pe tot parcursul ciclului de realizare a unui medicament, problematica deontologica manifestandu-se in aceasta etapa in subiacenta, ca un ochi de veghe . Din momentul lansarii medicamentului pe piata , aspectele strict economice trec in planul al doilea, comportamentul deontologic al farmacistului avand rolul determinant in finalizarea actului de furnizare a serviciului farmaceutic real-concret. De altfel acest tip de comportament difuzeaza din ce in ce mai mult si in alte domenii, intrucat ideea ca societatea este formata doar din indivizi ce se conduc exclusiv dupa interese si motivatii strict individuale este gresita si deosebit de daunatoare practic . Conceptul de interes public isi are o acoperire antropologica, sociala si filozofica, iar practica functionarii economiilor de piata arata ca prin jocul liber concurential interesele indivizilor intrati in relatiile directe de piata (cerere-oferta) pot fi satisfacute dar sa se afecteze negativ interesele publice (ale unor comunitati): poluarea, dezechilibrul mediului, folosirea nerationala a resurselor s-au realizat in conditiile in care indivizii au fost satisfacuti direct si imediat, dar comunitatea (teritoriala sau globala) a avut si are de suferit. De asemenea, o serie de directii esentiale de activitate in contextele dezvoltarii moderne (invatamantul, cercetarea, sanatatea, calitatea mediului, protejarea unor categorii dezavantajate, sprijinirea culturii etc.) nu pot fi asigurate prin jocul concurentei, ele necesitand o conceptie, practica si fonduri legate de participarea directa a institutiilor societatii civile si a statului.Conceptia poate fi subordonata ideii actuale de management deontologic, care, dupa opinia noastra, s-a manifestat pentru prima oara, fara sa poarte acest nume, in furnizarea de servicii farmaceutice si medicale. Fara sa facem un prea mare excurs in timp, iata, in sprijinul afirmatiei noastre, ce se mentiona in Legea sanitara si de ocrotire: Legile succesive de la 1863, 1868, 1874, 1885, 1887, 1893 si 1921, n-au creat nici o derogare de la principiile fundamentale generale si au stabilit amanuntit si potrivit timpului, normele dupa care aceasta profesiune se putea exercita la noi.

Iar ceea ce ar trebui sa se accentueze aici este, ca toate aceste legiuiri, urmand pilda legiuirilor straine, nu au avut in vedere decit legiferarea farmaciei, in interesul suprem al sanatatii populatiunii si nu a inscris, nu a creat, nici nu a permis vreo derogare de la acest principiu fundamental: medicamentul sub orice forma e detinut si manipulat numai de farmacist, numai in oficini recunoscute si acestea in interesul sanatatii publice.

Rezulta de aici prevalenta efectelor actelor farmaceutice, respectiv interesul sanatatii publice, in fata oricaror altor considerente. Si aceasta la inceputul secolului in plin capitalism concurential !

De aceea este de neinteles pasivitatea Ministerului Sanatatii si a altor organe de stat la actiunile concertate ale unor persoane si chiar institutii ale statului, instante de judecata, Consiliul concurentei, care, printr-o serie de actiuni intreprinse atenteaza grav la prerogativele si demnitatea profesiei de farmacist precum si la locul, rolul si importanta farmaciei in sistemul de sanatate rominesc. Mai ales ca in perspectiva integrarii europene aceste actiuni in loc sa sprijine procesul de integrare il impiedica, prin indepartarea activitatii farmaceutice din Romania de standardele europene.