| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
METODE UTILIZATE IN STUDIUL SI EVALUAREA DIFERITELOR SISTEME ORGANIZATIONALE.
Dictionarele de organizare si conducere [40] si alte materiale documentare din domeniile de management si marketing, prezinta o multitudine de metode in studiul sistemelor economico - sociale. Am retinut diferite tipuri de abordare, intre care se enumera si Metoda de conducere bazata pe sistem(Abordarea sistemica).
1.TIPURI DE ABORDARE UTILIZATE IN STUDIUL
SISTEMELOR ECONOMICO- SOCIALE
In studiul sistmelor economico - sociale, precum si al diferitelor fenomene, s-au conturat mai multe tipuri de abordare, in functie de modalitatile de studiu, a scopului urmarit.
Abordarea reprezinta studierea fenomenelor, proceselor si sistemelor economico-sociale.
Conceptul de sistem a capatat in ultimii ani o raspandire larga, datorita faptului ca toate entitatile din lumea care ne inconjoara pot fi tratate ca sisteme. Aceasta situatie a condus, in final, la noi moduri de abordare a fenomenelor si proceselor naturale si economico-sociale.
1.1. Diferite tipuri de abordare.
In literatura de specialitate[40] gasim 11 tipuri de abordare. Facem o scurta descriere a acestora, pe baza materialului studiat de noi.
1.1.1. Abordarea cauzala
Prin acest tip de abordare, se releva cauzele care genereaza fenomenele, procesele, si sistemele economico-sociale.
1.1.2. Abordarea descriptiva
Prin abordarea descriptiva, cercetarea se rezuma la descrierea, inregistrarea si prezentarea evenimentelor din cadrul sistemului sau la rlevarea particularitatilor acestora. In procesul decizional, abordarea descriptiva, constand in prezentarea procesului de luare a deciziilor, indeosebi a celor strategice, contrubuie la dezvoltarea teoriei decizionale si la sporirea rationalitatii deciziilor prin prezentarea procesului decizional in ansamblul sau prin evidentierea rolului factorului uman in aceste procese. Studiile specialistilor din tarile socialiste imbina in mod armonios elemente specifice ale abordarii descriptive cu cele ale abordarii normative.
1.1.3. Abordarea determinista
Prin abordarea determinista, fenomenele, procesele si sistemele economico-sociale sunt considerate ca avand o determinare precisa si nu probabilistica, in sensul ca fiecare decizie, actiune, produce un rezultat strict determinat, eventualele influente intamplatoare, neprevazute la timp, fiind neglijate.
Evolutia unui sistem determinist este integral conditionata, iar iesirile(rezultatele, starile finale) ale acestui sistem sunt determinate de intrarile acestuia, de actiunile exercitate asupra lui de sistemul conducator. Intr-un sistem determinist, elementele si legaturile dintre elemente interactioneaza in mod previzibil, procesele sint interconectate, ceea ce permite urmarirea, cu usurinta, in cadrul acestuia, a relatiei cauza- efect. Daca sunt cunoscute starea unui sistem determinist, precum si programul care asigura trecerea acestuia in alata stare, atunci se poate determina, cu precizie, noua lui stare, comportamentul sistemului avand un caracter logic, chiar daca sistemul respectiv este de mare complexitate. Acest comportament poate fi previzionat, precizand, de fiecare data, starea sistemului ce urmeaza starii anterioare ca urmare a unui sistem de conducere. Datorita acestei particularitati, sistemele complexe tehnice, cum sunt calculatoarele electronice, pot fi conduse cu usurinta. Intr-un sistem determinist trecerea dintr-o stare in alta sub influenta stimulului conducator are loc in acelasi mod, precis determinat.
Schema nr. 9 Reprezentarea grafica a functionarii unui sistem determinist
sistemului
influetele conducerii
1.1. Abordarea dinamica
Prin abordarea dinamica, fenomenele, procesele sistemele economico-sociale sunt studiate in evolutia lor. Dezvoltarea metodelor economico-matematice conduce la cresterea rolului abordarii dinamice in rezolvarea problemelor de organizare, plnificare si conducere.
1.1.5. Abordarea experimentala
Abordarea experimentala consta in influentarea activa si observarea evolutiei fenomenelor, proceselor si sistemelor economico-sociale, masurarea rezultatelor influentelor exercitate si formularea de concluzii.
