NEUROPSIHOLOGIE SI NEUROCIBERNETICA - Anul I TRUE/FALSE

NEUROPSIHOLOGIE SI NEUROCIBERNETICA
Anul I
TRUE/FALSE

Valoarea potentialului de repaus depinde de numarul de ioni Na expulzati si de numarul
ionilor K introdusi in neuron de catre mecanismul antiport Na/H.
2. Valoarea excitabilitatii neuronului nu se modifica in timp.
3. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe fibrele mielinizate este
dependenta de grosimea tecii de mielina.

Mielina este o substanta buna conducatoare de electricitate.
5. Valoarea potentialului de repaus se modifica in timp
6. Solicitarea unui circuit neuronal,repetata ritmic, duce la largirea fantei sinaptice
7. Neuronul este parte componenta a actului reflex si nu a arcului reflex
8. Solventii organici (ex. alcoolul etilic) determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice
9. Repetarea ritmica a solicitarii sinapsei favorizeaza procesul de invtare
10. Solventii organici determina sporirea fluiditatii proteinelor
membranare
11. Ionii Ca nu sint necesari in transmiterea sinaptica
12. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul
13. Iradierea excitabilitatii la nivelul centrilor nervosi este un fenomen pasiv (fizic)
14. Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice

15. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni (reflex
monosinaptic).

Propagarea potentialului de actiune se datoreaza electromigrarii ionilor Na.
17. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in repaus), spre
zonele electronegative (depolarizate).
18. Canalul ionic are mai multe stari deschise si o singura stare inchisa.

In solutiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie).
20. Primul eveniment, dupa deschiderea canalelor ionice de catre excitant, este
influxul ionilor K.
21. Cresterea temperaturii determina inchiderea mai ferma a canalelor ionice

Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de
membrana postsinaptica
23. Canalul ionic poate fi inchis la diferite grade de fermitate, date de
taria legaturii dintre ionul de Ca si proteinele canal
24. Cresterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a proteinelor
membranare
25. Neuronul poate sa fie lipsit de axon
26. Neuronul realizeaza cu lichidul interstitial doar schimburi de energie
27. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului
28. Neuronii nu detin decit doi poli functionali: unul de intrare, altul de iesire a semnalului


Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie.
30. Sinapsa poate fi considerata ca avind functie de condensator (din electronica).
31. Pompa de Na-K are rol principal in mentinerea homeostaziei ionice a citoplasmei
32. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului
33. Iradierea excitabilitatii, careia ii urmeaza in mod necesar concentrarea, se
datoreaza unui proces fiziologic (activ) si nu unuia fizic (pasiv).
34. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis
35. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na

. Pompa de Na-K are si rol electrogen (incarca electroionic membrana
neuronului).

Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientati in acelasi sens
(spre interiorul neuronului).
38. Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasma 2 ioni de K.
39. Excitantul genereaza in mod direct, la nivelul membranei neuronale, un potential de
actiune
40. Valoarea potentialului de repaus este determinata de pompa de Na-K
41. Excitantul, in functie de intensitate, determina in mod direct influxul
de Na si efluxul de K

Starea de inhibitie a neuronului este una relativa si nu o constanta
neuronala.

43. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale

Viteza de propagare a potentialelor de actiune este mult mai mare pe fibrele mielinizate.
45. Pentru elaborarea conditionarii reflexe pavloviene este necesara flaminzirea animalului,
deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv
46. Starea de satietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv
47. Iradierea si concentrarea excitabilitatii sint procese prezente la nivelul
oricarei formatiuni cenusii, nu numai la nivelul scoartei
48. Neuronii stabilesc intre ei relatii exclusiv sinaptice
49. Mielina este un foarte bun izolator electric

Starea de inhibitie a neuronului este functie de raportul dintre valoarea
de moment a excitabilitatii acestuia si intensitatea excitantului aplicat
MULTIPLE CHOICE

