Deseurile provenite de la agentii economici

Deseurile provenite de la agentii economici

In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor si ordinului a 219/01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si

a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.

Deseurile provenite din spitale si cabinete medicale dupa utilizare, trebuie incinerate deoarece devin deseuri cu regim special.

Aceste tipuri de deseuri, se caracterizeaza prin faputul, ca sunt periculoase datorita riscului de infectie.

Acestea sunt:

Ø      ace de unica folosinta

Ø      pansamente

Ø      fiole

Ø      recipiente pentru analiza

Ø      siringi

Ø      masti

Ø      bisturie de unica folosinta

Ø      seruri sau vaccinuri

Ø      asternuturi pentru pat

Ø      prosoape

Ø      vata

Ø      perfuzii

Ø      pahare de unica folosinta

Ø      hartie

Ø      ambalaje

Ø      sange

Ø      oragane

Clasificare deseurilor:

1.1. Deseuri periculoase:

Ø      deseuri infectioase (sangele si produsele lui, obiecte contaminate, ser,

culturi si tulpini de microorganisme patogene, deseuri de lal pacienti cu boli grave, vaccinuri inactivate, excremente si alte obiecte infectete cu microorganisme patogene)

Ø      deseuri anatomice (tesuturi si organe umane, deseuri similare de la

chirurgie, biopsie, autopsie, cadavre, organele si tesuturile infectete cu microorganisme patogene umane)

Ø      deseuri ascutite (seringi, ace ,lame, brici, truse de infuzie,

cioburi de sticla, eprubete pentru sange si alte materiale similare)

Ø      deseuri chimice (substante lichide, solide, gazoase folosite ca solventi,

si alte substante toxice, corosive, inflamabile, explozibe sau cancerigene

Ø      deseuri farmaceutice (medicamente expirate, inclusive resturi de

medicamente folosite in chimioterapie - citotoxice, genotoxice, mutagene, tertogene si cancerigene)

Ø      deseuri radioactive (orice deseuri solide, lichide sau patologice

contaminate cu izotopii radioactivi de orice natura)

1.2. Deseuri inofensive:

Ø      deseuri menajere (solide ce nu contin deseuri peroculoase; ex: hartie, ambalaje, peturi etc.)

Toate aceste deseuri provin de la Spitalul de Boli Infectioase Brasov, Spitalul Judetean Brasov si Spitalul de Copii Brasov pe baza unui contract intemeiat cu agentul economic.

Institutia S.C. Pro Air Clean S.A. trebuie sa acorde o autorizatie pentru acest gen de activitate.

Documentele necesare in gestionarea deseurilor sunt urmatoarele:

Ø      fisa de magazine a deseurilor semnata si stampilata de directorul agentului economic;

Ø      procesul verbal de scoatere din uz a ustensilelor medicale semnat si stampilat de directororul agentului economic;

Ø      procesul verbal de colectare a acestora semnat si stampilat de directorul agentului economic;

Modul de colectare si transport

Din lipsa de fonduri, unele cabinete medicale arunca noaptea, la iesire din orase, deseuri perociloare. Spitalele romanesti nu au bani sa-si arda gunoaiele la crematorii ecologice, dar primesc amenzi uriase de al Garda de Mediu.

Problema este ca nu toate spitalele dispun de crematorii, iar daca dispun nu sunt la standardele cerute de Uniunea Europeana.

Colectarea in cadurul Institutiei:

Pentru a evita acumularea de deseuri, ele trebuie colectate cu regularitate si transportate catre un depozit central din cadrul Punctul de Asistenta Medicala inainte de a fi prelucrate sau transportate in alt loc. Colectarea trebuie efectuata pe unele rute specifice din cadrul punctului de asistenta medicala pentru a nu transporta carucioarele incarcate prin punctele medicale sau prin alte spatii curate.