1.1.6. Abordarea functionala
Abordarea functionala considera intreprinderea un organism comlex, aflat in continua transformare si evolutie, incat poate fi comparat cu un organism viu, biologic, a carui existenta este asigurata de indeplinirea unor functii. Functia este un concept teoretic abstract, utilizat pentru a ordona activitatile complexe si variate ale intreprinderii[6].
Abordarea functionala este bazata pe studierea starii initiale a fenomenelor, proceselor si sistemelor economico-sociale, a functiilor si a regimului lui de functionare, a legitatilor evolutei lor, in vederea previzionarii comportamentului. Abordarea functionala asigura un fundament superior dezvoltarii si perfectionarii, intr-o viziune cibernetica, a sistemului economico-social in ansamblul sau si a pricipalelor sale componente: structura organizatorica, subsistemul informational, subsistemul decizional, etc. Abordarea functionala este deosebit de utila in formularea strategiei de dezvolatare a unitatilor economico-sociale si in adoptarea deciziilor majore privind desfasurarea activitatilor din cadrul ecestora.
1.1.7. Abordarea normativa
Prin abordarea normativa se stabileste modul cum trebuie sa fie structurat si sa functioneze un proces sau sistem economico-social. In procesul decizional, abordarea normativa consta in definirea elementelor proceduale si de continut cu care trebuie sa opereze diferitele sisteme economico-sociale, pentru a lua decizii eficace. Abordarea normativa contribuie la dezvoltarea teoriei si practicii decizionale prin:
1.1.8. Abordarea operationala
Abordarea operationala se refera la succesiunea ordonata a caracteristicilor determinate ale fenomenelor, proceselor si sistemelor economico-sociale si a actiunilor elementare pe care acestea le comporta. Abordarea operationala este indispensabila la elaborarea modelelor de simulare pe calculator.
1.1.9. Abordarea probabilistica (statistica)
Abordarea probabilistica ia in considerare caracterul probabilistic al fenomenelor, proceselor si sistemelor economico-sociale, si prin urmare, a inevitabilei lipse de plenutudine a informatiilor folosite in adoptarea deciziilor de conducere, organizare si planificare. Abordarea probabilistica tine seama de mobilitatea si caracterul aleator al fenomenelor si proceselor studiate.
Schema nr. 10 Reprezentarea grafica a functionarii unui sistem probabilistic
Starea initiala a
elementelor sistemului
urmare
a reactiei acestora
la influentele conducerii
In cadrul unui sistem probabilistic iesirile depind in mod intamplator de intrari. Elementele componente si legaturile dintre acestea interactioneaza in asa fel incat nu se poate prevedea, cu exactitate si in mod detaliat, comportamentul sistemului respectiv, nu se pot face afirmatii certe privind succesiunea starilor sistemului, un asemenea sistem fiind, intotdeauna, un sistem nedeterminat. Sub influenta unor stimuli, trecerea unui element dintr-o stare in alta nu are loc in acelasi mod, elementul respectiv putand sa treaca intr-una din multimea starilor posibile. In conditiile unui numar mare de repetari ale acestei treceri, fiecarui deznodamant ii este proprie o anumita frecventa, cu o anumita probabilitate a starii acestor sisteme si, pe aceasta baza, conducerea lor. Din punctul de vedere al conducerii, sistemul probabilistic prezinta un interes deosebit, deoarece aceste sisteme sunt cele mai frecvent intalnite in practica economico-sociala. Desi fiecarui sistem economic ii este proprie o anumita nedeterminare, aceasta nu exclude o conducere efectiva si eficace a sistemelor pe baza folosirii proprietatilor probabilistice ale acestora.
1.1.10. Abordarea sistemica
Abordarea sistemica, reprezinta abordarea complexa a unui sistem, ca un tot unitar, prin prisma analizei sistemice. Din punctul de vedere al cercetarii, proiectarii, conducerii si planificarii sistemelor organizationale, abordarea sistemica atrage atentia asupra insuficientei si uneori, a pericolului ce-l prezinta, in anumite situatii, deciziile adoptate pe baza luarii in considerare numai a unie parti din factorii esentiali de influenta. Tinand seama de legatura stransa dintre analiza si sinteza, abordarea sistemica este inteleasa pe de o parte, ca analiza a sistemelor existente, iar, pe de alta parte, ca sinteza - creare de noi sisteme in vederea realizarii unor anumite obiective. Principalul domeniu de utilizare a abordarii sistemice il constitue sistemele complexe sau sisteme mari. In studirea fenomenelor si proceselor economico- sociale, abordarea sistemica evidentiaza aceste legaturi, abordeaza diferitele componente ca parti structurale ale acestor sisteme, releva rolul fiecaruia in procesul general al functionarii lor, precum si influenta sistemului in ansamblu, asupra elementelor sale. Abordarea sistemica presupune:
Abordarea sistemica incearca sa propuna un model al intreprinderii, care sa evidentieze in principal, interactiunile care au loc in cadrul ei[6].
