FARINGELE (PHARYNX)

FARINGELE (PHARYNX

Reprezinta un organ musculo-membranos, la nivelul caruia se incruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva.

Situatie:

Faringele este situat posterior de cavitatea nazala, cavitatea bucala si laringe, si anterior de coloana vertebrala cervicala.

Limite:

Superior: procesul baziliar al osului occipital.

Inferior: un plan orizontal ce trece prin corpul vertebrei cervicale sapte:

Forma:

Faringele are forma conica, de trunchi de piramida cu baza orientata superior catre procesul bazilar, si varful orientat inferior, trei fete: una posterioara si doua laterale.

Fata anterioara este incompleta, comunicand larg cu cavitatea nazala, cavitatea bucala si laringele. In ansamblu faringele prezinta o suprafata exterioara, exofaringe, si o suprafata interna,endofaringe.

Diviziune:

Exofaringele prezinta doua portiuni: portiunea cefalica, ce corespunde regiunii capului si portiunea cervicala, ce corespunde regiunii gatului.

Endofaringele este impartit in trei segmente:

1.Nazo-faringele ce comunica cu fosele nazale

Buco-faringele ce comunica cu cavitatea bucala

3.Laringo-faringele ce comunica cu laringele

Dimensiuni:

Faringele are o lungime de 15 cm, respectiv cate 5 cm pentru nazo-buco-si laringo faringe

Diametrul transversal este de 4 cm la nivelul nazo-faringelui, 5 cm buco-faringelui si 2 cm la nivelul laringo-faringelui.

Raporturi:

Baza: se insera pe fata exocraniana a procesului bazilar, si pe fata inferioara a stancii temporalului.

Varful: se continua cu esofagul la nivelul unui plan ce trece prin corpul celei de a 7-a vertebre cervicale si prin cartilagiul cricoid al laringelui.

Fata posterioara,este in raport cu coloana vertebrala cervicala, acoperita de catre muschii prevertebrali si de catre fascia prevertebrala. Intre fata posterioara si fascia prevertebrala se delimiteaza spatiul retrofaringian, format din tesut celular lax ce contine numeroase noduri limfatice retrofaringiene.

Fetele laterale, prezinta raporturi diferite pentru portiunea cefalica si pentru cea cervicala.

In portiunea cervicala fetele laterale realizeaza raporturi cu manunchiul vasculo-nervos al gatului (artera carotida comuna, vena jugulara interna si nervul vag) cu muschiul sternocleidomastoidian, precum si cu lobii glandei tiroide.

In portiunea cefalica: intre fata laterala a faringelui, coloana vertebrala si ramura verticala a mandibulei se delimiteaza spatiul laterofaringian (mandibulo-vertebro-faringian).

De forma triunghiulara, acest spatiu este impartit de catre buchetul lui Riolan in doua compartimente:

spatiul prestilian, contine muschii pterigoidian medial si pterigoidian lateral, nervul mandibular, artera maxilara interna.

spatiul retrostilian, situat posterior de buchetul lui Riolan (diafragma stiliana) contine manuchiul vasculo-nervos al gatului, si nervul glosofaringian, nervul accesor, nervul hipoglos, simpaticul cervical.

Endofaringele (cavum pharyngis

Este compartimentat in trei etaje:

superior: nazo-faringele

mijlociu: buco-faringele

inferior: laringo-faringele

Nazofaringele (pars nasalis)

Are ca limita superioara procesul baziliar al osului occipital, iar ca limita inferioara marginea libera a valului palatin.

Peretii nazo-faringelui sunt urmatorii:

peretele anterior, este incomplet, la acest nivel facandu-se comunicarea cu fosele nazale prin cele doua choane.

peretele posterior, este neted, fiind in raport cu coloana vertebrala si muschii prevertebrali, de care este separat prin spatiul retrofaringian.

peretele superior este usor boltit, in raport cu fata exocraniana a procesului bazilar, numindu-se bolta faringiana, fornixul faringian.

La acest nivel se afla amigdala faringiana.

peretii laterali, drept si stang, prezinta un orificiu ce reprezinta orificiul faringian al tubei auditive.

Posterior de orificiul tubar, la 10 mm se afla recesul faringian (foseta lui Rosenmuller).

In jurul orificiului faringian al tubei, precum si la nivelul recesului faringian se afla aglomerari de tesut limifoid care formeaza amigdalele (tonsilele) tubare.

Bucofaringele (pars oralis)

Reprezinta etajul mijlociu al endofaringelui, ce are ca limita superioara un plan ce trece prin marginea libera a valului palatin, iar ca limita inferioara un plan orizontal ce trece prin osul hioid.

Prin peretele anterior, incomplet bucofaringele comunica larg cu cavitatea bucala prin istmul buco-faringian, limitat superior de catre valul palatin, iar lateral de catre cele doua arcuri palatofaringiene. La acest nivel se afla amigdalele palatine, radacina limbii si amigdala linguala. De la nivelul marginilor laterale ale cartilajului epiglota al laringelui catre peretii laterali ai bucofaringfelui sunt dispuse doua plicii faringo-epiglotice, ce rezulta prin ridicarea mucoasei de catre muschii stilofaringieni.

Pe peretii laterali ai buco-faringelui se afla numeroase formatiuni limfoide care fac parte din inelul limfatic a lui Waldayer. Peretele posterior este in raport cu coloana vertebrala si muschii prevertebrali.

