INGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU

INGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU

E foarte probabil ca multi dintre dvs. sa fi auzit deja de ingrijirile medicale la domiciliu.

Ingrijirile paliative - raza de umanitate - se acorda sub forma de ingrijiri la domiciliu, ingrijiri acordate in spitale generale, in sectiile cu profil oncologic sau cronic, unde exista paturi pentru ingrijiri paliative si in sistem de hospice. Comparativ cu serviciile dezvoltate in Europa de Est, noi suntem abia la inceput de drum.

In Romania, sistemul sanitar se afla intr-o perioada de transformari profunde, de la faza in care era aproape in intregime proprietatea statului si era coordonat de Ministerul Sanatatii prin directiile judetene de sanatate publica, la situatia actuala in care majoritatea unitatilor sanitare sunt unitati autonome, in proprietatea autoritatilor locale sau judetene.

In tara noastra, sistemul asigurarilor sociale de sanatate a fost introdus prin Legea nr. 145/1997, renuntandu-se astfel la modelul de finantare de catre stat a sistemului sanitar si adoptandu-se sistemul sanitar bazat pe asigurari de sanatate, asa-numitul sistem Bismarkian, denumit astfel dupa numele celui care l-a introdus in Germania la sfarsitul secolului al XIX-lea. Sistemul presupune obtinerea de venituri prin contributii obligatorii si modalitati specifice de redistribuire si de alocare a fondurilor in sistemul de sanatate.

Scopul introducerii acestui sistem de asigurari sociale de sanatate este acela de a contribui la dezvoltarea activitatii medicale, vizand in special preventia si mentinerea starii de sanatate a populatiei, prin asigurarea accesului fiecarui cetatean asigurat la servicii medicale calitative.

Aceasta lege a fost abrogata de Ordonanta de Urgenta (O.U.) nr. 150/2002 care precizeaza, in premiera, dreptul pacientilor de a primi ingrijiri la domiciliu in orice situatie de boala, O.U. abrogata la randul ei odata cu intrarea in vigoare a Titlului VIII - Asigurarile Sociale de Sanatate - din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Avand in vedere organizarea sistemului de sanatate din Romania pe nivele de acordare a asistentei medicale, primara, secundara si tertiara, atributiile si responsabilitatile Ministerului Sanatatii ca principal factor al sistemului, au fost treptat transferate.

Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.

Care sunt persoanele asigurate

Legea 95 prevede: sunt asigurati toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile prezentei legi.

In conditiile Legii 95/2006 asiguratii au dreptul la un pachet de servicii de baza. Drepturile asiguratilor se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaboreaza de CNAS pe baza consultarii Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor, precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, pana la data de 31 octombrie a anului in curs pentru anul urmator. Proiectul se avizeaza de Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului.

Contractul - cadru, reglementeaza in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

lista serviciilor medicale, a serviciilor de ingrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asigurati, aferente pachetului de servicii de baza;

criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;

alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate in vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;

tarifele utilizate in contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare in acest scop;

internarea si externarea bolnavilor;

masuri de ingrijire la domiciliu si de recuperare;

Printre alte drepturi de care beneficiaza asiguratii, care sunt suportate din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se numara si serviciile medicale de ingrijiri la domiciliu.

Despre asistenta medicala la domiciliu se vorbeste mult in ultima vreme. Multi sunt si aceia care au nevoie de ea si care nu stiu ca au dreptul sa beneficieze inclusiv GRATUIT de aceasta.

Pentru a beneficia de ingrijiri medicale la domiciliu este necesar ca persoana in cauza sa fie asigurata.

Populatia varstnica inregistreaza o crestere rapida si constanta in Europa, ca de altfel in intreaga lume. Schimbarile demografice constituie o reala provocare pentru guvernele Statelor Membre, inclusiv pentru Romania, consecintele socio - economice ale fenomenului de imbatranire a populatiei avand implicatii majore in elaborarea, de perspectiva, a politicilor publice.

In prezent, tara noastra se confrunta cu un dezechilibru intre numarul salariatilor si numarul pensionarilor, in sensul ca, datorita, in primul rand, politicii de stimulare a pensionarii timpurii de dupa 1990, a crescut rapid numarul de pensionari, in timp ce numarul salariatilor a scazut, mai ales prin emigrarea tinerilor in afara granitelor tarii.