Substanta care furnizeaza energie in mod direct neuronului este:
1. acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen
2. adenozin-tri-fosfatul
3. glucoza
4. acidul dezoxiribonucleic
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Membrana neuronului este alcatuita din :
1. lipide neutre
2. fosfolipide
3. proteine
4. colesterol
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4

Consecinta directa a aplicarii unui excitant asupra neuronului este :
1. generarea unui potential de actiune
2. depolarizarea
3. deschiderea canalelor ionice
4. generarea unui potential nepropagabil
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Pompa de Na-K are - direct sau indirect- urmatoarele roluri:
1. mecanism homeostazic
2. mecanism electrogen
3. mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic
4. mecanism de inchidere a canalelor ionice
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Amplitudinea potentialului de actiune este determinata de :
1. intensitatea excitantului
2. bruschetea aplicarii excitantului
3. durata actiunii excitantului
4. valoarea potentialului de repaus
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :
1. enzime
2. receptori pentru neuromesageri
3. receptori pentru hormoni
4. transportori activi transmembranari
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3

Din punct de vedere functional, neuronii sint:
1. unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari
2. colinergici, adrenergici, dopaminergici
3. senzitivi, intercalari (asociatie) si efectori
4. stelati, piramidali, sferici
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Circuitele reverberante sint implicate in :
1. mentinerea starii de veghe a scoartei cerebrale
2. trezirea scoartei, dupa starea de somn
3. memoria de scurta durata
4. mentinerea tonusului muscular
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
d. 1+3+4

Canalul ionic are urmatoarele dimensiuni aproximative (in A)
1. lungime: 75-100; diametru 8
2. lungime: 50- 60; diametru 6
3. lungime: 20- 30; diametru 20
4. lungime: 15-20; diametru 18
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Ce valoare va avea amplitudinea unui potential de actiune in cazul unui neuron al
carui potential de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20
mV :
1. -60mV
2. +80 mV
3. +100 mV
4. 100 mV
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine
din :
1. oxidarea glucozei
2. oxidarea acizilor grasi
3. oxidarea aminoacizilor
4. adenozin-tri-fosfat
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :
1. reticulul endoplasmatic neted
2. ergastoplasma
3. mitocondria
4. lizozomul
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Membrana neuronala este alcatuita din:
1. fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine
2. un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine
dispuse discontinuu
3. doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de lipide si
colesterol
4. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de
lipide si colesterol.
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :
1. realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si
lichidul interstitial.
2. activeaza ca enzime.
3. formeaza canalele ionice.
4. asigura receptarea neuromesagerilor
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+4+5

Pompa de Na-K :
1. este un mecanism neconsumator de energie
2. scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na
3. aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na
4. se mai numeste si ATP-aza Na-K dependenta
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4


Potentialul de repaus al membranei neuronale :
1. are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat
2. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de
anumite circumstante
3. este generat de pompa de Na-K, a carei stoichiometrie este de 3/2
4. determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4

Doi neuroni, avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea
excitabilitati diferite atunci cind :
1. membranele lor sint de grosimi diferite
2. densitatile canalelor ionice sint diferite
3. acizii grasi ai fosfolipidelor sint diferiti
4. dimensiunile neuronilor sint diferite
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4

Sinapsa neuro-neurala :
1. asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune in
circuitele neuronale
2. este o formatiune stabila, ce nu se modifica in timp
3. prezinta o accentuata plasticitate (se modifica in timp), functie de
solicitari
4. are functie similara unui condensator electric (fizica)
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 2+4


Modificarile de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint :
1. de aceeasi valoare pe toata zona afectata
2. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai
apropiate
3. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai
apropiate
4. aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri :
1. confera arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj
2. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului
3. confera arcului calitatea de mecanism cu reglaj
4. face posibila interventia corectoare a centrului nervos in cazul in
care raspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda
primita
a. 1+2
b. 3+4
c. 2+3
d. 1+4

