INFALAMATIILE CONJUNCTIVEI

INFALAMATIILE CONJUNCTIVEI

Conjunctiva este o membrana subtire si transparenta care acopera fata posterioara a pleopelor (conjunctiva palbeara superioara si inferioara) si fata anterioara a sclerei (conjunctiva bulbara). Conjunctiva contine doua feluri de glande:

glande mucipare (glandle Henle si Manz)

glande lacrimale apoase (glandele Krause si Wolfring).

Mucusul, lacrimile, sedcretiile sebacee (glandele Meibomius si Zeiss), secretiile sudoripare (glanda Moll), formeaza un film sau pelicula protectoare pentru conjunctive si cornee. Conjunctiva are un rol multiplu:

de protectiei mecanica a globului ocular;

protectie antimicrobiana prin fagocitoza;

sintetizeaza anticorpi;

lacrimile contin lizozimi, lactotransferina si betalizina care sunt enzime bacteriolitice. Dar, nu se apara contra virusurilor care pot sa treaca, neobservate, spre globul ocular.

Afectiunile conjunctivei se caracterizeaza prin triada simptomatica care consta in modoficari ale conjunctivei:

modificari de culoare: hiperemia (roseata) ;

de suprafata: edemul sau chemozisul;

de secretie: mucoase, purulente sau membranoase.

Inflamatiile conjunctivei poarta numele de conjunctivita. Ele au etiologie diversa: bacteriana, virala, fungica, parazitara, alergica sau iritativa.

Factorii favorizanti ai conjunctivitei: traumatisme prin corpi straini, praf, si substante chimice.

Conjunctivitele se manifesta prin semne subiective si obiective.

Semnele subiective sunt: jena oculara, senzatie de arsura sau de corpi straini, prurit si fotofobie. Dar, acuitatea vizuala este pastrata.

Semnele obiective sunt: hiperemie (congestie), vase de neoformatie, ulceratii, false membrane, flictene, chemozis (edem), secretii seroase, mucoase, purulente sau fibrinoase, care se aduna la unghiurile ochiului sau pe cili, cand este o secretie mai abundenta.

Uneori, conjunctivitele se pot insoti de febra si adenopatie preauriculara.

Complicatiile conjunctivitei sunt numeroase: cheratita, dacrioadenita, blefarita, entropionul pleoapei inferioare si ulceratiile corneei.

Tratamentul se face, dupa examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale.

spalaturi cu solutii antiseptice sau astrigente;

instilatii cu antibiotice, de 5- 6 ori/zi;

profilactic, se va evita ca secretia de la ochiul bolnav sa ajunga la ochiul sanatos, in colectivitati se va evita contaminarea celorlalti.

Este contraindicat pansamentul ocular care favorizeaza multiplicarea germenilor si poate produce leziuni ale corneei. Colirele anestezice pot masca aparitia complicatiilor descrise. Corticoizii pot agrava evolutia inflamatoiei.

Nu se prelungeste, peste o saptamana, tratamentul conjunctivitelor fara a fi controlate de un oftalmoilog.

Pterigeonul este o afectiune caracterizata prin aparitia unei mucoase albicioase, ca o pielita, care formeaza o cuta de forma triunghiulara care adera la cornee, catre care evolueaza lent. Etiologia sa este necunoscuta. Tratamentul este simplu, prin excizia mucoasei respective, de catre oftalmolog.