Durerile de cap si migrenele

Durerile de cap si migrenele

Se poate sustine cu date si fapte afirmatia ca nu exista om care sa nu fi avut - cel putin o data in viata - dureri de cap cauzate de oboseala, extenuare, stress ori febra, rezolvate cu antinevralgice sau cu medicamente linistitoare (tranchilizante). Un procentaj ridicat din populatia globului sufera groaznic din pricina acestor dureri. Durerile de cap (cefalalgii, cefalee) impreuna cu migrenele reprezinta cauzele cele mai numeroase pentru care oamenii cer sprijin medical, deoarece aceste suferinte pot fi ameliorate numai printr-un tratament bine individualizat, bazat pe un diagnostic precis. Daca suferiti de dureri de cap, inainte de a va trata singuri, mergeti la medic. Este decizia cea mai inteleapta pe care o puteti lua.

Manifestarea si cauzele durerilor de cap (cefalalgii)

Durerile de cap sunt reflectarea unor tulburari sau leziuni din interiorul creierului ori din afara lui. In majoritatea cazurilor, suferinta nu este produsa de o singura cauza; ea poate aparea fie ca boala individualizata (cum este migrena), fie ca manifestare secundara a unei alte maladii. Se poate spune ca nici un alt simptom al altei boli nu imbraca asa de multe feluri de manifestare ca durerea de cap. Iata cateva exemple tipice: ð Cefalalgiile acute sunt durerile de cap ce au de la inceput intensitate maxima, dureaza cateva ore, neavand caracter periodic. Din aceasta categorie face parte durerea de cap prin contractie musculara, care se resimte in zona occipitala (la ceafa) si poate fi cauzata de menstruatie, menopauza sau stress. La cei cu rinita vasomotorie durerea este localizata difuz, la frunte. In tumorile cerebrale suferinta are caracter continuu, cu exacerbari mai ales dimineata. In hipertensiunea arteriala este prezenta o cefalalgie raspandita in tot capul, difuza, profunda, mai violenta catre dimineata, trezind bolnavul din somn. (Se amelioreaza la alimentatie si la reluarea activitatii zilnice.) Durerea poate fi precipitata din cauza efortului fizic intens, de crize emotionale sau de ridicari bruste ale tensiunii arteriale. Hemoragiile cerebrale pot fi precedate sau urmate de dureri intense de cap, localizate cu predilectie la ceafa, deseori asociindu-se cu varsaturi, alterari ale starii de constienta, ajungand uneori pana la coma. Traumatismele cranio-cerebrale produc cefalee, de obicei progresiva si de intensitate proportionala cu gravitatea lezarii creierului. Durerile de cap cu caracter continuu, progresiv, care atunci cand devin intense sunt insotite de greturi si varsaturi, sunt produse de tumori, infectii - cu sau fara febra - si tromboflebite.

Migrenele

Migrenele au particularitati ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap, si anume: apar periodic, aproape intotdeauna cuprind doar o jumatate a capului, fiind asociate cu fenomene oculare si vegetative. Migrenele au si caracter ereditar, facandu-si aparitia pana la varsta de 15-18 ani, rar pana la 25 de ani. Migrenele fac parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburari ale dinamicii vaselor de sange.

ð Migrena clasica are trei stadii distinct reprezentate. In primul stadiu, cel care precede durerea de cap, poate exista o stare de oboseala, nervozitate, pierderea poftei de mancare, tulburari de vedere, ameteli, furnicaturi, amorteli. Toate aceste semne alcatuiesc ceea ce se cheama 'aura' migrenei, care se repeta la fiecare criza. Urmeaza stadiul doi, dominat de o durere intensa, localizata la frunte sau in jurul orbitelor, dar de o singura parte, ce are caracter pulsatil, se accentueaza mult la miscarea capului, la zgomot, lumina puternica, mirosuri, stranut sau tuse. In aceasta faza dureroasa pot coexista varsaturi precedate de greturi, accelerarea tranzitului intestinal, lacrimare intensa, edem la pleoape de partea opusa durerii capului, paloarea sau congestionarea unei jumatati a fetei, transpiratii reci. Tot in aceasta faza pot surveni si perturbari psihice de tip depresiv ori anxios, uneori de tip exuberant maniacal, chiar delirant. Ametelile intense, scaderea sau exagerarea auzului, perturbarile perceptiei vizuale, ale gustului, mirosului - toate acestea pot surveni in stadiul dureros al migrenei clasice. In ultimul stadiu al crizei mai persista dureri moderate la frunte si orbite, alaturi de o stare de oboseala si somnolenta extinsa pe durata a cateva zile.

