EVALUAREA PREOPERATORIE

EVALUAREA PREOPERATORIE

Orice pacient care este propus pentru o interventie chirurgicala, indiferent de amploarea acesteia, trebuie sa suporte o evaluare preoperatorie adecvata. Desigur, este discutabila aceasta posibilitate in cazul marilor urgente, de tipul politraumatismelor, situatii in care, de multe ori, debutul manevrelor anestezico-reanimatorii si chirurgicale, cu scop de salvare a vietii, are loc inaintea obtinerii oricaror informatii despre pacient.

Scopul vizitei preanestezice este de a evalua corect pacientul in vederea echilibrarii sale, avand drept urmare reducerea ratei complicatiilor intra si postoperatorii.

Evaluarea trebuie sa atinga urmatoarele puncte:

- motivul pentru care pacientul urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala si tipul acesteia;

- antecedentele personale anestezice si chirurgicale de orice tip, cu descrierea incidentelor, daca acestea au avut loc;

- daca este fumator, consumator de alcool sau de droguri;

- antecedente alergice;

- daca urmeaza un tratamentacut sau cronic, pentru ce afectiuni, ce medicatie si in ce doze;

- examen general: greutate si inaltime, tegumente si mucoase, stare de constienta, aparat respirator si cardiovascular, digestiv, excretor;

- antecedente personale patologice:

cardiace: risc major prezinta angina instabila, alte forme de boala ischemica, insuficienta cardiaca congestiva, afectiunile valvulare si aritmiile; in cazul pacientilor hipertensivi, trebuie obtinute informatii privind stadiul bolii, valorile tensionale obisnuite ale pacientului, cu sau fara medicatie, existenta complicatiilor organice (cardiace, renale si cerebrale);

pulmonare: risc crescut au pacientii cu istoric astmatic, BPOC, apnee de somn, marii fumatori;

neurologice: accidente vasculare cerebrale cu mentionarea intervalului scurs de la instituirea afectiunii, deficit existent; convulsii si factorii declansatori ai acestora;

renale: insuficienta renala cronica, stadiu si modalitati de tratament, insuficienta renala acuta; aceste date au o deosebita importanta pentru controlul echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic, precum si in vederea dozarii medicatiei ce urmeaza sa fie prescrise;

digestive: afectiuni hepatice, istoric de boala ulceroasa;

endocrinologice: diabet mellitus, tip, tratament, complicatii; tratament cronic cu corticosteroizi, afectiuni tiroidiene;

infectioase;

- antecedente familiale patologice (inclusiv anestezice);

- evaluarea patului venos periferic;

- analizarea cailor aeriene superioare, a criteriilor de intubatie dificila: posibilitatea deschiderii gurii (daca este mai mica de 3 cm la femei, respectiv 3,5 cm la barbati → IOT dificila), dentitia, eventuala macroglosie, mobilitatea coloanei cervicale, distanta dintre menton si cartilajul tiroid (trebuie sa fie mai mare de 6 cm), prognatism sau retrognatism;

- clasificarea cailor aeriene dupa Mallampati;

- evaluarea altor situatii care pot determina o intubatie dificila: formatiuni tumorale, traumatisme, afectiuni ce se pot asocia cu edem glotic sau patologie infectioasa ce poate determina obstructie de cai aeriene, obezitate, poliartrita reumatoida si alte boli autoimune, arsuri termice sau chimice, sindromul de articulatie rigida la pacientii diabetici, acromegalie;

- stabilirea gradului de risc anestezic in functie de clasificarea societatii americane de anestezie (ASA):

ASA 1: pacient sanatos, fara nici o afectiune sistemica → mortalitate perioperatorie de 0,06 - 0,08%;

ASA 2: pacient ce prezinta o afectiune sistemica de gravitate medie, ce poate avea sau nu legatura cu motivul interventiei chirurgicale → mortalitate perioperatorie de 0,27 - 0,4%;

ASA 3: pacient ce prezinta o afectiune sistemica severa care ii limiteaza activitatea, ce are sau nu legatura cu cauza determinanta a interventiei chirurgicale → mortalitate perioperatorie 1,8 - 4,3%;

ASA 4: pacient cu afectiune sistemica grava, ce reprezinta o permanenta amenintare pentru viata sa, cu sau fara realizarea interventiei chirurgicale → mortalitate perioperatorie de 7,8 - 23%;

ASA 5: pacient muribund, ce are speranta de supravietuire mai putin de 24 ore si care este supus interventiei chirurgicale ca ultima sansa de salvare a vietii → mortalitate perioperatorie de 9,4 - 51%;

ASA 6: pacient in stare de moarte cerebrala, ale carui organe urmeaza a fi recoltate;

daca interventia este o urgenta, se adauga litera U dupa clasificare.

Ca urmare a atingerii acestor puncte ale vizitei preanestezice, se stabileste conduita anestezica cea mai adecvata, in functie de patologia asociata pe care pacientul o prezinta, tipul interventiei propuse si, nu in ultimul rand, echipa operatorie ce va realiza actul chirurgical. Este obligatoriu ca aceste date sa fie prezentate pacientului, explicandu-i-se indicatiile pe care tehnica propusa le are, avantajele fata de alte tipuri de anestezie si, desigur, riscurile de aparitie a eventualelor complicatii intra sau postoperatorii.

O alta etapa esentiala este obtinerea acordului scris al pacientului, atunci cand acesta este constient si responsabil sau al familiei, in cazul pacientilor inconstienti, iresponsabili sau al copiilor sub 16 ani. 

De retinut:

* Pacientii purtatori ai unor proteze dentare mobile trebuie sa le extraga inaintea debutului anesteziei. Repozitionarea lor se va efectua numai dupa transferul bolnavului respectiv din serviciul de terapie intensiva sau din salonul postoperator, in sectia chirurgicala.

* Este obligatorie inlaturarea temporara a bijuteriilor instalte prin body piercing, in ciuda eventualei reticente a pacientilor, atunci cand acestea se afla amplasate pe limba, pe buze, nas sau atunci cand exista semne de infectie locala, indiferent de localizarea lor. In cazul in care bijuteriile introduse prin piercing sunt situate in alte zone (ombilic, organe genitale externe) si nu este considerata obligatorie inlaturarea lor, la incheierea interventiei este necesar sa se verifice daca acestea sunt in pozitie.