1.1.11. Abordarea statica
Abordarea statica a fenomenelor, proceselor si sistemelor economic-sociale, intr-un anumit moment. Un exemplu de abordarea statica il constitue studiul structurii pe ramuri a economiei nationale cu ajutorul balantei statice a legaturilor dintre ramuri.
1.1.12.Analiza Diagnostic(Diagnosticarea)
Analiza-diagnostic (diagnosticarea) este o metoda de conducere prin care se asigura investigarea complexa a principalelor aspecte economice, sociale si politice ale unitatilor economico-sociale, orientata asupra unor obiective clar formulate si realizate cu metode si tehnici specifice.
1.1.13.Diagrama de Atributii
Diagrama de atributii este o reprezentare, de regula sub forma de tabel conceput dupa anumite reguli si utilizand simboluri specifice, a modului concret de participare a diferitelor organe de conducere, posturi si compartimente dintr-o unitate economico-sociala implicate in realizarea atributiilor pe care le comporta desfasurarea unei activitati, realizarea unei lucrari complexe etc.
Diagrama de atributii este larg utilizata in determinarea continutului activitatii de conducere in evidentierea fluxurilor ierarhice, functionale, de stat major etc., implicate in realizarea principalelor sarcini informationale.
1.1.1Diagrama de Relatii
Diagrama de relatii este o reprezentare grafica a principalelor relatii pe care un compartiment, o unitate, o institutie etc., le are in procesul desfasurarii activitatii sale cu alte copartimente, unitati etc.
Gradul de detaliere a diagramei de relatii poate varia de la simpla evidentiere a principalelor relatii pana la descrierea continutului acestora, a informatiilor si documentelor vehiculate in cadrul lor.
2. EVALUAREA - FUNCTIE A MANAGEMENTULUI IN
SISTEMELE DE SANATATE
In procesul de conducere, ca stiinta, (Management science), Evaluare-control-este a cincea faza a unui ciclu de evolutie a procesului de conducere. Aceasta faza incheie ciclul de conducere si este anterioara previzionarii de noi obiective. Actiunile specifice in aceasta faza constau in masurarea realizarilor, cu obiectivele prestabilite, cu norme si standarde, stabilirea abaterilor si cauzelor care au generat aceste abateri, efectuarea corecturilor si elaborarea de noi obiective pentru un nou ciclu al proceselor de conducere.
Controlul si evaluarea sunt eficace numai daca sunt sistematice, favorizeaza initiativa si creativitatea, sunt atotcuprinzatoare asupra sistemului in intregul sau si asupra componentelor sale, asigura cresterea responsabilitatii la toate nivelurile, sunt operative, pun accentul pe indrumare si ameliorare, asigura respectarea reglementarilor legale.[4]
2.1. Necesitatea si scopurile evaluarii in domeniul sanitar
In concordanta cu principiile managementului in economie, asigurarea calitatii, eficienta si controlul au capatat o importanta deosebita in si in sectorul sanitar.
Calitatea ingrijirilor de sanatate a preocupat intotdeauna atat corpul sanitar cat si opinia publica. Acest interes este dat de faptul ca unul dintre factorii determinanti ai calitatii vietii este una dintre caile de imbunatatire a starii de sanatate a poopulatiei.
O evaluare obiectiva a calitatii si costurilor poate constitui o baza solida pentru adoptarea unor decizii privindorganizarea asistentei medicale si farmaceutice.
Evaluarea in domeniul sanitar are doua tipuri de scopuri: partiale si finale. Scopurile partiale se refera la limitarea cheltuielilor, depistarea diferentelor pe zone geografice, reducerea mortalitatii si morbiditatii, cresterea sperantei de viata.
Scopurile finale care impun cu necesitate evaluarea si in domeniul sanitar, vizeaza cresterea calitatii vietii, implicit o societate sanatoasa capabila sa produca bunuri materiale si spirituale.