In acest context, imbatranirea populatiei accentueaza o problema resimtita deja in societatea romaneasca: persoanele varstnice au nevoie de ingrijire medicala si asistenta personala cu mult peste resursele de care dispun atat ei insisi, cat si sistemul de asigurari si de asistenta sociala.

In Romania, persoanele in varsta de 60 de ani si peste, reprezentau in anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei Romaniei, in anul 2000 un procent de 18,7%, in 2003 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%. Numai in ultimii 8 ani populatia varstnica a inregistrat o crestere de peste doua procente.

Comparativ cu tarile dezvoltate din lume, durata medie de viata a romanilor este mult mai mica.

Fenomenul de imbatranire a populatiei conduce la consecinte multiple, afectand in principal domeniile economic, social si medical.

Consecintele medicale si medico - sociale vizeaza cresterea nevoilor de ingrijiri complexe datorate polipatologiei specifice varstei a treia, aparitia starilor de invaliditate severa generatoare de situatii de dependenta care creeaza probleme deosebite persoanei in cauza, familiei si comunitatii. Acestea necesita un numar mare de servicii medico - sociale, cat si cresterea solicitarilor pentru asistare in institutii de asistenta sociala, sau acordarea de suport pentru persoanele varstnice grav bolnave aflate in stadii terminale.

Batranetea nu este o boala. Ea reprezinta un proces evolutiv, extrem de complex care impune o alta abordare din perspectiva politicilor sociale, mai ales, din domeniul asistentei sociale, medicale si a ingrijirii de lunga durata. In ultimii ani insa, precum si in contextul socio - economic actual, batranetea a inceput sa fie considerata din ce in ce mai mult drept un risc de excludere sociala. Ca atare, protectia sociala a persoanelor varstnice se regaseste ca tema prioritara, inclusiv in documentele Comisiei Europene ce vizeaza elaborarea unor obiective si planuri de actiune sociala comune, in cadrul metodei deschise de coordonare a politicii de combatere a excluziunii sociale, enuntata la Summitul Consiliului European de la Lisabona din martie 2000. De altfel, in primul raport al CE privind saracia si incluziunea sociala, s-a precizat ca, in multe tari membre ale Uniunii Europene, "persoanele varstnice au fost mentionate ca fiind cele mai vulnerabile in ce priveste riscul de excluziune sociala, datorita nivelului insuficient al pensiilor".

Legea privind asistenta sociala a persoanelor varstnice a fost primul act normativ care a reglementat serviciile sociale destinate unei anumite categorii de populatie si a creat premizele dezvoltarii infrastructurii necesare sustinerii sistemului de ingrijire a persoanelor varstnice dependente la domiciliu si in regim institutionalizat. Dupa cinci ani de la implementarea legii au fost constatate o serie de puncte slabe referitoare la incapacitatea sistemului de a asigura accesul tuturor persoanelor varstnice care intrunesc conditiile de eligibilitate la serviciile de ingrijire necesare, precum si la o serie de masuri de suport ce ar fi putut conduce la diminuarea numarului de solicitari pentru admiterea in camine.

Totodata, resursele financiare, materiale si umane insuficiente au determinat intarzieri majore in ce priveste dezvoltarea structurilor publice de la nivelul autoritatilor locale cu responsabilitati in administrarea si coordonarea masurilor de protectie sociala destinate persoanelor varstnice, precum si o repartitie inechitabila a serviciilor de ingrijire intre mediul urban si rural, intre localitatile prospere si cele mai putin dezvoltate economic.

In prezent, in Romania, exista un numar de 5.994.829 pensionari, din care un numar de 3.688.363 sunt persoane varstnice definite conform legii (persoanele care au implinit varsta standard de pensionare). Din totalul de persoane varstnice, un numar de 2.404.348 sunt femei in varsta de 60 de ani si un numar de 1.284.015 sunt barbati in varsta de 65 de ani si peste.

Persoanele varstnice care se afla in riscul cel mai crescut de dependenta sunt cele cu varsta de 80 de ani si peste (470.378 in prezent) si reprezinta grupa de potentiali beneficiari de servicii de ingrijire.