ð In migrenele in care durerea nu este simptomul dominant, cele trei stadii de desfasurare ale crizei nu sunt bine delimitate, iar durerea nu domina aspectul clinic al suferintei. In acest grup se includ: Migrena numita comuna - cea mai frecventa migrena, care apare mai ales la sfarsitul de saptamana, rolul stressului socio-familial fiind semnificativ in declansarea crizei. Migrena ofltalmoplegica este aceea in care se produc paralizii ale nervilor din muschii oculari. In aceasta migrena, durerea este localizata in jurul unei orbite, debuteaza brusc, fiind insotita de greturi, varsaturi puternice si tulburari oculare de aceeasi parte a capului. Migrena vertiginoasa are caracteristice dominanta perturbarilor neurologice, ameteli intense, oboseala, apatie, furnicaturi, intepaturi - toate acestea cu caracter paroxistic, pulsatil, survenind cu periodicitate. Migrena infantila debuteaza la inceputul copilariei, caracterul ereditar fiind obligatoriu. (Mamele au si ele migrene, in proportie de circa 75%.) Ele apar la copilul de un anumit tip: foarte inteligent, ambitios, vesnic nerelaxat, izolat, preocupat numai de scoala ('stress scolar'). Frecventa crizelor este legata de unii factori precipitanti: multe ore petrecute in fata televizorului, raceli frecvente (guturaiuri, gripe), indigestii, alergii. Toate aceste situatii agravante ar trebui bine cunoscute de catre parintii acestor copii. Migrena abdominala are caracteristice prezenta dominanta a durerilor abdominale, a scaunelor diareice, a varsaturilor (uneori cu sange) - toate aparand paroxistic si periodic, etichetate adesea ca 'nervi la stomac' (la vezica biliara, colon, dar fara leziuni care sa justifice aceste fenomene digestive).

Tratamentul durerilor de cap

Bolnavii care acuza o durere de cap sunt sfatuiti ca, inainte de a incepe sa-si aplice singuri tratamente, sa apeleze la medic pentru a li se stabili un diagnostic cat mai exact (tipul durerii - cefalalgie, cefalee sau migrena). De ce aceasta recomandare? Pentru ca toate simptomele de durere pot fi boli de sine statatoare sau pot fi manifestarea unei alte boli, de a carei existenta este foarte bine sa stiti cat mai din timp. Evitarea consultarii medicale duce, mai devreme sau mai tarziu, la o grea infrangere in lupta pentru restabilirea sanatatii.

Tratamentul de baza urmareste prevenirea marilor crize, atenuarea si rarirea lor, folosind masuri de inlaturare a factorilor favorizanti. Mijloacele si metodele preventive urmaresc cresterea potentialului de adaptare la conditiile vietii, reechilibrarea functiei glandelor endocrine (tiroida, ovare), reglarea functiei digestive (colecist, ficat, pancreas). Alerta se manifesta in momentele schimbarii fronturilor atmosferice, la modificari bruste de temperatura sau de presiune atmosferica. Clientii durerilor de cap repetate trebuie sa evite oboseala fizica si intelectuala (suferinta este mult mai frecventa la persoane cu caracter inflexibil, cu manifestari de timiditate in copilarie, de irascibilitate si de ambitie la maturitate). Se recomanda, de asemenea, evitarea frigului sau a caldurii excesive, factori ce pot perturba activitatea vasomotorie.

Regimul alimentar. Se vor evita alimentele ce pot constitui un sensibilizator alergic (concentrate de zeama de carne, ciocolata, branzeturi fermentate, bere, vin rosu). Se recomanda consumul de vegetale, fructe, cereale, tarate, pentru asigurarea tranzitului intestinal si evitarea constipatiei (in special la femei, in perioadele ce preced menstrele sau pe durata acestora). Aceste masuri privesc si copiii, dat fiind ca primele crize ale migrenei clasice apar inainte de 15 ani, alteori chiar in primii ani de viata (cazul migrenei infantile). Se va renunta la alcool, tutun si cafea, mai ales in cazul crizelor rezistente la tratamentele de orice fel.

Tratamentul crizei. Durerea de cap fiind acerba, este inevitabila tendinta de a se utiliza medicamente analgezice in scop de alinare. Foarte important de retinut: 1. administrarea sa se faca in stadiul incipient al declansarii crizei; 2. sa va puneti intrebarea cum stati cu stomacul si intestinele, deoarece multe medicamente analgezice produc lezarea acestor organe (hemoragii, perforatii). Cele mai cunoscute sunt aspirina, algocalminul, piafenul, codeina s.a., sau combinatii de cate doua-trei (de exemplu paracetamol + codeina). Mare atentie la tratamentul copiilor si al femeilor gravide (nu uitati exemplul nefericit al malformatiilor datorate thalidomidei sau sindromul Reiter, aparut la copiii tratati cu aspirina). Derivatii de ergotamina (preparatul Ergotoxin s.a.) ce pot fi administrati pe cale orala, sublinguala, rectala, injectabila sau prin inhalatii, pot aduce calmarea crizelor, dar uneori produc greturi, varsaturi, invinetirea extremitatilor si chiar gangrena. Fac recomandarea ca in situatia repetarii crizelor, antinevralgicele sa fie luate cateva zile la ore fixe, dimineata si seara, deci inainte de aparitia durerilor, eficacitatea lor fiind superioara. Alte medicamente: vitamina E, vitamina B12 injectabila, preparate continand magneziu si potasiu (panangin, aspacardin, magnum B6). Pana cand medicamentele incep sa reduca cefaleea, bolnavul va fi asezat pe un scaun. Apoi, dupa ce durerea de cap s-a ameliorat, el va ramane la pat cel putin doua ore, in liniste, in intuneric, fara sa consume alimente sau lichide - masuri necesare, care favorizeaza relaxarea si mai ales previn aparitia imediata a unei alte crize. Tratamentul chirurgical este rezervat numai cazurilor in care durerile violente, repetate, nu cedeaza, cu conditia ca acestea sa fie categoric de o singura parte a capului.

In final, pledez din nou pentru intoarcerea la credinta si pentru un mod cat mai natural si cumpanit de viata.