Tuberculoza renala

Tuberculoza renala

Tbc de organ este o afectiune izolata. In evolutia diseminarii limfatice sau hematogene, BK este distrus rapid in toate localizarile cu exceptia tesuturilor particular atinse de tbc izolata. Cea mai obisnuita localizare este in limfoganglionii cervicali (scrofuloza defineste prezenta unor mase dure, lemnoase, putin dureroase, laterocervical, care dupa o scurta evolutie fistulizeaza eliberand o substanta alba, cremoasa - cazeumul).

La nivel urogenital, leziunea porneste de la granulatiile corticale renale ulterioare insamantarii hematogene. Leziunile sunt inchise si, cand se asociaza leziuni circulatorii, BK poate patrunde in tubii urinari si in urina. La acest nivel, daca este prezenta staza urinara favorizata de unghiulatii papilocaliceale si cuduri ureterale, BK urca antrenand formarea de caverne in medulara (pionefroza cazeoasa). Cazeumul poate fi incarcat de lipide ("rinichi mic mastic") sau, datorita unor excesive depuneri de calciu, este adus la aspectul de "rinichi mortar". Pe cale canaliculara, materialul de necroza cazeoasa ajunge in pelvis, ureter, vezica urinara si urca spre rinichiul contralateral (clasic, se practica nefrectomia obligatorie in caz de tbc renala). La bolnavii de sex masculin, din cauza caii unice genitourinare, se poate asocia prostatita tbc, spermatocistita tbc si epididimita tbc (la coada acestuia). Daca infectia este hematogena, localizarea BK in epididim este la nivelul capului acestuia si in testicul.