Conform unor calcule prevazute de literatura de specialitate, 3% din persoanele cu varsta de peste 60 de ani se pot gasi in situatie de dependenta. Aplicat acest procent la numarul de persoane varstnice din Romania cu varsta de peste 60 de ani, ar rezulta un numar de aproximativ 125.250 de persoane varstnice dependente care reprezinta grupa celor care necesita sigur servicii de ingrijire. Dintr-un numar de 35 persoane varstnice dependente, 10 sunt in situatie de pierdere accentuata a autonomiei, respectiv 40.000 de persoane care necesita ingrijiri permanente.

Prin urmare este imperios necesar sa fie dezvoltata reteaua de ingrijiri la domiciliu, raspunzand astfel atat dorintei si dreptului persoanei varstnice de a trai in mediul sau propriu de viata, cat si nevoii de a administra resursele cat mai eficient, stiut fiind ca ingrijirea la domiciliu este mai putin costisitoare, cu exceptia cazurilor care necesita ingrijire permanenta.

Ingrijirile medicale la domiciliu, cum de altfel si titulatura precizeaza sunt acele ingrijiri acordate de personal medical calificat, direct la domiciliul bolnavului, in urma unei solicitari sau indicatii din partea medicului.

Din aceste echipe fac parte medici, asistente medicale, kinetoterapeuti etc. Scopul acestui concept modern, alternativa complementara la spitalizare, este pe langa cel de reducere a costurilor generate de spitalizarea prelungita sau inutila si cel de umanizare a actului medical.

Pastrarea pacientului in mediul sau, in casa sa, in anturajul sau social si aducerea actului medical la patul bolnavului s-a dovedit benefic in multe cazuri atat pentru pacient cat si pentru familia sa.

Printre cauzele care determina frecventa crescuta a cazurilor care necesita ingrijiri de acest tip se numara imbatranirea populatiei, prelungirea duratei de viata a pacientilor cu boli cronice sau incurabile ca urmare a progreselor tehnologice sau succeselor inregistrate in tratamentul lor. Conceptul este relativ nou in Romania, dar trebuie stiut faptul ca miscarea in favoarea ingrijirilor paliative a inceput in Europa cu aproximativ 30 de ani in urma. Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu boli cronice si pentru care vindecarea nu mai este posibila este considerata in toata lumea ca o alternativa la reducerea numarului de paturi de spital ocupate si un pas inainte catre cresterea calitatii vietii si a actului medical, precum si a autonomiei pacientului.

In general, de ingrijirile medicale la domiciliu beneficiaza cei asigurati la o casa de asigurari de sanatate, bolnavii in varsta, cronicii, cei cu episoade de acutizare a bolii, cei greu sau imposibil de deplasat, cazurile sociale sau batranii singuri.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt printre putinele motive pentru care batranii spun ca a meritat sa plateasca de cand se stiu contributia la asigurarile sociale de sanatate.

Pentru cotizatia de o viata sunt in sfarsit recompensati.

Personalul medical al organizatiilor de ingrijiri la domiciliu pe langa urmarirea starii generale a bolnavului, a temperaturii sale, a tensiunii arteriale, urmareste evolutia plagilor postoperatorii pana la vindecare, administreaza medicatia prescrisa de medic, ajuta la administrarea alimentatiei pe cale artificiala, poate face manevre terapeutice pentru evitarea escarelor, mobilizeaza pacientul, ingrijeste pacientii in faza terminala.

Prin cele aratate mai sus am enumerat doar o parte din serviciile acoperite de ingrijirile medicale la domiciliu.

Exista astfel de modele, experimente reusite, care fac fericiti in special pacientii, batranii, fara un sprijin socio - financiaro - familial, care nu se vad astfel parasiti la mijlocul sau chiar la inceputul drumului spre un final bun post-tratamentul din spital.

Dar si cadrele medicale, medicii, incep sa aiba incredere si sa vada in ingrijirile medicale la domiciliu avantaje si satisfactia continuarii actului lor medical chiar si dupa ce pacientii parasesc spitalul.