Laringofaringele (pars laryngea

Reprezinta etajul inferior al endofaringelui.

Are limita superioara un plan ce trece prin osul hioid, iar ca limita inferioara un plan orizontal ce trece prin marginea inferioara a cartilajului cricoid.

Peretele anterior corespunde epiglotei, aditusului laringian si cartilajului cricoid.

Peretele posterior este in raport cu coloana vertebrala.

In partea inferioara, laringo-faringele se ingusteaza avand un diametru mai mic decat cel al portiunii incipiente al esofagului: este stramtoarea cricoidiana a esofagului, realizata de catre fibre musculare ale muschiului constrictor inferior.

Structura faringelui

Faringele, organ tubular, este format din patru tunicii dispuse concentric de la suprafata spre interior: adventicia, tunica musculara, aponevroza faringiana, tunica mucoasa.

1.ADVENTICIA

Este o membrana conjunctivala, ce invelese faringele la exterior. La nivelul peretilor laterali ai nazofaringelui, adventicia se ingroasa avand un aspect aponevrotic, pentru a se insera pe fata inferioara a stancii temporalului.

Dispusa in plan frontal, ea delimiteaza tuba auditiva de muschii peristafilini, situati anterior de elementele continute in spatiul mandibulo-vertebro-faringian.

2.TUNICA MUSCULARA

Este formata din trei muschi constrictori, ce au dispozitia fibrelor dispusa circular si doi muschi ridicatori ce au dispozitia fibrelor dispusa longitudinal.

a.)    Muschiul constrictor superior: este un muschi de forma patrulatera ce isi are originea prin patru fascicule musculare pe:

lama mediala a procesului pterigoidian, fascicolul pterigo-faringian

pe ligamentul pterigo-mandibular,fascicolul buco-faringian

pe linia milohioidiana,fascicolul milo-faringian

pe radacina limbii,fascicolul gloso-faringian

Cele patru fascicole musculare se indreapta posterior pentru a se insera pe rafeul median fibros.

b.)    Muschiul constrictor mijlociu: de forma triunghiulara cu varful la nivelul osului hioid, unde isi are originea. De la acest nivel fibrele se desfac in evantai catre faringe pentru a se insera pe rafeul fibros median.

c.)    Muschiul constrictor inferior: de forma trapezoidala isi are originea la nivelul cartilajului tiroid si a cartilagiului cricoid. De la acest nivel fibrele musculare se indreapta catre fata posterioara a faringelui inserandu-se rafeului media posterior.

Actiune: prin actiunea lor constrictoare, peretele posterior este impins anterior, iar cei doi pereti laterali se apropie de linia mediana.

Muschii constrictori mijlociu si inferior au si actiune de ridicare a faringelui. Ei iau punct fix pe origine si mobilizeaza (ridica) insertia inferioara de la nivelul osului hioid si a cartilajelor laringelui.

d.)    Muschiul palatofaringian: se afla situat in arcul palatofaringian.

Cu originea prin trei fascicole ce se insera pe aponevroza palatina, pe tuba auditiva si pe procesul pterigoidian, muschiul coboara prin arcul palatofaringian si inferior se insera prin doua fascicole pe cartilajul tiroid, respectiv pe rafeul fibros median al faringelui.

e.)    Muschiul stilo-faringian: isi are originea la nivelul procesului stiloid. Are un traiect infero-medial, patrunde intre fibrele constrictorilor superior si mijlociu, apoi se rasfira in evantai pentru a se insera pe tunica fibroasa a faringelui, precum si pe cartilajele cricoid, tiroid si epiglota.

Prin actiunea sa ridica faringele si laringele.

TUNICA FIBROASA

Sau aponevroza faringiana are forma conica cu baza in sus si varful in jos prin cele doua suprafete ale aponevrozei este in raport cu muschii faringelui, si cu mucoasa faringelui.

Extremitatea superioara se insera pe baza craniului, iar extremitatea inferioara se continua cu submucoasa esofagului.

4.TUNICA MUCOASA

Este stratul cel mai intern, tapetand endofaringele. La nivelul nazo-faringelui mucoasa este asemanatoare pituitarei cavitatii nazale. La nivelul bucofaringelui, prezinta o structura asemanatoare mucoasei cavitatii bucale, fiind formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat. La nivelul laringofaringelui este groasa, neregulata si putin aderenta, fiind formata dintr-un epiteliu pavimentos.

La nivelul mucoasei faringiene, in jurul orificiilor de intrare in faringe, se afla formatiuni limfoide cu rol important in apararea organismului, care constituie inelul limfatic a lui Waldayer, format din amigdala faringiana, amigdalele tubare, amigdalele palatine si amigdala linguala.

VASCULARIZATIA

Arteriala provine din artera faringiana ascendenta, din artera tiroidiana superioara si artera tiroidiana inferioara.

Venele dreneaza in doua plexuri faringiene unul superficial, altul profund si in final in vena jugulara interna.

INERVATIA

Este asigurata de catre nervii glosofaringian si vag, care participa la formarea plexului faringian.

Nervul glasofaringian inerveaza muschiul stilofaringian, muschiul palatofaringian si muschiul constrictor superior, precum si inervatia senzitiva a mucoasei faringiene. Nervul vag, prin ramura sa nervul recurent asigura inervatia muschilor constrictori mijlociu si inferior.