Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Elementele minerale in corp

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Elementele minerale

1. Magneziul

- in organismul adultului se gasesc 20-35 g



- mai mult de 50% din aceasta cantitate se gaseste in schelet sub forma de fosfat si carbonat de Mg

- in tesuturile moi se concentreaza in celule, ca si K

- lichidul extracelular contine numai 2% Mg

- magneziemia este de 2-3 mg % din care 80% este magneziu ionic si 20% este legat de proteine

Rolul metabolic

- activeaza enzime care intervin in sinteza proteinelor, metabolismul lipidelor si glucidelor

- participa la formarea ATP din ADP si la transferul fosfatului de la ATP la acceptori => prin aceste reactii participa la :

- eliberarea de energie

- travaliul muscular

- transportul activ prin membrane

- ca si calciul deprima excitabilitatea neuromusculara

- absorbtia intestinala se face prin mecanism activ

- coeficientul de utilizare digestiva este de 30-40% cu viariatii de la 20 la 70%

- ratiile bogate in Ca deprima utilizarea digestiva a Mg

- aciditatea gastrica stimuleaza absorbtia de Mg

- ac. oxalic, ac fitic, excesul de celuloza, tulburarile de digestie a grasimilor reduc cantitatea de Mg absorbita

Ratia de Mg

- OMS recomanda :

- copii 0-1 an 40-70 mg

- prescolari 150 mg

- copii scolari 250 mg

- adulti 200-300 mg

- femei 300 mg

- gravide 450 mg

- insuficienta de Mg duce la :

- labilitate emotionala

- iritabilitate

- tremor

- parestezii

- exagerarea reflexelor

- tetanie, convulsii, delir

- carenta mai mult sau mai putin accentuata se gaseste in :

- alcoolism cronic

- diaree

- ciroza hepatica

- malnutritia proteocalorica

- acidoza diabetica

- tratament cu diuretice

Surse alimentare de Mg

- Mg este constituent al clorofilei

- legumele verzi sunt o sursa buna de Mg : spanacul, ceapa verde, urzici, patrunjel, marar, leustean

- se mai gaseste in fructe, viscere, carne, derivate cerealiere, fasole alba, nuci, lapte

- carenta nu se realizeaza prin deficit alimentar ci in starile patologice

2. Sulful

- reprezinta 0,25% din greutatea corporala a unui adult

- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina si cistina => se gaseste in structura tuturor proteinelor celulelor si umorilor

- se gaseste sub forma de mucopolizaharide (condroitin si mucoitin sulfat)

- ia parte la formarea oaselor, tendoanelor si pielii

- mai sunt bogate in sulf :

- cheratina din par, unghii, piele

- sulfolipidele din substanta alba a SNC

- insulina, heparina, glutationul

- tiamina, biotina, coA

Roluri functionale

- ia parte la reactii de oxido-reducere

- gruparea sulfhidrica -SH a cisteinei se oxideaza si trece in forma disulfhidrica (-S-S-)

- puntile -S-S- reprezinta elemente esentiale in structura tertiara a proteinelor

- din catabolismul compusilor organici cu S rezulta acid sulfuric care este imediat neutralizat si excretat in urina sub forma de saruri organice sau anorganice ca sulf esteral

- raportul N(sodium)/S in urina este de 13:1

- cand ratia alimentara este saraca in proteine scade eliminarea renala a ambelor elemente, raportul ramanand insa neomodificat

- prin ac sulfuric rezultat din compusii organici cu sulf, organismul are posibilitatea sa conjuge unii metabolite si multe substante chimice cu potential toxic, transformandu-le in compusi mai putini toxici si mai usor de eliminate renal

- conjugarea se poate realiza si cu sulf organic neoxidat ca in cisteina - conjugare si in formarea compusilor mercapturici

Ratia de S

- nu se cunoaste necesarul zilnic de S

- daca alimentul aduce cantitati suficient de tioAA, este acoperita si nevoia de S