In asistenta medicala, comunicarea este o nevoie fundamentala si trebuie sa fie o arta pe care slujitorii stiintei medicale o innobileaza in relatia cu omul bolnav si familia acestuia. In cazul bolnavilor cu boli incurabile, asa cum sunt bolile neoplazice, dar si alte boli degenerative, neurologice, cardio-vasculare, de nutritie, dementele, SIDA, s.a., comunicarea, care reprezinta o nevoie stringenta a acestora, presupune unele abilitati relationale, care constau in abordarea unor strategii menite sa stabileasca relatii interpersonale, empatice.

Demersul paliativ, care se afla in complementaritatea celor preventive, terapeutice si de recuperare, vizeaza satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale si cuprinde pe langa tratamentele medico-chirurgicale, toate ingrijirile 'nursing' si toate sustinerile psihologice si spirituale, destinate sa aline suferintele somato - psihice, sa amelioreze calitatea vietii si sa asigure respectarea demnitatii conditiei umane. In demersul paliativ, bolnavul incurabil este abordat plenar, bio - psiho - social, cultural si spiritual, in interrelatie permanenta cu mediul familial si cu valorile, cu principiile sale de viata si cu credintele sale, adica este abordat global integrativ sau holistic.

Aceste rezultate bune au condus si la finantarea ingrijirilor medicale la domiciliu de catre institutiile statului - Casa de Asigurari de Sanatate, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 95/2006, titlul VIII - ingrijirile medicale la domiciliu se acorda de catre furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice, autorizate si evaluate in conditiile legii, altii decat medicii de familie si spitalele, care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate pentru servicii de ingrijiri medicale la domiciliu.

Serviciile de ingrijiri medicale la domiciliu se acorda pe baza de recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu, tinand seama de starea de sanatate a asiguratului si de gradul de dependenta al acestuia.

Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se face de catre medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate si de catre medicii de specialitate la externarea asiguratilor din spitale, aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, in functie de patologia bolnavului si gradul de dependenta al acestuia.

Medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate recomanda ingrijiri medicale la domiciliu pentru asiguratii aflati in faza terminala ca urmare a unor afectiuni oncologice sau AVC. In functie de gradul de dependenta, bolnavul poate fi:

a) total dependent - pacientul care nu poate indeplini trei sau mai multe activitati zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si are nevoie de ingrijire medicala;

b) partial dependent - pacientul care nu poate indeplini cel putin doua activitati zilnice de baza fara ajutorul altei persoane si din cauza starii de sanatate are nevoie de ingrijire medicala;

c) independent - pacientul care indeplineste activitatile zilnice de baza fara ajutorul altei persoane dar care, datorita afectiunii cronice acute, necesita urmatoarele servicii de ingrijire medicala la domiciliu, ca de exemplu: ingrijirea stomelor, ingrijirea canulei traheale, ingrijirea plagii postoperatorii si tratament parenteral.

Recomandarea pentru ingrijiri medicale la domiciliu se elibereaza in trei exemplare, din care un exemplar ramane la medic.

Un exemplar impreuna cu o cerere de acordare de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu se depun de catre asigurat, de catre unul dintre membrii de familie (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), de o persoana imputernicita de acesta sau apartinatorul legal al acestuia la casa de asigurari de sanatate la care se afla in evidenta asiguratul, iar un exemplar ramane la asigurat, urmand a fi predat furnizorului de ingrijiri medicale la domiciliu care ii va acorda serviciile respective, daca cererea a fost aprobata.

Termenul de valabilitate a recomandarii pentru ingrijiri medicale la domiciliu este de 5 zile calendaristice de la data emiterii acesteia.

Cererea si recomandarea primita de catre casa de asigurari de sanatate sunt analizate de catre aceasta intr-un interval de 24 de ore de la data depunerii si este aprobata in limita sumei prevazute pentru aceasta destinatie. La analiza cererilor si recomandarilor primite, casa de asigurari de sanatate va lua in considerare si gradul de dependenta al asiguratului.

Casa de asigurari de sanatate este obligata sa transmita asiguratului prin adresa scrisa, expediata prin posta sau direct asiguratului/apartinatorului, raspunsul la cerere in termen de maximum 24 de ore de la data luarii deciziei.