Trebuie de acordat o mare atentie atunci cand se lucreaza cu deseuri. Cele mai grave riscuri sunt riscurile care pot fi produse de instrumentarul ascutit. Cand se lucreaza cu deseuri personalul sanitar, personalul de serviciu trebuie in toate cazurile sa poarte echipament de protectie, inclusiv, cel putin imbracaminte de protectie, sau sorturi, incaltaminte speciala si manusi de serviciu de ptotectie.

Deseurile medicale inofensive trebuie sa fie intotdeauna depozitate intr-un local separat de cele infectioase sau periculoase pentru a evita contaminarea lor incrucisata.

Seringile si acele, deseori cad din lazile de gunoi supraincarcate / cutiile

descoperite si pot fi gasite risipite pe podele, in interiorul spitalelor. De fapt, remorcile care sunt folosite pentru a colecta lazile de gunoi nu sunt bine echipate pentru a preveni unele scurgeri.

Depozitare in spital:

Cand nu exista o unitate de distrugere in cadrul Institutiei, ele nu sunt capabile sa mentina se gregarea pe tot parcursul cursului de deseuri din cauza absentei serviciilor de

colectare specifice precum si serviciilor de distrugere a deseurilor periculoase. Deseurile periculoase precum si deseurilor inofensive (dupa ce sunt dezinfectate) sunt depozitate in aceleasi incaperi, cu toate ca segregarea a fost asigurata preventiv in cadrul in cadrul punctelor medicale. In municipalitati, unde distrugerea deseurilor in afara punctelor medicale este asigurata de catre Autoritatile Locale, containerele mobile sunt transportate regulat (termenul maximum de depozitare a deseurilor nu trebuie sa depaseasca 48 de ore).

Ca urmare, respectivele deseuri trebuie colectate si transportate la anumite crematorii autorizate. Fiind vorba de deseuri cu potential infectios, nici activitatile de colectare si transport nu pot fi facute oricum, ci numai de firme specializate si cu automobile adecvate transportului. In tarile membre ale Uniunii Europene, deseurile medicale se impart in reciclabile si nereciclabile.

In Romania, deseurile medicale se soteaza in functie de gradul de infectie si de materialul din care este confectionat deseul. Din aceasta seliectie deseurile spitaliere metalice, plastice, metal-plastic, textile, hartii si peturi sunt colectate corespunzator si fara a fie amestecate.

Deseurile medicale trebuie manipulate si incarcate cu foarte mare atentie in masini doarece riscul de infectie este mare.

In primul rand, trebuie cantarite, pentru ca numarul kilogramelor colectate trebuie sa coincida cu numarul celor predate.

Din punct de vedere economic acest tip de afacere este una dintre cele mai profitabile intrucat nu exista multi agenti economici care se ocupa cu colectarea deseurilor medicale in judetul nostru.

Figura 1: Modalitati de distrugere si gestionare a instrumentarului ascutit

Potrivit normelor Uniunii Europene, pana in 2008 trebuie sa dispara din Romania toate cele 346 de crematorii in care erau arse deseurile medicale. Pana acum, in urma controalelor Garzii de Mediu, au fost desfiintate 246 de incineratoare, cele mai multe dintre ele fiind depasite tehnic. Din aceasta cauza, unitatile sanitare sunt obligate sa-si depoziteze deseurile in conditii speciale si sa le arda numai in cele cateva incineratoare ecologice. Lucru greu de facut, avand in vedere ca nu exista decat patru crematorii ecologice functionale si doua sterilizatoare autorizate pe tot cuprinsul tarii. In aceste conditii, fiecare spital sau cabinet medical face dupa cum il taie capul.

Daca se respecta cerintele legislatiei romanesti privind protectia sanatatii si prevenirea infectiilor, pot fi utilizate uramtoarele metode de tratare a deseurilor medicale.

Deopzitarea:

In viitor depozitarea ecologica va ramane o componenta importanta a indepartarii deseurilor. Cea mai mare parte a gunoiului menajer din instalatiile medicale poate fi evacuat prin aceasta metoda.

De preferinta sa fie depozitate intr-o camera izolata cu o temperature constanta si ferite de umezeala si pe langa acestea sa fie colectate in cutii si saci sigilati.

