Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice. (1 ora)

Nervul facial isi are nucleul de origine in punte si apare extracranian prin gaura stilo-mastoidiana, apoi se angajeaza in parotida unde se divide intr-un ram superior (temporofacialul) si unul inferior (cervicofacialul). La iesirea sa din gaura stilo-mastoidiana, facialul emite o ramura senzitiva pentru conductul auditiv extern (ramura senzitiva auriculara posterioara), un ram pentru muschiul digastric si un ram pentru muschiul stiloidian. Din punct de vedere motor, facialul inerveaza muschii frontal, orbicularul pleoapelor, spancenosul, muschii obrazului, ai buzei superioare si ai aripii nasului (ramul temporofacial), muschii buzei inferioare, barbiei si pielosul gatului (ramul cervicofacial). Drept actiune are rol in miscarile fetei, asigurand mimica spontana si expresiva, cat si mimica voluntara, jucand rol si in acomodarea la sunete. Din punct de vedere senzitiv, prin intermediul nervului Wriesberg, asigura sensibilitatea unei portiuni din conca auriculara, conductul auditiv extern, fata externa a timpanului (zona Ramsay Hunt). Din punct de vedere sensorial, nervul facial culege sensibilitatea gustative din 2/3 anterioare ale limbii, inervata de lingual, ram din trigemen, pe care le transmite prin nervul coarda timpanului la ganglionul geniculat si prin intermediul nervului Wriesberg, la nervul gustative superior. Din punct de vedere vegetativ, fibrele din parasimpaticul cranian inerveaza glanda lacrimala a carei secretie o controleaza iar fibrele ce vin de la nucleul saliver superior inerveaza glandele submaxilara si sublinguala, avand rol in actul salivatiei. Prin fibrele vasodilatataoare, are rol in asigurarea circulatiei la nivelul unor artere cefalice. Etiologia suferintelor nervului facial sunt diferite: dismetabolica, traumatica, tumorala, infectioasa, vasculara.

Paralizia faciala a frigore este o entitate patologica frecvent intalnita in practica medicala. Debutul este, de obicei, brusc, dupa o expunere la frig, si se manifesta prin dureri retroauriculare si instalarea unei asimetrii faciale, cu imposibilitatea inchiderii ochiului si devierea gurii spre partea opusa, cea sanatoasa. Se constata stergerea pliurilor si santurilor hemifruntii si a fetei de aceeasi parte, cu deschiderea larga a fantei palpebrale (largoftalmie) prin paralizia orbicularului pleoapelor si scurgerea lqacrimilor pe obraz (epiphora), pleoapa inferioara este cazuta si se afla in ectropion, comisura bucala este ascutita si coborata de partea paraliziei, gura fiind deviate spre partea opusa. De asemenea, varful nasului este deviat iar nara este largita si turtita. Pacientul nu poate increti fruntea, nu se poate incrunta sin nu poate inchide ochiul de poartea bolnava. Devierea gurii se accentueaza cand pacientul executa miscarea de de deschidere a gurii sau de aratare a dintilor. Din punct de vedere dynamic, miscarile fetei din contextual plansului sau rasului, conduc la accentuarea celor deja aratate. Consecinta paraliziei de facial este impoibilitatea de a pronunta labialele (b, m, p), impposibilitatea de afluiera sau de a sufla si tulburari ale actului masticator (prin paralizia muschiului bucinator, alimentele raman intre arcada dentara si obraz.

Reflexele naso-palpebral, corneean, cohleo-palpebral sunt abolite de partea paraliziei

Din punct de vedere al sensibilitatii obiective se constata dureri cu character de arsura situate retroauriculare cat si la nivelul regiunii pavilionului urechii de partea paralizata.

Din pounct de vedere vegetative se constata o hiperlacrimatie, hiposecretie salivara si sudorala. Cand exista doar o pareza faciala a frigore, semnele statice nu sunt relevante pentru o asimetria faciala care poate fi evidentaiata insa prin anumite miscari. Cand pacientul inchide ochii, de partea leziunii, genele nu sunt ascunse de pleoape si par mai lungi iar dintii subliniaza asimetria cand pacientul este rugat sa ii arate, gura deviind spre partea sanatoasa.

Examenul electric arata o hipoexcitabilitate electrica ce poate evolua spre inexcitabilitate, in functie de severitatea suferintei, conducand la degenerescenta electrica partiale sau totala. Traseul EMG este de tip neurogen. Atat examenuul electric, cat si cel clasic dar si cel EMG, pot aprecia intensitatea leziunii si posibilitatile de regenerale ale nervului facial.

Formele clinice ale paraliziei de nerv facial sunt: paralizia faciala periferica completa, paralizia faciala frusta, in care semnele sunt discrete, diplegie faciala, paralizie faciala recidivanta, paralizia faciala in bascula, paralizia faciala incompleta (prin sectionarea incompleta a ramurilor terminale ale facialului, dupa traversarea glandei parotide), paralizia de facial asociata altor forme de de lezine si suferinta.

Formele etiologice: leziunea de facial la nivelul protuberantei inferioare (poate fi interesat si nervul oculomotor extern), leziunea in portiunea radiculara a nervului facial (pot fi afectati simultan si nervii VIII, V, VI si cerebelul), lexiunea in conductul auditiv intern (se asociaza cu paralizie de nervi VIII si VIII bis si otoragie), leziunea la nivelul apeductului lui Fallope (sediul cel mai frecvent al suferintei), leziunea la nivel facial, in vecinatatea otomastoidiana sau suferinta nervului facial in leziuni sau alte boli complexe sau leziuni asociate.

Evolutia paraliziei de facial este in raport cu etiologia si intensitatea leziunii. In forma sa usoara, paralizia de facial se vindeca in decurts de 2-3 saptamanai. In formela grave, afectiunea sed vindeca in 2-3 luni. Aprecvierea diagnosticului se face in raport cu modificarile de excitabilitate.

Tratamentul paralizei faciale poate fi etiologic, chirurgical, fizicalkinetic. Tratamentul etiologic se adreseaza factorului causal si consta in tratament antiinfectios, tratamentul leziunilor traumatice, tartamentul medicamentos al paraliziei faciale a frigore, corticoterapie, alte preparate antiinflamatorii, vitaminomineraloterapie, vasodilatatoare. Terapia fizicala consta in aplicarea de termoterapie locala, la nivelulk regiunii retroauriculare mastoidiene, unde scurte, ultrasonoterapie si curenti diadinamici,galvanoionizari cu IK, transauriculkar, masaj facialk manual si electric, cand nu asociaza si spasm facial.