Casa de asigurari de sanatate va verifica si numarul de zile de ingrijiri medicale la domiciliu de care a beneficiat asiguratul respectiv in ultimele 11 luni, astfel incat sa nu se depaseasca numarul de 56 zile calendaristice.

Asiguratul, unul dintre membrii de familie (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), o persoana imputernicita de acesta sau apartinatorul legal, pe baza cererii aprobate de casa de asigurari de sanatate se adreseaza unui furnizor de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu, aflat in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate si care este inclus in lista de furnizori pusa la dispozitie de catre aceasta.

Lista serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu si tarifele aferente sunt urmatoarele:

ANEXA 24 Norme metodologice de aplicare a contractului - cadru pe anul 2007

PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZA

PENTRU INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

|Nr. | SERVICIU DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU | TARIF |- LEI -

|crt.| | |

| 1 | Monitorizarea parametrilor fiziologici: | |

| | temperatura + respiratie | 1,15 |

| 2 | Monitorizarea parametrilor fiziologici: puls + TA | 1,15 |

| 3 | Monitorizarea parametrilor fiziologici: diureza + scaun   | 0,84 |

| 4 | Administrarea medicamentelor intramuscular */subcutanat*/ | |

| intradermic*/oral**/pe mucoase** | 2,40 |

| 5 | Administrarea medicamentelor intravenos sub supravegherea | |

| | medicului*   | 3,80 |

| 6 | Sondaj vezical la femei si administrarea medicamentelor | |

| | intravezical pe sonda vezicala | 3,14 |

| 7 | Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub | |

| | supravegherea medicului* | 8,67 |

| 8 | Recoltarea produselor biologice | 3,14 |

| 9 | Alimentarea artificiala pe gastrostoma/sonda gastrica | |

| | si educarea asiguratului/apartinatorilor | 4,70 |

| 10 | Alimentarea pasiva, inclusiv administrarea medicamentelor per | |

| | os, pentru bolnavii cu tulburari de deglutitie | 5,54 |

| 11 | Clisma cu scop evacuator | 2,82 |

| 12 | Spalatura vaginala in cazuri de deficit motor   | 2,82 |

| 13 | Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor | |

| | vasculare ale membrelor inferioare/escarelor de decubit: | 6,27 |

| | mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase, utilizarea | |

| | colacilor de cauciuc si a rulourilor | |

| 14 | Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare: | |

| | schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie | 5,54 |

| 15 | Ingrijirea plagilor simple/suprimarea firelor | 5,54 |

| 16 | Ingrijirea plagilor suprainfectate | 7,84 |

| 17 | Ingrijirea escarelor multiple | 7,84 |

| 18 | Ingrijirea stomelor | 4,70 |

| 19 | Ingrijirea fistulelor | 5,54 |

| 20 | Ingrijirea tubului de dren | 4,70 |

| 21 | Ingrijirea canulei traheale si instruirea asiguratului  | 4,70 |

| 22 | Monitorizarea dializei peritoneale | 4,70 |

| 23 | Aplicarea** de plosca, bazinet, condom urinar | 3,14 |

| 24 | Aplicarea de mijloc ajutator pentru absorbtia urinei ***  | 5,00 |

* In afara injectiilor si perfuziilor cu produse de origine umana.

** Pentru pacientii total dependenti sau partial dependenti.

*** In tariful serviciului este inclus costul mijlocului ajutator pentru absorbtia urinei. Se deconteaza maximum 2 mijloace ajutatoare pentru absorbtia urinei/zi pentru asiguratii total dependenti sau partial dependenti.

NOTA: In tarife sunt incluse si costurile materialelor sanitare utilizate pentru realizarea serviciului de ingrijire la domiciliu.

Perioada pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu se stabileste de medicul care a facut recomandarea, cu obligativitatea precizarii ritmicitatii/periodicitatii serviciilor, consemnate in formularul 'Recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu' dar nu mai mult de 56 zile calendaristice/an in una sau mai multe etape (seturi de ingrijire). Fiecare set nou de ingrijire se recomanda utilizand o noua foaie de recomandare.