Compostare:

Compostarea deseseurilor organice este posibila atat timp cat este vorba despre deseuri asemanatoare cu cele menajere. Aceste deseuri trebuie depozitate in asa fel incat sa nu avem contact direct cu ele.

Orice tip de deseu trebuie distrus intr-un anumit mod deoarece este periculos mediului datorita posibilei infectii.

Se cere ca deseurile anatomice, ascutite si infectioase obtinute sa fie colectate cu cea mai mare grija datorita riscului de imbolnavire. Acestea trebuie transportate in asa fel incat nimeni sa nu aiba contact direct cu ele si sunt incinerate. Toate desurile spitaliere trebuie arse la temperature mari pentru a fi distruse in totalitate iar daca nu pot fi distruse prin ardere se cere sa fie ingropate cu grija in platformele de depozitare.

Deseurile inofensive pot fi colectate pe o perioada de timp mai mare pana la predarea agentului economic dar cele anatomice nu trebuie sa depaseasca 10 zile datorita aparitiei unor gene de patogeni care duc la imbolnavire.

Modul de valorificare a acestor desueri

Plecand de la ierarhia specifica managementului deseurilor, deseurile a caror formare nu poate fi evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor.

Masurile de valorificare a deseurilor trebuie implementate acolo unde impiedicare formarii nu este posibila, sau unde din motive ecologice si economice nu ar fi rationale.

Ca sinomim pentru notiunea de valorificare a deseurilor sa incetatenit intre timp notiunea de reciclare. Din acest motiv valorificarea deseurilor, se expliciteaza mai indeaproape in contextul reciclarii.

Deseurile pot fi valorificate doar daca acestea sunt reciclabile. Majoritatea sunt incinerate iar cele care pot fi prelucrate sunt sterilizate si dupa aceea sunt folosite la obtinerea altor ustensile sau aparaturi medicale.

Deseurile anatomo-patologice generate din salile de operatii sunt distruse separat. Pe teritoriile separate ele sunt incinerate in rezervoare septice. Placentele sun in unele cazuri intoarse familiilor care apoi le incinereaza. De altfel, in municipalitati si orasele ale tarii, a fost elaborat un nou sistem de deservire medicala.

Deseurile deosebit de infectioase sunt prelucrate in prealabil in laboratoare microbiologice (autoclavare) inainte de a fi distruse impreuna cu deseurile infectioase. Prelucrarea in prealabil sistematica a acestei categorii de deseuri este un lucru foarte salutabil care trebuie alimentat de catre Autoritatile din domeniul Sanatatii.

Deseurile farmaceutice sunt de asemenea administrate separate. Deseurile farmaceutice sunt colectate separat de alte categorii de incapsulate intr-o incapere centrala. Deseurile farmaceutice sunt in casulate in tambure metalice si sunt ingropate in pamant, in niste gropi ecologice. Materialul ce se contine in aceste tambure este facut

din 65 % pilule zdrobite, 15 % clor, 15 % ciment, si 15 % apa.

Spitalele, laboratoarele si institutele de cercetare vor avea posibilitatea sa scape de deseurile medicale printr-o noua tehnologie.

Sistemul ENVSYS de prelucrare a deseurilor biologice cu risc crecut asigura tratarea acestora chiar la locul producerii lor prin sterilizarea completa a deseurilor medicale (ace, seringe, fesi etc).Noua metoda este moderna, nepoluanta, adaptata normelor Uniunii Europene din domeniu si reprezinta o alternativa la modalitatile clasice de ardere sau incinerare a deseurilor.

Deseurile medicale fac parte din categoria materialelor cu risc biologic crescut, din cauza incarcaturii microbiene pe care o contin. De aceea, procesarea acestor deseuri reprezinta o problema nu numai pentru spitale, dar si pentru populatia din zona. Arderea deseurilor este o metoda incompleta, arhaica si extrem de toxica. In cazul in care spitalul nu este dotat cu un incinerator propriu apar si probleme ecologice legate de stocarea si transportul acestor deseuri contaminate.

