EROTISMUL SI VIATA SEXUALA LA PUBERTATE SI IN ADOLESCENTA

EROTISMUL SI VIATA SEXUALA LA PUBERTATE SI IN ADOLESCENTA

Adolescenta este definita de obicei ca fiind perioada de dezvoltare a vietii umane cuprinsa intre pubertate si maturitate. Pubertatease defineste ca o schimbare corporala, fizica si fiziologica avand implicatii psihice majore pentru individ. Ea se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: o crestere fizica rapida; o accelerare a cresterii organelor sexuale; o dezvoltare a caracterelor sexuale secundare; aparitia ejacularii la baieti si a primei menstruatii la fete. Sexualitatea adolescentilor se defineste ca fiind activitatea sexuala cuprinsa intre pubertate si maturitate, aproximativ intre varstele de 12-21 de ani. Ea include urmatoarele aspecte: stimularea erotica a diferitelor-parti ale corpului; sentimentul erotic si orgasmul ; procrearea.

Un rol important au urmatoarele aspecte: raspunsul sexual motor; atitudinile si sentimentele in legatura cu comportamentul sexual; stimulii psihologici; fanteziile erotico-sexuale; prima experienta sexuala.

Pubertatea este considerata a fi "varsta ingrata', in cursul careia jjajatul prezinta un amestec incoerent de copilarie si virilitate, dispozitii ridicole, o voce aspra, pilozitate faciala. Fata are picioare lungi, maini subtiri, pieptul si soldurile rau desenate. La aceasta varsta ambele sexe sunt disarmonice fizic si psihic. Brutali, instabili, excesivi sau stangaci, tinerii la aceasta perioada sunt dovada unei rupturi de echilibru, a unei pierderi a contactului cu viata.

Atentia este capricioasa, dispozitia afectiva labila, bizara, cu tendinte la impulsjyjtati, timiditati,, plang sau rad nemotivat, au o activitate dezordonata. Ideile tinerilor sunt transante, paradoxale sau lipsite de franchete. Se remarca un fond de angoasa, denumita "nelinisteaadolescentei'.

Mediul familial devine prea stramt si are un caracter fragil. Legile morale si sociale sunt percepute ca fiind prea restrictiv?. Sufletul acestor tineri^pluteste intre ipocrizie si violenta.

Pubertatea este o "criza psiho-biologica' de evolutie si dezvoltare globala a peroanei, marcand o schimbare majorasi profundajljcesteia atat in planjramatic, cat si psihic.

La varstajtubertatii apar caracterele sexuale secundare, se maturizeaza organele genitale si o data cu acestea apare si nevoia sexuala, manifestata prin atractia pentru persoanele de sex opus. Schimbarile comportamentului psihosexual la pubertate au fost studiate de H. Ellis, St. Hali, H. Maranon, Marro, S. Freud.

La pubertate evolutia instinctuala sufera o transformare rapida, care se manifesta ca o schimbare profunda a persoanei in totalitate. Apar modificari psiho-fiziologice, diferentiate pentru fiecare sex in parte. La baieti, emotiile partial sexualizate sunt legate de cresterea si adancirea egotismului (instinctul de combativitate si dominanta in primul rand)apoi emotiile sunt legate de afirmarea tendintelor erotice ale individului. Toate acestea sunt marcate de opiniile si regulile 'practice impuse de educatia si modelul familial. In acest sens, au rol important structura si dinamica grupului familial caruia ii apartine individul, modelele parentale, tipul de relatii si comunicare intrafamiliala, traditiile, nivelul de trai, veniturile economice, nivelul de cultura, religia.

La fete, desprinderea de parinti si individualizarea_au forme diferite. Pasivitatea feminina tempereaza expansiunea pubertara, deturnand-o catre instinctul de seductie. Feminitatea incepe sa se manifeste prin tendinta de a se face remarcata de catre sexul opus, de a atrage atentia prin calitatile sale personale. A. Hesnard afirma ca "tanarul individ masculin se impune, inainte de toate, ca un agresor, pe cand tanara fata este in primul rand cea care incearca sa atraga, seducatoare.

Trebuie sa vedem in aceste aspecte diferenta esentiala, organica, intre "dominatia masculina prin orgoliu activ si agresivitate' in comparatie cu "dominatia feminina prin orgoliu, pasiv si aparare provocatoare' (A. Hesnard).

Indiferent insa de sex, desprinderea morala de familie este un "moment critic' prin care, in cursul adolescentei, se produce ividualizarea persoanei si o data cu aceasta dobandirea identitatii sale.Acesta este aspectul' psihologic, pentru ca, in realitate, tamilia de-origine si parintii, nu pot fi niciodata abandonati complet de catre tineri.

La varsta pubertatii apar primele manifestari ale erotismului, sub forma "aspiratiilor erotice', expresie a_ transformarii morale a adolescentului. Adolescentul, indiferent ca este baiat sau fata, simte'in el aparitia unor "aspiratii stranii, ca niste dorinte nedefinite sau emotii fara o cauza' (A. Hesnard).