Arcurile reflexe, dupa numarul de sinapse, pot sa fie:
1. monosinaptice
2. polisinaptice
3. mono- si polisinaptice
4. asinaptice
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


In prima etapa a realizarii conditionarii reflexe (pavloviene) contribuie:
1. iradierea excitabilitatii in cenrii nervosi
2. concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi
3. iradierea si concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi
4. exclusiv relatiile sinaptice
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Faptul ca sinapsa nu este o formatiune statica, ci una dinamica, sprijina:
1. procesul de memorare
2. procesul de invatare
3. modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale
4. procesul de conditionare reflexa
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Excitabilitatea neuronului este dependenta de:
1. valoarea potentialului de repaus
2. densitatea canalelor ionice
3. intensitatea excitantului
4. pH-ul lichidului extracelular
a. 1+2+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3

Circuitele reverberante:
1. sint specifice formatiei reticulate
2. formeaza sistemul activator ascendent
3. formeaza sistemu activator descendent
4. asigura mentinerea atentiei
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4


Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :
1. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare
2. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic
3. reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei
4. cresterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei
a. 1+2+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Faza ascendenta a potentialului de actiune este generata in mod direct de :
1. deschiderea canalelor ionice in numar critic
2. depolarizare
3. electromigrarea ionilor de H
4. influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Pompa de Na-K indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :
1. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na si sporita de K
2. mentine in citoplasma o concentratie sporita de Na si redusa de K.
3. asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasma
4. genereaza conditia necesara inchiderii canalelor ionice
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4

Arcurile reflexe pot sa fie :
1.. cu efecte excitatorii sau inhibitorii
2. numai polisinaptice
3. elementare si supraelementare
4. conditionate si neconditionate
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4


In procesul de memorare pot sa fie implicate :
1. circuitele reverberante
2. plasticitatea sinapsei
3. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice
4. sporirea, prin stimulare, a distantei dintre nodurile Ranvier
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 3+4

Secretia la nivelul celulelor nervoase :
1. este proprie numai anumitor neuroni
2. este proprie tuturor neuronilor
3. cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui
4. este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4

Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale:
1. este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic
2. face posibila inchiderea canalelor ionice
3. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP
4. poate fi suplinit de o pompa de protoni
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal :
1. are doua etape : pasiva si activa
2. este in intregime datorata efluxului ionilor de K
3. efluxul ionilor de K este implicat exclusiv in realizarea primei etape
4. se mai numeste si faza de repolarizare
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. 2+3+4


Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat :
1. se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug
(spre periferie) pe axoni
2. in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite
3. se datoreaza electromigrarii ionilor de H
4. se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4

Valoarea intirzierii sinaptice :
1. este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele
2. variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru
aceiasi sinapsa
3. este dependenta de largimea fantei sinaptice
4. pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4

Canalul ionic :
1. detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise
2. detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa
3. are un diametru de aproximativ 15 A
4. are o lungime de aproximativ 100 A
a. 1+2
b. 2+3
c. 2+4
d. 3+4


Relatiile interneuronale nonsinaptice :
1. se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H
2. au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale
3. sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical
4. pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre
prelungirile axonale sau dendritice ale acestora
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala :
1. necesita existenta unei motivatii
2. constitue principalul mecanism de invatare
3. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala
4. are rol adaptativ
a. 1+2+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
39. Energia utilizata direct de neuron pentru secretia neuromesagerilor provine din :
a.oxidarea glucozei
1. oxidarea acizilor grasi
2. oxidarea aminoacizilor
3. adenozintrifosfat
4. toate acestea
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
40. Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este :
1. reticulul endoplasmatic neted
2. ergastoplasma (corpii Nissl)
3. mitocondria
4. lizozom
5. centrul cinetic celular (centrozom)
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