Incineratoarele medicale reprezinta prima sursa de dioxina din lume, iar organizatiile ecologiste s-au implicat in sustinerea sterilizarii deseurilor contaminate biologic. Alternativa oferita de sistemul ENVSYS indeparteaza toate pericolele reprezentate de stocare, transport si procesare a deseurilor cu risc biologic crescut. Metoda este folosita in Occident, Canada si SUA. Sistemul ENVSYS functioneaza pe principiul autoclavului, astfel incat acesta sterilizeaza deseurilor contaminate, in paralel cu faramitarea si deshidratarea lor.

In final, deseurile procesate astfel devin sterile, uscate, reduse in volum si greutate cu pana la 70-80 la suta.

'Sistemul este mobil, montat pe o autoutilitara, care se poate deplasa la fiecare spital in parte, sterilizand la fata locului deseurile stocate in camera frigorica', a declarat dr. Liana Marza, de la compania Medicare Group, firma care a venit in tara cu aceasta noua tehnologie.

'In urma unui contract de prestare de servicii cu spitalul, vom asigura in mod gratuit personalul, recipientele de unica folosinta de colectare a deseurilor, precum si camera frigorifica pentru stocare. Practic, prin noua metoda, deseurile medicale se transforma in deseuri menajere. Spitalul va plati mai putin decat la incinerare, procesarea unui kilogram de deseu fiind in jur de 1,23 euro', a mai spus dr. Marza.

Eliminarea finala a deseurilor:

Analizand si coreland datele ce privesc modalitatea de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala au rezultat urmatoarele procente:

Ø      11% din unitatile sanitare utilizeaza ca metoda de eliminare finala arderea in crematoriul propriu;

Ø      aproximativ 15% din unitatile sanitare folosesc arderea in crematoriul altei unitati, fiind metoda de eliminare finala inca acceptata;

Ø      68% din unitati sanitare au contract cu firme specializate in vederea tratarii/eliminarii finale a deseurilor periculoase generate. Din acest procent, 23% unitati sanitare au contract cu firme ce deruleaza servicii de neutralizare a deseurilor, iar 45% unitati cu firme ce deruleaza servicii de incinerare;

Ø      un procent de destul de scazut 2% dintre unitatile sanitare evaluate detin instalatie proprie de neutralizare;

Ø      4% din unitatile sanitare investigate utilizeaza doua alternative de tratare/eliminare finala (ex: neutralizare in instalatie proprie si contract cu firma ce presteaza servicii de incinerare a deseurilor periculoase).

Eliminarea deseurilor nepericuloase asimilabile celor menajere se realizeaza pe baza de contract cu firmele de salubrizare specializate, deseurile fiind transportate in depozitele de deseuri municipale.

Formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

In 92% din unitatile sanitare se efectueaza instructaj periodic cu personalul direct implicat in gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.

Raportarea cazurilor noi de boala la personalul unitatii sanitare

Pentru anul 2007 s-au semnalat cazuri noi de imbolnavire la 13% din unitatile sanitare evaluat. 244 de cazuri sunt reprezentate de plagi taiate/intepate, aparute la personalul implicat in gestionarea deseurilor in cadrul unitatilor sanitare. 1 caz este reprezentat de Hepatita A si 8 cazuri Hepatita B.

Tot 8 cazuri s-au semnalat si pentru Hepatita nonA nonB. 73% din unitatile sanitare investigate nu au semnalat cazuri noi de imbolnavire, iar 14% din unitati nu au completat aceasta rubrica in chestionar.

Concluzii:

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca unitatile sanitare realizeaza o separare corecta a deseurilor. Deficientele sunt in continuare legate de colectarea deseurilor intepatoaretaietoare si ne referim aici la lipsa ambalajulului specific modului de colectare a acestei categorii de deseuri (recipient confectionat din polipropilena prevazut cu sistem de inchidere temporara si definitiva).

