INSTINCTUL SEXUAL

INSTINCTUL SEXUAL

Prin instinct (lat. "instinctus' = ghimpe) se intelege impulsiunea naturala care dirijeaza un comportament (A. Porot). El este "forta finalitatii biologice, innascuta, relativ oarba sau automata si limitata in complexitatea ei' (A. Porot).

in ceea ce-1 priveste pe orn^ instinctul desemneaza un sistem de tendinte, de atractie sau repulsie, cu caracter dinamic si carcase releveaza cu ocazia unor circumstante legate de satisfacerea nevoilor vitale ale individului in sensul acesta, sunt mentionate urmatoarele forme de manifestari instinctuale: fuga din fata unei amenintari, evitarea durerii, cautarea placerii, conservarea si protectia de sine si a progeniturii, sexualitatea si procreatia, puterea sociala, inclinatiile familiale, spiritul gregar.

in psihologie si psihiatrie, viata instinctuala este considerata ca reprezentand "psihismul primar' (T. Ribot, P. Guirand). in general, se vorbeste despre trei categorii de instincte, si anume: instinctul de consejyare, instinctul sexual, instinctul de putere.

in psihanaliza, S. Freud distinge doua mari tipuri de instincte: // instinctul sexual sau pulsiunea de viata (Eros);instinctul sau pulsiunea de moarte (Thanatos).

La baza instinctului sexual se afla, dorinta sau apetitul sexual. Dorinta sexuala are atat o baza biologica, cat si una psihologica si ea este legata de numerosi factori externi, interni sau interpersonali care o conditioneaza. Dorinta sexuala ca "nevoie' trebuie diferentiata de celelalte "nevoi elementare' ale organismului uman (hrana, sete, somn, miscare etc).

Impulsiunea sexuala nu se configureaza ca o adevarata necesitate individuala, similara celorlalte "nevoi' organice. Prin natura sa, ea depaseste individul, fiind un atribut al speciei, in ceea ce priveste individul, dojinta sexuaja_^jnanifestajca_placere; iar in ceea ce priveste specia, ea se manifesta ca_p_ necesitate de reproducere. Din aceste considerente, nevoia sexuala este diferita calitativ in raport cu celelalte nevoi biologice ale speciei umane.

Considerata in sensul acesta, "nevoi sexuala' apare mai mult ca o dorinta decat ca o simpla nevoie instinctuala.

Dorinta este o entitate complexa in care converg elemente de tip biologic si psihologic, emotional-relationale. Dorinta nu este un' impuls, un "'elan orb', nedefinit ci, dimpotriva, ea are jon_ pronuntat caracter intentional, fiind orientata in raport cu un anumit "obiect' bine definit, care trezeste o anumita motivatie emotionala din partea subiectului, in acest proces intervin si factorii socio-culturali'reprezentati prin urmatoarele: rolurile sexuale (masculin si feminin), diferitele modele relative la sexualitate, contextul istoric, moravurile, contingentele geografico-culturale, clasa sociala etc. Dorinta-sexuala^ mai este influentata si de conditiile climatice, de tipul de alimentatie, exigentele^normelpr care guverneaza grupul social caruia ii-apartine Jndividul,., sistemul de viata si mentalitatile, identitatea persoanei respective.

Rezulta din cele de mai sus ca notiunea de dorinta sexuala are un caracter si un continut mult mai largi si mai complexe decat cel de instinct (G. Bonnet, H. S. Kaplan, A. Imbasciati, U. Tigano, G. Cociglio si E. Mecco).

in general, sunt acceptate doua sensuri ale notiunii de "dorinta sexuala', si anume:

a) O acceptiune de ordhibehaviorist, care sustine ca "dorinta sexuala este o senzatie particulara care impinge individul in a cauta fenomen demonstreaza existenta unei aptitudini sau a unei dispozitii erotice care exista in mod latent in fiecare persoana si care in anumite circumstante se exteriorizeaza brusc.. Este vorba, de fapt, de o ale individului.

O anumita stare de "predispozitie latenta erotica' se gasesTeTa toti indivizii. Fiecare persoana este, potential, predispusa la erotism. A A fi indragostit echivaleaza cu o transpunere in act a potentialului personal aflat in stare de latenta. Factorii care pot declansa potentialul erotic latent sunt: privirea, timbrul vocii, mirosul, anumite forme ale corpului unei persoane, mersul, felul de a se imbraca, forma gurii, nasul, barbia, picioarele etc. Toate aceste "elemente erogene' trezesc sau corespund cu un "ideaj_ erotic' individual pe care o persoana crede ca "1-a descoperit' in cazul intalnirii cu alta persoana, intr-o maniera brusca sjjputemica. Literatura ofera numeroase cazuri de "dragoste la prima vedere': Romeo si Julieta, Faust si Margareta etc.

Aceasta "intalnire' dintre doua persoane are caracterul unei fascinatii reciproce, in cazul indragostitilor, fascinatia reprezinta o situatie^de "atractie-supunere' reciproca si perfecta intre doua persoane de sexe diferite, avand la baza sentimentul erotic.

E. Ferenczi afirrna ca ne aflam in prezenta unei stari de sugestie, inrudita cu hipnoza, si care are drept consecinta o atractie urmata de o supunere reciproca a doua persoane, datorita unor sentimente erotice. Aceasta situatie reciproca subita se produce pentru ca fiecare dintre cele doua persoane se recunoaste pe sine si propriul sau ideal in celalalt.

Ne aflam in fata unei manifestari afective reciproce, in care "atractial' simpatetica dintre persoane primeaza si ea este perceputa.ca o "stare de corespondenta' biunivoca W. Stekel vede, in acest caz, o manifestare a "legii bipolaritatii', conform careia "se alege dupa legea identitatii sau dupa aceea a diferentierii'.

Elementul formal care intra in joc, in cadrul acestei "relatii subite' dintre doua persoane, este de ordin fetisist. Fetisul este elementul simbolic care declanseaza la individ atractia erotica latenta: forma nasului, ochii, gura, ovalul fetii, forma si culoarea parului,

picioarele, mainile etc. In sensul acesta, majoritatea autorilor sunt de acord ca fetisul este suportul predispozitiei erotice (S. Freud, E. Ferenczi, L. Binet etc).

Fetisismul concentreaza intreaga simbolica a "modelului sexual' si el este regasit in "spiritul epocii': cosmetica, costum, felul de a se prezenta, gestualitatea, privirea, obiectele auxiliare etc., constituind o intreaga recuzita a erotismului. Adoptarea unui anumit tip de fetis este legata, conform psihanalizei, de evenimente fixate inca din perioada copilariei si cu care individul a venit in contact (S. Freud, W. Stekel).

in multe situatii, asistam la o deturnare a simbolicii unor fetisuri in forme sublimate. Dintre acestea, cele mai importante sunt muzica si artele plastice. Psihanaliza vede, in colectionarea de opere de,arta p atitudine fetisista sublimata, in relatie directa cu pulsiunile libidinale.