41. Membrana neuronala este alcatuita din :
1. proteine dispuse intr-un singur strat,colesterol si fosfolipide
2. un bistrat continuu de fosfolipide,colesterol si proteine dispuse discontinuu pe
ambele fete
3. doua straturi discontinue de proteine separate de un monostrat de lipide si colesterol
d. doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si
colesterol
e. fosfolipide,colesterol si proteine cu dispozitii variabile de la un neuron la altul
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
42. Proteinele membranare indeplinesc urmatoarele roluri :
1.realizeaza transportul pasiv al substantelor intre citoplasma si lichidul interstitial
2. activeaza ca enzime
3. formeaza canalele ionice
4. asigura receptarea (legarea) neuromesagerilor
5. asigura receptarea (legarea) hormonilor
a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 1+3+4+5
e. 1+4+5
43. Pompa de Na+/K+ :
a. este un mecanism neconsumator de energie,economisind ATP-ul neuronal
b. scoate la exterior trei ioni K+ si aduce la interior doi ioni Na+
c. aduce la interior doi ioni K+ si scoate la exterior trei ioni Na+
d. se mai numeste si ATP-aza Na+-K+ dependenta
e. viteza ei de lucru este intensificata de cresterea concentratiei Na+ in citoplasma
a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 1+3+5
d. 2+3+4
e. 1+3+4

44. Pompa de Na+/K+ indeplineste urmatoarele roluri la nivelul neuronului :
1. asigura homeostazia Ca++ in citoplasma
2. mentine in citoplasma o concentratie redusa de K+ si crescuta de Na+
3. mentine in citoplasma o concentratie redusa de Na+ si crescuta de K+
4. contribuie la mentinerea unui pH constant in citoplasma
5. asigura conditia necesara inchiderii canalelor ionice
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. 1+3+4
45. Potentialul membranar de repaus :
1. are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, functie de anumite
circumstante
2 este generat de pompa de Na+/K+, a carei stoichiometrie este de 3/2
3. se datoreaza prezentei in lichidul interstitial a ionilor Na+ si in citoplasma a ionilor
A-
4. determina valoarea excitabilitatii (pentru o membrana data)
5 determina valoarea amplitudinii potentialului de actiune,independent de
circumstante
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. 2+3+5
46. Doi neuroni,avind valori egale ale potentialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabilitati
de valori diferite atunci cind :
1.membranele lor sint de extinderi diferite
2. densitatile canalelor ionice sint identice.
3. continuturile de fosfolipide sint diferite
4. dimensiunile neuronilor sint diferite
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

47. Excitabilitatea unui neuron dat :
1. este o marime caracteristica acestuia in toate conditiile
2. depinde de valoarea potentialului de repaus
3. depinde de densitatea canalelor ionice
4. poate varia de la un moment la altul in functie de circumstante
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
48. Potentialul de actiune poate lua nastere numai atunci cind excitantul :
1. deschide cel putin un canal ionic
2. deschide un anumit numar de canale ionice (numar critic)
3. deschide un numar de canale superior numarului critic
4. deschide un numar de canale ionice mai mare decit numarul de canale pe care
pompa de sodiu-potasiu le poate reinchide in timp real
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+3+4
49. Amplitudinea potentialului de actiune este data de :
1.valoarea potentialului de repaus preexistent
2. valoarea intensitatii excitantului aplicat
3. densitatea canalelor ionice
4. numarul de canale ionice deschise de excitant
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
50. Propagarea potentialului de actiune se realizeaza prin electromigrarea ionilor :
1. Na+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei
2. H+ spre zonele negative,exclusiv la fata externa a membranei
3. Na+ si H+ ,exclusiv la fata externa a membranei
4. negativi (Cl- si A-) spre zonele pozitive atit la fata externa,cit si la fata interna a
membranei
5. H+ spre zonele negative atit la fata externa,cit si la fata interna a membranei
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