Furnizorii de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu acorda servicii conform unui plan de ingrijiri in conformitate cu recomandarile facute de catre medicii de specialitate din ambulatoriul de specialitate si din spital, zilnic, inclusiv sambata, duminica si in timpul sarbatorilor legale.

Furnizorul de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu completeaza pentru fiecare asigurat caruia ii acorda servicii o fisa de ingrijire care contine datele de identitate ale acestuia, tipul serviciilor de ingrijiri medicale acordate, data si ora la care acestea au fost efectuate, semnatura asiguratului, a unuia dintre membrii de familie (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), a persoanei imputernicite de acesta sau a apartinatorului legal, care confirma efectuarea acestor servicii, semnatura persoanei care a furnizat serviciul medical, precum si evolutia starii de sanatate.

In baza fiselor de ingrijiri medicale la domiciliu, pentru serviciile medicale acordate in decursul unei luni calendaristice, furnizorul intocmeste factura lunara si desfasuratorul Furnizorul depune la casele de asigurari de sanatate cu care se afla in relatie contractuala factura lunara insotita de copiile fiselor de ingrijiri medicale si desfasuratorul in primele 5 zile lucratoare ale lunii urmatoare celei pentru care se face decontarea.

Decontarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu se face in functie de numarul serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu realizat lunar in limita celor aprobate de casa de asigurari de sanatate pentru fiecare caz aprobat si de tariful pe serviciu de ingrijiri medicale la domiciliu valabil la data emiterii aprobarii.

Casele de asigurari de sanatate si autoritatile de sanatate publica au obligatia de a organiza trimestrial (sau ori de cate ori este nevoie) intalniri cu furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu pentru a analiza aspecte privind calitatea serviciilor medicale precum si respectarea prevederilor actelor normative in vigoare. Acestea vor informa asupra modificarilor aparute in actele normative si vor stabili impreuna cu furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu, masurile ce se impun pentru imbunatatirea activitatii. Neparticiparea furnizorilor la aceste intalniri nu ii exonereaza de raspunderea nerespectarii hotararilor luate cu aceste prilej.

Serviciile de ajutor la domiciliu ar trebui sa faciliteze mentinerea persoanei in mediul sau obisnuit, permitandu-i sa duca o viata independenta si sa asigure infaptuirea unei serii intregi de activitati menajere, sociale, de ajutor psihologic si de readaptare a persoanelor in cauza si a familiilor lor care infrunta dificultati serioase in viata curenta.

Dezvoltarea ingrijirilor la domiciliu este un segment important al acordarii ingrijirilor care se cere dezvoltat si sustinut. Nu trebuie uitat, totodata, ca scopul ingrijirilor la domiciliu este sa ofere ingrijiri de cea mai buna calitate pacientilor cu boli cronice, amenintatoare de viata, incurabile, atat de multe in Romania care are ca particularitate dorinta locuitorilor sa traiasca si sa moara acasa.

Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu boli cronice si pentru care vindecarea nu mai este posibila este considerata in toata lumea ca o alternativa la reducerea numarului de paturi de spital ocupate si un pas inainte catre cresterea calitatii vietii si a actului medical, precum si a autonomiei pacientului. Acest tip de ingrijire va deveni din ce in ce mai complex, iar medicii si in special medicii de familie se vor confrunta cu rezolvarea unor probleme medicale cu grad sporit de dificultate si pentru care nu sunt intotdeauna suficient instruiti.

Specialistii spun ca, pentru acoperirea nevoilor din domeniu, ar fi necesare derularea unui program national de ingrijiri paliative, crearea unei retele nationale - centre zonale cu paturi, infiintarea de echipe mobile care sa acorde ingrijirile la domiciliu sau care sa acorde consultanta medicilor si asistentilor in domeniul ingrijirilor la domiciliu, modificarea legii opioidelor in sensul acordarii dreptului de a prescrie opioide medicilor de toate specialitatile si schimbarea contractului - cadru si acordarea dreptului profesionistilor din sanatate competenti in acordarea ingrijirilor paliative de a contracta acest tip de servicii pentru toti pacientii care au nevoie si atat timp cat este nevoie.