La adolescenti simturile aduc impresii noi, puternice, vii. Realitatea apare mai interesanta, sentimente noi se impun pe primul plan: amorul propriu, tandretea, exuberanta, gelozia etc. InstinctuJ erotic apare subJorma de dorinta pur fizica, mult mai diferentiatin raport cu tendinta autocratismului infantil, prin localizarea sa la nivelul organelor genitale, fiind totodata resimtit ca o "miscare sufleteasca' interioara.

Revelatia erotismului fizic este diferita in raport cu sexul, in cazul baietilor, acestia trec rapid de la experienta autoerotica la practica unirii sexuale. Aceasta unirejjexuala se insoteste de satisfacerea orgoliului personal si   de dorinta posesiunii materiale. In cazul fetelor, acceptarea unimjexuale are caracterul arnbiguu al luptei interioare intre dorinta sexuala si instinctuTdg conservare a inteeritatii fizice. Ea nu urmareste, ca partenerul sau masculin, numai satisfacerea dorintei sexuale, ci o raporteaza la perspectiva maternitatii; ca pe o implnire a acestei . Participarea femeii la unirea sexuala cu barbatul este dubla. Pe de o parte, dorinta de a se darui partenerului, iar pe de alta parte, dorinta de a fi mama.Aceasta daruire, este insa, in toate cazurile, insotita de angoasa ca ar putea fi tradata,parasita , fara a-si putea indeplini rolul complet legat de perspectiva impliniri maternitatii.

La femeie, perspectiva maternitatii este inteleasa ca "finalitatea" fireasca a daruirii acesteia catre partener, depasind astfel simpla satisfacere a dorintei sexuale.

In perioada adolescentei se stabilesc si se precizeaza in mod clar diferentele dintre sentimentul erotic si instinctul sexual (A. Hesnard). Pentru Marro, "instinctul sexual precede veritabila tandrete erotica sexuala, bruta dominand omul, lubricitatea excitand simturile inaintea trezirii iubirii'.

A. Hesnard sustine insa ca la barbat dorintele fizice, initial autoerotice, apoi din ce in ce mai net exteriorizabile prin scopul lor, apar devreme si se afirma ca procese ale vietii organice. Dorintele de ordin psihic sunt mult mai oscilante si variabile in manifestarile lor, mult mai greu de sesizat si de analizat.

Un aspect deosebit de important al sexualitatii la adolescenti este reprezentat de "intrarea in viata sexuala'.Doua probleme se discuta in acest sens: initierea sexuala si prima experienta sexuala. Asupra acestor aspecte majoritatea autorilor sunt de acord (A. Hesnard, S. Freud, W. Stekel, E. R. Mahoney, A. Ellis si A. Abamabel). Se admite initierea sexuala din perioada adolescentei este legata de modelul

socio-cultural si de valorile moral-religioase ale grupului social si ale' epocii istorice carora le apartine persoana respectiva (M. Mead, B. Malinowski, E. R. Mahoney). Un rol important revine in sensul acesta conceptiei si atitudinii adultilor fata de problema sexualitatii.

Pentru adolescenti, "initierea sexuala' Implica spargerea unor tabuuri si dezvaluirea unor mistere. Este primul pas al initierii in vederea pregatirii pentru noile modele comportamentale ale individului. Aceasta situatie implica teama, curiozitate, neliniste si nesiguranta in fata necunoscutului, dar in acelasi timp si dorinta de "a afla' si de "a face' pentru a putea "deveni' conform cu adultii.

Interzisa copiilor ca ceva "rau' si "rusinos', sexualitatea se asociaza cu sentimentul de "rusine si vinovatie' pe carejidolescentul trebuie sa-I depaseasca, sa-f jichideze (E. R. Mahoney, J. L. Laws sfP. Schwartz, D. L. Mosher). Sentimentul de vinovatie sexuala este legat de asteptarea de catre individ a primei experiente sexuale, pe care o pune in relatie cu sentimentul de "rusine' si "pedeapsa', consecutive acesteia.

"Vinovatia sexuala' trebuie inteleasa ca un sentiment moral je interdictie de care adojesentuljrebuie sa se desprinda o data cu prima sa experienta sexuala. Din acest motiv, "initierea', si "prima experienta' in materie de sexualitate au o foarte mare valoare emotionala pentru individ. Ele pot lichida un sentiment sau, dimpotriva, il pot transforma intr-un complex patologic, in cazul 'in care "initierea sexuala' este deformata, iar "prima experienta sexuala' - esuand - are un caracter psihotraumatizant, marcand prin aceasta in sens negativ si pentru multa vreme personalitatea.

"Vinovatia sexuala' se poate manifesta ca o situatie reactiva fata de o experienta traumatizanta, cu implicatii profunde si de durata asupra personalitatii individujui (E. R. Mahoney). W. Stekel, P. R. Abramsbn si D. L. Mosher au adus importante contributii la analiza acestei probleme.

O educatie sexuala corecta si bine condusa, ca si o "prima experienta sexuala' in conformitate cu normele moral-religioase ale modelului familial si socio-cultural, exclud incarcarea emptional-afectiva a persoanei cu sentimente sau complexe de "vinovatie sexuala'.