2.2. Directii de evaluare in domeniul sanitar
Evaluarea in domeniul sanitar poate sa fie efectuata asupra resurselor, ingrijirilor, rezultatelor, eficientei si eficacitatii.
Posibilitatile de evaluare in aceste directii sunt diferite, functie de caracteristicile fiecareia. In unele directii se poate face o evaluare cantitativa cat si calitativa, in timp ce pentru alte directii, evaluarea se poate face numai calitativ.
2.2.1. Evaluarea resurselor
In categoria resurselor supuse evaluarii in acest domeniu, sunt cuprinse resursele organizationale, institutionale, materiale, precum si resursele umane. Resursele financiare, sunt legate de eficienta. Problema folosirii cu eficienta maxima a resurselor disponibile este o problema globalizata a managementului sanitar.
Evaluarea resurselor este cel mai usor de facut pentru ca elementele componente pot fi prezente sau absente. In procesul de evaluare a resurselor organizationale, institutionale si umane, se au in vedere atat cantitatea cat si calitatea resurselor. Este vorba despre unitatile sanitare, medicale si farmaceutice si personalul sanitar.
Evaluarea cantitativa se sprijina pe indicatori specifici, cum sunt indicatorii "unitate sanitara/populatie" si "personal sanitar/populatie", exprimati in valoare medie exprimati in valoare medie pe tara si separat pentru mediul urban si rural. Evaluarea calitativa se face de catre specialisti in evaluare, pe baza unor criterii de calitate, standarde sau norme. In acest scop se instituie comisii de acreditare a unitatilor sanitare si personalului sanitar. Autorizatia de functionare a unitatii si autorizatia de libera practica se elibereaza cu avizul organismelor abilitate, in vederea asigurarii conditiilor obligatorii pentru o buna practica sanitara.
La acest nivel de evaluare se are in vedere si dotarea unitatilor sanitare, pe ansamblul unitatii si pe sectii sau compartimente, pana la cele mai mici componente din structura acestora. De exemplu intr-o unitate
farmaceutica se urmareste existenta aparaturii specifice prepararii medicamentelor, controlului calitatii acestora si conservarii lor, distributiei si eliberarii catre clienti si consumatori. Aprovizionarea unitatii farmaceutice cu substante si produse farmaceutice solicitate de consumatori in fiecare zona este o problema de urmarit de catre evaluatori.
2.2.2. Evaluarea proceselor (activitatilor) de ingrijiri sanitare
Aceasta evaluare este mai greu de realizat. Practic, aceasta evaluare trebuie sa cuantifice toate activitatile executate de cadrul sanitar cu pregatire superioara si cu pregatire medie. Aici nu avem posibilitatea sa apelam la indicatori. Posibilitatile de evaluare a ingrijiriloracordate pacientilor sunt date de metode calitative. Aceste metode pot fi:
- examinarea documentelor de inregistrare a ingrijirilor(foi de observare a bolnavilor, buletine de analize, condici de prescriptii medicale, documente de evidenta tehnico-operativa in farmacie). Aceasta metoda nu reflecta totdeauna corect realitatea privind procesul de ingrijiri. Se stie ca unii practicieni buni nu inregistreaza intreaga activitate efectuata, in timp ce altii, mai putin competenti, scriu mult si frumos;
- analiza indicilor de utilizare a resurselor materiale si compararea acestor indici cu indicii realizati in unitati similare, concomitent cu urmarirea conditiilor in fiecare unitate. Prin aceasta metoda se pot evalua durata de internare in spitale cu acelasi profil de boala, investigatii prescrise si oportunitatea lor, medicatia prescrisa comparativ cu diagnosticul, timpul de asteptare din partea pacientilor de la prescrierea investigatiilor si a tratamentului medicamentos pana la momentul cand beneficiaza de ingrijirile prescrise de catre medic;
- comportamentul profesionistilor fata de pacienti;
- analiza indicatiei si necesitatii operatiilor chirurgicale. Pentru acelasi tablou clinic unii profesionisti indica operatia, altii nu;
- calitatea ingrijirilor dupaexternarea bolnavilor din spital, mentinerea legaturii cu pacientul pe toata perioada de tratament ambulatoriu.