Surse alimentare de S

- in alimente, sulful se gaseste sub forma de compusi organici si asa se si absoarbe

- cele mai bogate in sulf sunt alimentele de origine animala : carnea, viscerele, ouale, laptele, branzeturile

- leguminoasele uscate, nucile, cerealele, legumele (varza, conopida, guile) sunt bogate in tiocianati

- bioxidul de S este larg utilizat in industria alimentelor la conservarea vinurilor, sucurilor si pulpelor de fructe, la blansizarea legumelor si fructelor inainte de uscare

- cand se depasesc limitele admise pot aparea tulburari digestive si nervoase (cefalee, ameteli)

3. Cuprul

- cantitatea din organism a unui adult este de 100-150 mg

- se concentreaza in ficat, rinichi, maduva osoase, inima si creier

- cuprul se basoarbe in stomac si prima parte a intestinului subtire

- cupru digerat este de 30-40%, nu mai mare decat al Fe

Roluri

- intra in structura enzimelor :

- citocromi

- citocromi DAF,

- uricaza (metabolismul purinelor)

- butiril coA - dehidrogenaza (oxidarea AG)

- tirozinaza (formarea melaninei)

- ascorbicoxidaza (formarea colagenului)

- favorizeaza absorbtia Fe, mobilizarea din rezervele tisulare si transformarea Fe3+ in Fe2+ si inglobarea in Hb

- insuficienta de Cu la omp duce la anemia microcitara hipocroma asemanatoare cu anemia feripriva dar diferita de aceasta prin rezistenta la tratamentului cu fier si leucopenie accentuate

- carenta severa de Cu duce la modificari osoase

- la copii carenta se manifesta prin :

- paloare

- depigmentarea pielii si parului

- anorexie

- incetinirea cresterii

- intarziere in dezvoltarea psihomotorie

Ratia de Cu

- este de 2mg/zi la adult

- copii au necesitati mai crescuta decat adultii : 0, 08 mg/kgc la sugar si 0,04 - 0,05 mg/kgc la copil

- o alimentatie obisnuita poate asigura fara dificultati aceste cantitati

Surse alimentare de Cu

- alimente bogate in Cu : carne, viscere, peste

- alimente mai putin bogate in Cu si cu un coeficient de utilizare digestiva mai mica : legume, fructe, painea neagra

- omul mai ingera cu sub forma de poluant provenit din utilaje, ambalaje, fungicide ;

- in cantitati mari are efecte toxice

4. Iodul

- oligoelement necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni

- in organismul unui adult se gasesc 30-50 mg iod din care 8-10 mg este concentrat in glanda tiroida

- tiroizina aditioneaza iodul trecand in monoiodotironina si diiodotironina care pot intra in lantul polipetidic al tireoglobulinei

- cand nevoiele o cer, 2 molecule de tirozina iodata se cupleaza eliminand un rest de alanina => hormonii tiroidieni triiodotironina si tetraiodotironina => ajung in sange si de aici in tesuturi unde stimuleaza procesele eliberatoare de energie

- cand scade cantitatea de hormoni tiroidieni in sange, hipofiza este stimulata si la randul ei prin hormonii tiroidieni stimuleaza glanda tiroida sa sintetizeze si sa elibereze o noua cantitate de hormoni

- in carenta de iod, glanda hipofiza  biciuieste  tiroida care isi amplifica activitatea pentru a compensa deficitul dar lucreaza in gol, foliculii tiroidieni se hipertrofiaza, se acumuleaza mai mult coloid si glanda creste in volum aparand GUSA

- starile fiziologice si conditiile de mediu care cresc cheltuiala de energie a organismului, creste consumul de hormoni tiroidieni

- din aceasta cauza, copii, adolescentii, femeile gravide si cei care desfasoara activitati fizice intense sunt mai sensibili la deficitul de iod

