GLOBUL OCULAR

GLOBUL OCULAR

Este o formatiune anatomica aproape sferica, situata in partea anterioara a cavitatii orbitare, avand urmatoarele dimensiuni:

-diametrul antero-posterior 25-26mm;

-diametrul transversal 24,5mm;

-diametrul vertical 23,7mm.

Globului ocular i se descriu un ax antero-posterior (axul optic), ecuatorul si meridianele (prin asemanarea cu globul terestru).

Axul optic uneste cei doi poli (anterior-centrul corneei si posterior-un punct intre papila si macula.

Linia vizuala uneste obiectul privit cu macula.

Unghiul optic reprezinta unghiul dintre axul optic si linia vizuala, cu valoare de 5

Ecuatorul este circumferinta cea mai mare a globului ocular si imparte globul in doua jumatati (emisfere).

Meridianele sunt curbe care trec prin centrii axului antero-posterior, unul este vertical, altul este orizontal, celelalte sunt oblice.

Structural, globul ocular este alcatuit din invelis si continut (Fig 1.1).

Invelisul globului ocular. Este format din trei straturi (membrane) suprapuse care dinafara-inauntru sunt :

Sclera si corneea (stratul fibros);

Uveea (stratul vascular);

Retina (stratul nervos);

Continutul globului ocular. Este reprezentat in plan antero posterior de mai multe structuri si compartimente anatomice:

camera anterioara cu umorul apos;

camera posterioara;

cristalinul;

corpul vitros.

Fig. 1.1 - Structura globului ocular si axele oculare

v     Invelisurile globului ocular

Stratul extern

Sclerotica. Este un tesut fibros dens, de culoare alba-sidefie, dura, inextensibila, opaca; situata in partea posterioara a stratului extern. Are rolul de mentine forma globului ocular, protejand structurile ochiului; pe ea se insera muschii oculomotori. Ea poate fi considerata echivalentul durei-mater de la nivelul SNC.

Corneea. Este o membrana transparenta, cu rol de lentila convexa cu o putere de 42 dioptrii; grosimea este de 1 mm la periferie si 0,6 mm central, diametrul este de 11-12 mm, cel vertical fiind usor mai mare decat cel orizontal, dand astigmatismul fiziologic. Zona de trecere intre sclera si cornee este limbul sclerocorneean.

Stratul vascular

Irisul. Formeaza partea anterioara a uveei, avand forma unei diafragme prevazuta cu un orificiu central-pupila, care regleaza cantitatea de lumina care ajunge la retina; este situat in fata cristalinului, delimitand camerele ochiului:

camera anterioara delimitata de fata posterioara a corneei, fata anterioara a diafragmului irido-cristalinian si extern unghiul camerular;

camera posterioara, delimitata anterior de iris, posterior de cristalin si zonula lui Zinn, iar extern de procesele ciliare.

Corpul ciliar. Reprezinta portiunea intermediara a uveei, care se intinde de la radacina irisului pana la zona denumita "ora serrata" (la 6 mm de limbul corneo-scleral); are rol in acomodatie prin intermediul muschiului ciliar si in secretia umorii apoase prin intermediul proceselor ciliare.

Coroida. Este portiunea posterioara a membranei uveale, care se intinde de la ora serrata (anterior) pana la papila nervului optic (posterior); este un strat bogat vascularizat, bogat pigmentat. Are rol important in nutritia celulelor vizuale ale retinei, are rol de ecran protector al ochiului prin bogatia de pigment.

Stratul intern

Stratul nervos, retina, este continuarea nevraxului la nivelul globului ocular si captuseste toata fata interna a uveei. Se afla dispusa intre coroida si corpul vitros.

Retina are rol de receptionare a excitatiilor luminoase numai prin intermediul portiunii posterioare care tapeteaza coroida; anterior la nivelul zonei care captuseste corpul ciliar si irisul, retina nu mai are proprietati de epiteliu senzorial si devine "retina oarba". La nivelul retinei se afla regiuni cu structura speciala:

macula cu foveea centrala contine exclusiv celule cu conuri si este sediul vederii centrale, diurne si al vederii culorilor;

papila nervului optic (discul optic), reprezinta locul de formare al nervului optic din axonii celulelor ganglionare retiniene;

ora serrata, zona aflata la periferia retinei, la 6 mm de limbul sclerocorneean.

v     Continutul globului ocular:

Camerele anterioara si posterioara ale ochiului sunt ocupate de umoarea apoasa, un lichid transparent, secretat de corpul ciliar.

Cristalinul este o lentila biconvexa, situat intre iris, corpul ciliar si vitros. El este mentinut in pozitie de un ligament suspensor, zonula lui Zinn. Cristalinul este un mediu refringent, complet transparent avand o putere dioptrica de 22 dioptrii. El intervine in procesul de acomodatie prin proprietatea de a-si modifica raza de curbura prin intermediul muschiului ciliar.

Corpul vitros este o substanta gelatinoasa, transparenta care ocupa tot spatiul dintre fata posterioara a cristalinului si peretele posterior al ochiului.

II. ANEXELE GLOBULUI OCULAR

Sunt reprezentate prin muschii oculomotori si aparatul de protectie.

Muschii oculomotori. Sunt in numar de sase muschi striati, patru drepti (superior, inferior, intern, extern) si doi oblici (oblic mare, oblic mic), ei orientand globul in toate directiile privirii. Globul ocular se misca in interiorul unei structuri cu rol de "cavitate articulara", capsula Tenon, care imparte orbita intr-o portiune anterioara, unde se afla ochiul si alta posterioara, retrobulbara, unde se afla tesutul celulo - grasos al orbitei si pediculul vasculo- nervos.

Aparatul de protectie. Este alcatuit din:

Orbita - cavitate osoasa tapetata de periost;

Pleoape - formatiuni musculo-cutanate care inchid anterior orbita;

Conjunctiva - invelis mucos care acopera fata interna a pleoapelor si portiunea anterioara a globului ocular;

Aparatul lacrimal - alcatuit din glanda lacrimala si caile lacrimale; prin intermediul filmului lacrimal glanda lacrimala participa la nutritia corneei.

SEGMENTUL INTERMEDIAR

Segmentul intermediar este de conducere, fiind reprezentat de caile optice. Caile optice leaga retina de centrul cortical al vederii si sunt alcatuite din:

Nervul optic (perechea a II a de nervi cranieni) se formeaza la nivelul papilei (discului optic) din axonii celulelor ganglionare retiniene; traverseaza lama ciuruita (lamina cribrosa) a sclerei, apoi orbita, canalul optic si patrunde in cavitatea craniana;

Chiasma optica, reprezinta o incrucisare partiala (a fasciculului nazal) al fibrelor nervilor optici, in apropierea seii turcesti.

Bandeletele optice sunt doua cordoane de substanta alba care se termina la nivelul corpilor geniculati laterali, dupa un traiect curb in jurul pedunculului cerebral.

Radiatiile optice Gratiolet constituie partea intracerebrala a cailor optice si se termina in evantai pe cele doua margini ale sciziunii calcarine, in lobul occipital.

__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______________

SEGMENTUL CENTRAL

Segmentul central (cortical) al analizatorului vizual este situat in scoarta cerebrala a lobului occipital, campul 17 Brodmann (aria striata), unde senzatia luminoasa se transforma in perceptie. Campul 17 Brodmann are interrelatii cu ariile 18 si 19 (ariile peri si para striata) care sunt arii de integrare. Din punct de vedere topografic, fibrele inferioare ocupa partea inferioara a sciziunii calcarine, fibrele superioare ocupa partea superioara, iar fibrele maculare sunt situate posterior.