51. Viteza de propagare a potentialului de actiune pe un axon mielinizat depinde de :
1. grosimea stratului de mielina
2. distanta dintre nodurile Ranvier
3. intensitatea excitantului aplicat
4. lungimea axonului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
52. Eliberarea neuromesagerului din butonul terminal al axonului :
1.nu este posibila in absenta ionilor Ca++ din citoplasma
2. se realizeaza prin difuzie, dupa deschiderea veziculei
3. se face intr-o cantitate standard,independenta de intensitatea stimulului
4. nu se mai produce daca fanta sinaptica este absenta
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+3+4
53. Sinapsa neuro-neurala :
1.asigura unidirectionarea transmiterii potentialelor de actiune pe un singur neuron
2. este o formatiune stabila,ce nu se modifica in timp
3. prezinta o accentuata dinamica (se modifica in timp),functie de solicitari
4. are functie similara unui condensator electric

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
54. Fenomenul de iradiere a excitabilitatii in centrii nervosi :
1. are loc exclusiv la nivelul scoartei cerebrale
2. are loc la nivelul oricarui centru nervos
3. este un proces pasiv (fizico-chimic)
4. este un proces activ,implicind consum de ATP
5. se produce pe distante mai mari in centrii nucleari si pe distante mai mici in centrii
corticali
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 4+5
e. 1+5

55. Iradierea excitabilitatii in centrii nervosi este produsa prin :
1. activitatea pompei de Na+-K+
2. functionarea antiportului Na+-H+
3. electromigrarea ionilor Na+ spre focarul de excitatie
4. electromigrarea ionilor H+ spre focarul de excitatie
5. influxul ionilor Na+
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
56. Concentrarea excitabilitatii in centrii nervosi :
1. este un proces pasiv (fizico-chimic)
2. este un proces activ,consumator de ATP
3. se produce in mod obligatoriu in consecinta iradierii
4. se produce in mod aleatoriu in consecinta iradierii
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4
57. In jurul unui focar de excitatie se induce :
1. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in prima faza
2. cresterea excitabilitatii,in a doua faza
3. reducerea excitabilitatii (inhibitie),in a doua faza
4. cresterea excitabilitatii,in prima faza
5. concomitent,cresterea si reducerea excitabilitatii
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 4+5
e. 1+5
58. Modificarile de excitabilitate in jurul focarului sint :
1. de aceeasi valoare pe toata zona afectata
2. mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate
3. mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate
4. aleatorii,ele nedepinzind de distanta fata de focar
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

59. Conditionarea reflexa (pavloviana) :
1.poate fi obtinuta nu numai in scoarta cerebrala,ci si in alte zone centrale,inclusiv la
nivelul maduvei spinarii
2. se bazeaza,cel putin in prima etapa,pe procesul de iradiere a excitabilitatii
3. se obtine doar atunci cind exista o motivatie suficient de semnificativa
4. dispare,treptat,in absenta motivatiei
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4
60. Pentru elaborarea conditionarii reflexe sint necesare :
1.existenta unei motivatii semnificative
2. precedenta excitantului conditionat (de exemplu,sunetul)
3. repetarea asocierii celor doi excitanti :conditionat si neconditionat
4. existenta unui raport optim intre intensitatile celor doi excitanti
5. absenta altor focare de excitatie in oricare centru nervos
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 3+4+5
e. 1+2+3+4
61. Conditionarea reflexa aduce urmatoarele avantaje :
1.reducerea consumului de energie metabolica in realizarea actiunilor
2. sprijinirea procesului de invatare
3. anticiparea benefica a unor evenimente pozitive sau negative
4. sporirea capacitatii adaptative
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4
62. Arcurile reflexe elementare :
1. dupa numarul neuronilor ce le compun pot fi monosinaptice si polisinaptice
2. sint exclusiv polisinaptice fiind formate din,cel putin,patru neuroni
3. unele dintre acestea se pot inchide si la nivelul scoartei cerebrale
4. toate se inchid numai la nivelul centrilor subcorticali
a. 1+2
b. 2+3
c. 2+4
d. 3+4