2.2.3. Evaluarea rezultatelor ingrijirilor acordate pacientilor
Rezultatele muncii personalului sanitar se pot masura prin indicatorii de apreciere a starii de sanatate a populatiei:
morbiditatea si evolutia acesteia
mortalitatea generala
mortalitatea infantila
speranta de viata la nastere
Evaluarea rezultatelor se poate face si prin studierea altor elemente:
numarul si tipul complicaatiilor postoperatorii,
complicatii dupa iesirea din spital,
recidive tardiveale unor boli considerate vindecate,
supravietuirile pe termen scurt si pe termen lung,
durata recuperarii pana la reluarea activitatii,
ameliorarea starii functionale,
numar de bolnavi vindecati.
Un studiu efectuat in SUA asupra principalelor cauze de deces arata ca stilul de viata determina cele mai multe decese in cazurile enumerate mai jos:
- 60-69% in decese prin accidente, omucideri, sinucideri, fata de 10-15% datorate mediului, 12%datorate calitatii asistentei medicale, 10,5% datorate biologiei umane; - 54% in decese prin boli cardiovasculare;
37% in decese prin cancer.
Nu trebuie ignorat procentul de 12% datorat calitatii asistentei medicale.
In partea a doua a tezei de doctorat ne-am propus urmatoarele obiective:
analiza complexa a sistemului farmaceutic din reteaua sanitara a Ministerului Apararii Nationale;
analiza managementului acestui sistem in corelatie cu macromediul si micromediul economico-social, avand in vedere cresterea calitatii managementului, prin urmatoarele actiuni:
identificarea problemelor majore;
identificarea cailor posibile pentru rezolvarea problemelor;
evaluarea si alegerea celei mai bune solutii;
STADIUL CERCETARILOR ASUPRA TEMEI. DATE DIN LITERATURA
Mai intai facem precizarea ca domeniul "Management, Marketing si legislatie farmaceutica" este un domeniu nou de pregatire postuniversitara prin doctorat, introdus in tara noastra dupa 1990. La Bucuresti, primii candidati au fost admisi la sfarsitul anului 1999.
Materialul documentar studiat de noi nu include nici un studiu asupra sistemului farmaceutic din reteaua sanitara a M.Ap.N.. Studiile efectuate de noi in cadrul acestei teze, pot fi considerate primele cercetari de management asupra sistemului asigurarii medicamentelor in reteaua sanitara a M.Ap.N..
Literatura de profil din alte tari se refera la domenii de management si marketing general, sau la anumite componente (de exemplu spitale), nu la toate componentele unui sistem. Dupa anul 1990, abunda informatiile privind diferite componente ale reformei in domuniul sanitar: planificare si finantare; marketingul ingrijirilor de sanatate; managementul resurselor umane; evaluare; prezentare succinta a unor sisteme sanitare; sisteme de asigurari de sanatate etc..
OBIECTIVELE CERCETARII
Experienta acumulata de mine in 8 ani in functia de Farmacist Sef al Armatei in cadru M.Ap.N. ma ajuta in cunoasterea problemelor, a realizarilor si dificultatilor in asistenta farmaceutica pentru cadrele din armata romana. Pe baza acestei experiente ne-am propus urmatoarele obiective:
cunoasterea in detaliu a organizarii si functionarii sistemului farmaceutic din cadrul M.Ap.N. prin aplicarea unor metode moderne de analiza;
corectarea unor structuri organizatorice din sistemul farmaceutic al M.Ap.N. in scopul imbunatatirii asistentei cu medicamente si alte produse farmaceutice.
SCOPUL CERCETARII
Scopul cercetarii noastre este simplu si deja exprimat mai sus: imbunatatirea asistentei cu medicamente si alte produse farmaceutice, pentru cadrele armatei, militari si civili. Facem precizarea ca in cuprinsul tezei, abordam si activitatea cu produse sanitar- veterinare, aceasta activitate fiind absolut necesara in rezolvarea tuturor problemelor pe care le infaptuieste armata romana.
IPOTEZA DE LUCRU
Am initiat acest studiu data fiind implicarea directa pe care o avem in organizarea si conducerea (managementul) subsistemului farmaceutic, componenta a sistemului sanitar din cadrul M.Ap.N..
Dupa precizarea obiectivelor si scopului cercetarii am formulat urmatoarea ipoteza: "in organizarea si functionarea subsistemului farmaceutic al sistemului sanitar din cadrul M.Ap.N. exista unele disfunctionalitati, care pot fi eliminate printr-un management corect".
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1706
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