Acest lucru s-a putea datora modului incorect de a gestiona deseurile periculoase intepatoare-taietoare care pot prezenta riscuri majore de contaminare pentru personalul medical si nu numai.

O alta cauza a lipsei acestor recipiente specifice, in unitatile sanitare, ar putea fi reprezentata de fondurile insuficiente de care dispun unitatile sanitare. Din datele legate de trasportul intern al deseurilor, reiese faptul ca aceasta activitate se realizeaza in mare parte manual (70%). Se folosesc mijloace speciale de transport (carucioare, lift), dar nu rezulta faptul ca exista un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. In ceea ce priveste depozitarea temporara a deseurilor, exista spatii special amenajate in majoritatea unitatilor sanitare evaluate.

Comparativ cu anul precedent, procentul unitailor sanitare care detineau un spatiu de depozitare necorespunzator, a scazut cu 5%, iar cele care nu aveau spatii de depozitare temporara, si-au creat si amenajat ulterior.

Se recomanda in continuare respectarea conditiilor functionale si igienico-sanitare ale spatiului de depozitare temporara a deseurilor rezultate din activitatea medicala. In spatiul de depozitare temporara a deseurilor, este foarte important sa existe doua locatii separate functional, atat pentru deseurilor periculoase, cat si pentru cele nepericuloase. In situatia in aceste doua categorii de deseuri se amesteca, atunci toata cantitatea de deseuri este considerata periculoasa.

Eliminarea finala reprezinta practic ultima etapa a sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea unitatilor sanitare.

Comparativ cu anul 2006, procentajul unitatilor sanitare care ard inca, deseurile periculoase in crematoriu (propriu sau al altei unitati sanitare) a scazut cu 25%. Acest lucru se datoreaza atat respectarii calendarului de inchidere etapizata a instalatiilor rudimentare de ardere (crematorii), cat si externalizarii serviciilor de tratare/eliminare finala.

Calendarul de inchidere etapizata a instalatiilor rudimentare de ardere (crematorii) este reprezentat de Anexa 2 a HG nr. 268/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor.

In decursul anului 2007 au fost inchise 52 crematorii ale unitatilor sanitare, la nivel national, in conformitate cu "Calendarul de inchidere a instalatiilor existente de ardere a deseurilor periculoase provenite din activitati medicale". Datorita acestor masuri intreprinse, unitatile sanitare au optat pentru externalizarea servicilor de tratare/eliminare finala.

Optiunile de eliminare finala, ale unitatilor sanitare care au sistat activitatea crematoriului din dotare, utilizat pentru arderea deseurilor periculoase medicale, sunt reprezentate de ardere in crematoriul altei unitati apropiate ca locatie si incheierea unui contract cu firma specializata in domeniu (statie de incinerare sau neutralizare).

O alta alternativa este reprezentata de neutralizarea prin sterilizare termica a deseurilor periculoase medicale la nivelul unitatii sanitare.

In anul 2008, procentul unitatilor sanitare care au optat pentru externalizarea serviciilor de tratare/eliminare finala a deseurilor periculoase a crescut cu 16% fata de anul precedent, din care 5% neutralizare si 11% incinerare.

Cantitatea totala de deseuri rezultate din activitatea medicala (deseuri periculoase si nepericuloase) estimata pentru anul 2008 este de 53.838 tone/an. Cantitatea de deseuri periculoase medicale estimata la nive national, pentru anul este 14.080 tone/an. Comparativ cu anul 2006, se constata o scadere cu 5% a cantitatii de deseuri periculoase generate de unitatile sanitare cu paturi.

Atat rezutatele procentuale ce reflecta modul de gestionare a deseurilor in unitatile sanitare, prezentate in document, cat si tipurile si cantitatile de deseuri ce se regasesc in anexele documentului, s-au conturat in urma prelucrarii statistice a datelor culese din unitatile sanitare cu paturi si raportate Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, de catre Autoritatile de Sanatate Publica judetene.