- in sarcina o parte din iod trece la fat a carui tiroida are o capacitate de captare mai mare decat glanda materna => in carenta de iod, fatul sufera mai mult decat mama

- iodul se elimina si prin lapte

Gusa endemica

- se manifesta prin :

o       scaderea mb

o       lentoare

o       fatigabilitate in activitate fizica si intelectuala

o       afectivitate redusa

o       intarziere in cresterea si mineralizarea oaselor (nanism tiroidian)

o       intarzieri in aparitia dintilor

o       hipogonadism (amenoree, infantilism sexual la barbate)

o       pilozitate redusa

o       bradicardie

o       limba infiltrate (macroglosie)

o       tendinta la retentie apoasa (mixedem)

o       biochimic se constata cresterea lipemiei si colesterolemiei si adesea anemie

Ratia de I

- necesarul zilnic pentru a preveni aparitia gusei endogene este de 60-70 g iod/zi - 1 g I/kgc

- ratia optima este de 100-200 g/zo

- nevoile copiilor sunt de :

- copii 0-1 an 40-50g/zi

- copii prescolari 70-90g/zi

- copii scolari 120-150g/zi

- gusa endemica apare la populatiile care consuma alimente si apa saraca in iod

- o carenta secundara de iod realizeaza si consumul unor alimente vegetale care contin substante antitiroidiene naturale

- in brasicacceae (varza, conopida, gulie) exista glucozizi (glucobrasicina, neoglucobrasicina) care sub influenta mirozinazei, elibereaza tiocianati sau izotiocianati

- tiocianatii se pot substitui iodului deplasandu-l din combinatiile sale

- cresterea aportului de iod restabileste capacitatea functionala a tiroidei

- in alte plante (rapita, napi) s-a mai pus in evidenta progoitrina

- cand tesuturile plantei sunt fragmentate, zdrobite, progoitrina se transforma in goitrina care interfera biosinteza hormonului si nu acumularea iodului in glanda

- majorarea ratiei de iod este putin eficace

- pt contracararea efectului trebuie administrati hormoni

- polifenolii sunt de asemenea antitiroidieni si pot lega iodul la gruparea -OH

- tot ca substante gusogene competitive cu iodul s-au descris fluorul si calciul din apa

Surse alimentare de I

- 80-90% din iodul necesar se gaseste in alimente iar 10-20% se gaseste in apa si aerosol

- produsele din apa sarata a marilor si oceaneor sunt cele mai bune surse de iod (pestele, scoicile, creveti, algele marine)

- legumele cultivate pe soluri bogate in iod

- laptele, carnea si ouale contin iod daca animalele au primit hrana cu iod

Profilaxia

- administrarea de sare iodata in zonele gusogene

- in tara noastra iodarea sari a inceput din 1952 cu KI (iodura de K) si din 1963 cu iodat de K - 15-25mg/kg

- pentru a nu pierde iodul sarea trebuie sa fie cat mai pura, sa se pastreze in spatii uscate si racoroase sis a se consume in termenul de valabilitate

- se recomanda ca si animalele si pasarile sa consume sare iodata

- legislatia din tara noastra prevede comercializarea obligatorie numai a sarii iodate si folosirea obligatorie a sarii iodate la fabricarea painii

5. Fluorul

- in organismul uman se gaseste in cantitati mici si este localizat in intregimie in oase si dinti

- studiile epidemice arata ca in anumite limite de aport creste rezistenta dintilor la carie

- dintii si oasele sunt organele cele mai sensibile atat la carenta cat si la excesul de F

Ratia de F

- ratia zilnica pt adult este de 3-4 mg

Surse alimentare de F

- cea mai importanta sursa de F este apa de baut din zonele cu clima temperata (1mg/l)

- alimentele contin cantitati mici de F cu exceptia pestelui si produselor comestibile ale marii, frunzelor si mugurilor arbustului de ceai care sunt foarte bogata in F

Roluri

- actiunea carioprotectoare a F se explica prin :