63. Un arc reflex are urmatoarele componente :
1. calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta si calea aferenta inversa
2. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,cale eferenta si efectorul
3. receptorul,calea aferenta directa,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si
aferentatia inversa
4. receptorul,centrul nervos,calea eferenta,efectorul si aferentatia inversa
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
64. In cadrul unui arc reflex,aferentatia inversa indeplineste urmatoarele roluri :
1. confera ansamblului calitatea de mecanism cibernetic
2. face imposibila aparitia vreunei erori in raspunsul efectorului
3. confera ansamblului calitatea de mecanism cu reglaj
4. face posibila interventia corectoare a centrului nervos
a. 1+2
b. 1+3
c. 1+4
d. 2+3
65. Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin :
1. sporirea fluiditatii fosfolipidelor membranare
2. deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic
3. reducerea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a
membranei
4. cresterea valorii pH in lichidul din imediata vecinatate a fetei externe a
membranei
5. actiunea neuromesagerilor excitatori asupra receptorilor membranari specifici
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 1+2+3
d. 2+3+4
e. 3+4+5

66. Aplicarea pe membrana neuronala a doi stimuli liminali (prag) la interval de 1 ms unul de
altul :
1. genereaza doua potentiale de actiune succesive cu aceeasi amplitudine (100 mV)
2. genereaza un singur potential de actiune,dar cu o amplitudine dubla (200 mV),ca
rezultat al sumarii potentialelor individuale generate de cei doi stimuli succesivi
3. genereaza un singur potential de actiune cu ampltudinea de 100 mV,produs de
primul stimul, al doilea stimul raminind fara efect,canalele ionice fiind inca deschise
4. nu genereaza nici un potential de actiune,al doilea stimul,fiind aplicat la un interval
de timp prea scurt,anulind efectul celui dintii
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
67. Actiunea excitantului asupra membranei neuronale produce in mod direct :
1. un potential de actiune
2. depolarizarea membranei
3. deschiderea canalelor ionice
4. eliberarea neuromesagerului
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
68. Potentialul de actiune este generat direct de :
1. deschiderea canalelor ionice
2. depolarizare
3. gradientii electrochimici ai Na+ si K+
4. electromigrarea ionilor H+
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Potentialul de receptor (sau prepotentialul) :
1. are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare
2. se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod succesiv
si nu concomitent
3. se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune
4. este urmat intotdeauna de un potential de actiune
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos :
1. induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie)
2. nu afecteaza neuronii invecinati
3. induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si
reducerea acesteia (inhibitie), in a doua faza
4. determina in jur inductia consecutiva
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Arcul reflex elementar :
1. este format din patru neuroni
2.caile aferenta si eferenta intra si in componenta arcului supraelementar
3. este format din doi neuroni
4. lipseste la nivelul maduvei
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+4

Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin :
1. procesul pasiv al iradierii
2. procesul activ al concentrarii
3. slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal
4. deschiderea unui numar subcritic de canale ioice
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 1+2+4

Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse:
1. are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata ei
2. are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor
3. isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor
4. asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 2+4


Neuromesagerii excitatori sint :
1. acidul gama-amino butiric
2. acetilcolina
3. glicina
4. adrenalina
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 2+4

Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat :
1. depinde de grosimea tecii de mielina
2. este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata
3. sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor
4. este mai mica decit pe axonii nemielinizati
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat :
1. este dependenta de diametrul axonului
2. sporeste odata cu reducerea diametrului axonului
3. sporeste odata cu cresterea diametrului axonului
4. nu depinde de diametrul axonului
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
d. 1+3

Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia
determina:
1. viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon
2. amplitudinea potentialului de actiune pe axon
3. transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada
4. transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4


Excitabilitatea neuronului este :
1. minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima
fermitate
2. maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu
fata de numarul critic
3. nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu
numarul critic
4. egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4

Refacerea ATP-ului se produce pe seama energiei chimice obtinuta din arderea:
1. glucozei
2. acidului gras
3. aminoacidului
4. hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4

Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea :
1. neurociberninelor locale
2. neurohormonilor sistemici
3. neuromesagerilor
4. substantelor opioide
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4