Politicile sanitare s-au schimbat si, in context, "rolul ingrijirilor la domiciliu a crescut' spune medicul Moisa Cornel, coordonatorul unei echipe de ingrijire paliativa la domiciliu, unul dintre cei mai importanti specialisti romani in domeniu. 'Probabil ca inlaturarea sau reducerea durerii constituie componenta cea mai intalnita a tratamentului simptomatic. Pe langa problemele respiratorii sau digestive, pe lista de prioritati se numara asigurarea igienei corporale si gasirea unei pozitii antalgice. In plus fata de consilierea pacientului, echipa trebuie sa aiba in vedere si sustinerea familiei. Prin urmare, pe langa medici, asistenti medicali, kinetoterapeuti, din echipa care ofera ingrijiri paliative fac parte si psihologi, sociologi sau preoti. Programul medical romano-olandez Matra, intitulat PACARO (PAlliative CAre ROmania), si-a propus, printre altele, evaluarea satisfactiei familiilor care au primit ingrijiri de acest fel. Cele mai multe dintre acestea au fost extrem de multumite de ingrijirile acordate la domiciliu, ceea ce recomanda de la sine preluarea acestui tip de ingrijiri in pachetul de baza al ingrijirilor acordate populatiei.

Din punct de vedere al finantarii activitatii de ingrijiri la domiciliu in Romania, bugetul alocat este cu totul insuficient.

Ministrul belgian al sanatatii, Inge Vervotte, prezent la reuniunea cu tema 'Ingrijiri la domiciliu', organizata la Bucuresti, a mentionat performantele sistemului de finantare intocmit in Belgia, in ceea ce priveste ingrijirea la domiciliu. Ministrul belgian a declarat ca in tara sa ingrijirile la domiciliu beneficiaza de dubla finantare. Cele medicale primesc 4% din 18 miliarde de euro si cele nemedicale 13% din 2,5 miliarde de euro. La polul opus se afla, bineinteles, tara noastra, care pentru ingrijirea la domiciliu nu primeste de la buget decat 0,1%.

Toate statele sunt puternic angajate in asigurarea accesului la servicii medicale si la asistenta medicala pe termen lung de calitate. Cu toate acestea, acest fapt nu se traduce neaparat prin acces universal si se mentin inegalitati semnificative. Platile efective au crescut considerabil in urma excluderii anumitor tipuri de asistenta din pachetul de beneficii si a unor cresteri ale contributiilor pentru a mari venitul si a reduce consumul excesiv.

Distributia ingrijirii este uneori neuniforma. Diferentele regionale in acordarea acesteia rezulta nu numai din caracteristici geografice ci si institutionale. Desi a permis serviciilor sa se adapteze la situatiile locale, descentralizarea a condus si la o acordare variabila a tratamentelor si la practici variabile. Fondurile structurale ale Uniunii Europene sprijina imbunatatirea infrastructurii sanitare pentru a reduce asemenea diferente.

Exista un consens asupra acordarii prioritatii pentru ingrijirile la domiciliu si pentru introducerea de noi tehnologii care pot permite oamenilor sa traiasca in propriul camin cat mai mult timp posibil. Statele membre accentueaza de asemenea importanta reabilitarii, ajutandu-i pe cei dependenti sa se intoarca la o viata activa. Exista o recunoastere crescanda a nevoii de a crea o baza solida pentru finantarea ingrijirii pe termen lung, iar unele state membre se indreapta in aceasta directie.

Dezvoltarea ingrijirilor paliative a luat amploare in ultimii zece ani, in mare parte sub influenta unor programe internationale. Aderarea la Uniunea Europeana necesita alinierea la standardele europene si va stimula pe mai departe dezvoltarea acestui tip de ingrijiri.

Bibliografie:

Decizia CNAS nr. 249/2003 pentru aprobarea standardelor pentru acreditarea furnizorilor de ingrijiri medicale la domiciliu

H.G. 1842/2006 pentru aprobarea contractului - cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pe anul 2007

Legea nr. 17/2000 cu modificarile ulterioare privind asistenta sociala a persoanelor varstnice

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul VIII - asigurarile sociale de sanatate

Ordin MS si CNAS nr.1781/CV 558/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a contractului - cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pe anul 2007