- formarea fluoropatitei : este un rezultat la acizii formatii la suprafata

dintilor in urma fermentarii glucidelor

- actiunea bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara

- inhibarea activitatii unor enzime implicate in demineralizarea

smaltului si dentinei

- efectele protectoare sunt maxime daca se asigura un aport adecvat de F in perioada de formare a dintilor (intrauterine), perioada preeruptiva a dintilor temporari si permanenti (primii 10-14 ani ai copilului)

- excesul de F apare cand aportul depaseste 5-6 mg/zi => fluroza dentara (initial) urmata de osteofluoroza - la nivelul oaselor

6. Zincul

- este un element indispensabil vietii plantelor si animalelor

- se gaseste in proportie de 2-3 g in corpul unui adult, din care :

- 60% - in masele musculare

- 20% - in sist osos si piele

- 20% - restul organismului (ficat, pancreas, spermatozoizi, hematii,

leucocite)

- coeficientul de absorbtie digestiva este intre 10 si 90% si variaza in functie de starea nutrtionala a organismului si tipul de alimente consumate : fibrele alimentare scad absorbtia Zn

Roluri

- intra in structura a numeroase enzime (anhidraza carbonica, fosfataza alcalina, carbozipeptidaza pancreatica, dehidrogenaze, polimeraze

- prin aceste enzime :

- participa la eliberarea de CO2 transportat de hematii

- participa la procese oxido-reducatoare tisulare

- participa la sinteza proteinelor

- participa la mobilizarea vit A din ficat si mentinerea unei

vitaminemii normale

- direct si prin intermediul hipofizei stimuleaza gametogeneza, dezvoltarea organelor genitale si instalarea pubertatii

Ratia de Zn

- OMS recomanda :

- copii mici 3-5mg/zi

- copii mari 10 mg/zi

- adolescenti si adulti 15 mg/zi

- sarcina 20 mg/zi

- alaptare 25 mg/zi

Surse alimentare de Zn

- se gaseste in :

o       Carne

o       Viscere

o       Peste

o       Legume

o       Fructe

Sindromul carential

- se caracterizeaza prin:

- reducerea cresterii

- hipogonadism

- alopecie

- modificari cutanate

- hepatomegalie

- anemie, anorexie

- scaderea perceptiei gustative

- diaree

- rezistenta scazuta la infectii

- insuficienta aportului de Zn a fost atribuita regimului monoton bazat pe derivate cerealiere bogate in material fibros si fitati

7. Seleniul

- intra in structura unor enzime (glutationperoxidaza) care catalizeaza reducerea peroxizilor lipidici si a peroxidului de hidrogen si poate juca un rol in prevenirea efectelor negative ale peroxidarii grasimilor care contin AG nesaturati

- printr-un astfel de mecanism protejeaza eritrocitele de hemoliza

- plachetele sanguine contin mai mult seleniu decat alte enzime

- impreuna cu vit E si tioAA participa la formarea  factorului 3  hepatoprotector

- se comporta ca un antioxidant biologic

- la animalele carentate in Se s-au descris :

- defecte in dezvoltarea sistemului vascular

- catracta

- caderea parului

- s-au facut corelatii si intre deficitul de Se si :

Ø     malnutritia proteincalorica

Ø     anemia hemolitica

Ø     cardipatia ischemica

Ø     fibroza chistica pancreatica

Ø     distrofia musculara

Ø     scleroza multipla

Ø     tumori maligne

- datele statistice arata o corelare inversa intre decesele prin cancer si continutul de Se din alimentele consumate in zona

Surse alimentare

- se gaseste in :

o       Carne

o       Viscere

o       Peste

o       Produse lactate

o       Oua

o       Derivate cerealiere

o       Legume si fructe

- coeficientul de utilizare digestiva este destul de mare : 30-70%

- seleniul din selenometionina si selenocisteina se absoarbe mai bine de cat anorganic (seleniti si selenati)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1724
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved