Nevoia de a bea si a manca - Asigurarea unei nutritii corespunzatoare

Nevoia de a bea si a manca

I. Asigurarea unei nutritii corespunzatoare.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a manca.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nutritii corespunzatoare.

I. Asigurarea unei nutritii corespunzatoare

Definitie

Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.

I.  FACTORII necesari SATISFACERII NEVOII de nutritie

I. 1. 1. 1. Hidratii de carbon (glucidele)- reprezinta sursa principala energetica a organismului.

-digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult, de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon.

-necesarul: 4-6g/kg corp/24h

I. 1. 1. 2. Proteinele reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica.

- reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie

- constituie materia prima a fermentatiilor si a hormonilor.

- necesarul: 4-6g/kg corp/24h

I. 1. 1. 3. Lipidele au valoare calorica mare, alimentele pe aceasta baza avand calitati energetice mari intr-un volum mic.

- necesarul: 1-2g/kg corp/24h

I. 1. 1. 4. Vitaminele- sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului.

- nevoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exagerate.

- necesarul: - 150mg vitamina C;

- 25mg vitamina B1;

- 6mg vitamina B6;

- 8 mg vitamina PP;

- 20 mg vitamina K.

I.  FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 2. 1. Factori biologici:

a)         Varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic

b)        Activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat creste metabolismul si, implicit aportul alimentar

c)         Orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este in functie de varsta

I. 1. 2. 2. Factori psihologici:

a)          Emotiile (griji sau bucurie) influenteaza consumul de hrana si lichide, astfel ca unii indivizi isi pierd apetitul , iar altii reactioneaza consumand mai multe alimente

b)          Anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste si de bunastare

I. 1. 2. 3. Factori sociologici:

a)         Climatul-iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii(mese calde si nutritive), iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide

b)        Statutul socio-economic deprinderile alimentare bune se formeaza din frageda copilarie si , uneori pot fi influentate de apartenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satsfacerea nevoii

c)         Religia in functie de apartenenata lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare

d)        Cultura - alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi

I. 1. 3. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 3. 1. Cavitatea bucala - dentitie buna

- proteza dentara adaptata si in stare buna

- mucoasa bucala roz si umeda

- limba roz

- gingii roz si aderente dintilor

I. 1. 3. 2. Masticatia - usoara, eficace

- gura inchisa

I. 1. 3. 3. Reflex de deglutitie - prezent

I. 1. 3. 4. Digestie lenta

I. 1. 3. 5. Deprinderi alimentare - programul meselor (3 mese si 2 gustari)

- 10 ore repaus nocturn

I. 1. 3. 6. Apetit - pofta de mancare senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana

I. 1. 3. 7. Foame - senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca

I. 1. 3. 8. Satietate - senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta

I. 1. 3. 9. Hidratare - consum de lichide in functie de nevoie

I. 1. 3. 10. Gust si valoare acordate mancarii - alegerea alimentelor

- servirea mesei singur sau in grup

- traditii obiceiuri alimentare

- educatie

I.  INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI in satisfacerea NEVOII DE nutritie.

I. 1. 4. 1. Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de activitate:

in repaus: 25 cal./kg corp/24 h

activitate usoara: 35-40 cal./kg corp/24 h

activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h

activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h

I. 1. 4. 2. Asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de varsta:

plus (+) 20-30% pentru copii (nevoie de crestere)

minus (-) 10-15 % pentru varstnici

I. 1. 4. 3. Asistenta calculeaza ratia alimentara echilibrata:

numar de calorii in functie de varsta si activitate

I. 1. 4. 4. Asistenta asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice

- apa, vitamine, saruri minerale.

I. 1. 4. 5. Asistenta asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel

- 50-55% hidrati de carbon,

- 10-15% proteine;

- 30-40% lipide

I. 1. 4. 6. Asistenta asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala

40% proteine de origine animala

60 % proteine de origine vegetala

35% lipide de origine animala

65% lipide de origine vegetala

I. 1. 4. 7. Asistenta asigura echilibrul intre aciditate si alcalinitate

I. 1. 4. 8. Calculeaza nr de calorii/kg corp/ 24h in stari fiziologice

sportivi,

- sarcina

alaptare : +30%

I. 1. 4. 9. Ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare:

Glucide : 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram

Lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram

Proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram

I. 1. 4. 10. Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului

I. 1. 4. 11. Asistenta alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului

I. 1. 4. 12. Asistenta inlocuieste, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a manca.

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:

Alimentatia inadecvata prin deficit

Alimentatia inadecvata prin surplus

Dificultate de a se alimenta si hidrata

Dificultate de a urma dieta

Greturi sau varsaturi

Refuz de a se alimenta si hidrata

II. 1. Surse de dificultate

II. 1.1. Surse de ordin fizic

Alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intenstinal

Alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare

Alterarea gustului si mirosului (deficit olfactiv)

Alergie alimentara

Alimentatie insuficienta

Afectiuni dentare : procese carioase, boala parodontala

Constrangeri fizice: proteze, atela, banda abdominala, toracica, corset gipsat, pansament, ghips, tub

Durere

Dezechilibrare metabolice, electrolitice, endocrine, neurologice

Dezgust alimentar

Dezechilibru electrolitic, endocrin, metabolic

Diminuarea motricitatii

Diminuarea salivei

Diminuarea sau absenta reflexului de deglutitie

Diminuarea mobilitatii

Efect secundar al unei medicatii, al unui tratament

Epuizare

Foame exagerata

Incapacitatea de a procura sau prepara alimente conform dietei

Incapacitatea de a procura sau prepara o alimentatie echilibrata

Inflamatie sau ulceratie(sau ambele)a cavitatii bucale, a mucoasei tractului digestiv

Ingestia de alimente acide, grase, picante

Ingestia de alimente fermentabile

Ingestia de alimente alterate

Ingestia de alimente in cantitate prea mare

Ingestia prea rapida de alimente

Lucrari protetice necorespunzatoare

Hipertermie

Hiperclorhidrie (hiperaciditate gastrica)

Mese insuficiente

Malformatie congenitala (a se specifica )

Masticatie insuficienta

Mese copioase

Obstructii, tumori, strangulari

Obiceiuri alimentare deficitare: alimente bogate in calorii(grasimi), sare

Oboseala, slabiciune

Paralizie (a se specifica ce segment intereseaza0

Pierderea apetitului

Supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente

Schimbarea obiceiurilor alimentare

Tubaj nazo-gastric

Tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului

Varsaturi

II.  1. 2. Surse de ordin psihologic

Anxietate sau stress au ambele

Absenta unei persoane semnificative, a unui animal, a unui obiect sau altele

Anorexie mentala = repulsie fata de alimente

Idei de suicid

Neacceptarea bolii

Pierdere separare : doliu, divort, slujba, altele

Stare depresiva

Soc emotional intens

Singuratate

Situatii de criza

Stare depresiva

Tulburari de gandire

II. 1. 3. Surse de ordin sociologic

Absenta prezentei persoanelor semnificative

Anturaj si mediu necunoscut

Conditii de munca inadecvate

Credinte culturale diferite fata de sanatate

Dezorganizarea mediului familial

Expunere prelungita la frig, umiditate, caldura

Foame - insalubritate

Insuficienta resurselor financiare

Imposibilitatea de a urma dieta la serviciu

Izolare

Lipsa intimitatii

Malnutritie

Mediu neadecvat : umiditate, uscaciune, caldura, frig

Neadaptarea la un rol : bolnav, convalescent, pensionar etc.

Obiceiuri alimentare deficitare sau diferite : culturale, familiale sau ambele

Schimbarea brusca a temperaturii ambiante

Schimbarea modului de viata si a climatului

II. 1. 4. Lipsa cunoasterii

Insuficienta cunoastere a efectului produselor farmaceutice

Insuficienta cunoastere unei alimentatii adecvate

Insuficienta cunoastere a autoadministrarii medicamentelor

Insuficienta cunoastere a utilizarii medicamentelor

Insuficienta cunoastere a utilizarii unei proteze

Insuficienta cunoastere a alimentelor permise, interzise si a substituentilor dietei

Insuficienta cunoastere a nevoilor organismului

Insuficienta cunoastere a efectelor anumitor alimente asupra inimii si a vaselor

Insuficienta cunoastere a valorilor nutritive ale alimentelor

Insuficienta cunoastere de alegere a imbracamintei adecvate si a mediului

Insuficienta cunoastere a mijloacelor de prevenire a diareei

Insuficienta cunoasterea a masurilor de igiena

II. 2. Alimentatie inadecvata prin deficit

Deficitul este un aport insuficient de substante nutritive, o insuficienta in cantitate si calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului.

Insuficienta aportului alimentar determina tulburari la nivelul functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismului.

II. 2. 1. Manifestari de dependenta

II. 2. 1. 1. Anorexie - lipsa poftei de mancare

II. 2. 1. 2. Disfagie - greutate la inghitire

II. 2. 1. 3. Afectiuni ale cavitatii bucale - absenta dintilor, carii dentare, gingivite

- ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale

- limba incarcata, depunere saburala, glosite

- dificultati in masticatie

II. 2. 1. 4. Starea tegumentelor - tegumente uscate, pierderea elascticitatii

- acnee, dermatita

II. 2. 1. 5. Digestie - dificultate in digestia si absorbtia alimentelor

- greata, varsatura

- regurgitatii

- aerofagie, pirozis

II. 2. 1. 6. Deprinderi alimentare - greseli in prepararea alimentelor

- greseli in alegerea alimentelor

- orar nesatisfacator al meselor

- ingerarea alimentelor interzise

- mese neechilibrate

- pierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu

- ingestia de alimente ce nu satisfac nevoile organismului

II. 2. 1. 7. Semne de dezechilibru - slabiciune

- tegumente si mucoase uscate

- urini concentrate

- greutate inferioara normalului

- incapacitatea de a folosi ustensile pt a se alimenta

II. 2. 1. 8. Gust si valoare acordate mancarii - dezordonat

- mananca in picioare sau in pat

- obiceiuri gresite (consuma numai un fel, numai rece etc.)

- nu vrea sa manance nici o mancare

ii. 2. 2. Interventiile asistentei

II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi si varsaturi

- aseaza pacientul in pozitia semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte

- protejeaza lenjeria cu musama si aleza, in functie de pozitia pacientului

- ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sprijinandu-l

- il invata sa inspire profund

- aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale

- incurajeaza pacientul

- reduce sau opreste aportul de lichide si alimente

II. 2. 2. 2. Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic

- alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electrolizi, dupa indicatia medicului

- calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice

adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 37% C;

- 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare

- dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita

- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului

- constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii

- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate

II. 2. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat nutritional

- exploreaza preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise

- serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator

- invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul

- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului

- 100 g de glucide sunt cuprinse in:- 100 g zahar;

- 120 g orez;

- 135 g taitei;

- 200 g paine;

- 450 g fructe uscate;

- 200 g legume uscate;

- 500 g cartofi;

- 650 g fructe proaspete

- 100 g proteine sunt cuprinse in:- 3000 ml lapte

- 450 g carne alba,

- 650 g peste,

- 400 g branza

- 100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de:- ulei vegetal,

unt,

untura de porc

II. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura un climat cald, confortabil

- incurajeaza pacientul

- ii explica scopul interventiilor

III. 3. Alimentatie inadecvata prin surplus

Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ.

Toti indivizii care consuma elemente nutritive in exces, peste necesarul energetic al organismului , se ingrasa si devin obezi.

Surplusul de greutate are repercusiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismului.

II. 3.1. Manifestari de dependenta

II. 3. 1. 1. Indice ponderal :+15-20%

greutate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala;

greutatea ideala se calculeaza cu formula:

G (kg) = 50 + 0,75 ( T(cm) 150 ) + (V-20) ⁄ 4 X 0,9

unde:

G (kg) = greutate corporala exprimata in kg

T (cm) = talia, exprimata in cm

V = varsta exprimata in ani

0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei

ingrasare.

II. 3. 1. 2. Bulimie - senzatie exagerata de foame: mananca fara control

II. 3. 1. 3. Polifagie - nevoie exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate

II. 3. 1. 4. Greturi si varsaturi - eliminare pe gura, partial sau in totalitate, a continutului gastric

ii. 3. 2. Interventiile asistentei

II. 3. 2. 1. Pacientul sa aiba greutate corporala in functie de inaltime, varsta, sex

- asistenta exploreaza gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente

- invata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta

- alcatuieste un regim alimentar hipocaloric

- urmareste bolnavul sa consume numai alimentele cuprinse in regim

- urmareste orarul si distributia meselor

- urmareste, periodic, greutatea corporala

II. 3. 2. 2. Pacientul sa desfasoare activitate fizica constanta

- constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate

- stabileste un program de activitati fizice, in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu bolnavul

II. 3. 2. 3. Pacientul sa fie echilibrat psihic

- asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului

- il invata metode de relaxare

- la nevoie, administreaza medicatia sedativa

III.          Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei nutritii corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

III. 1. 1. Interviul

III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:

Se anunta pacientul

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului

se cere acordul pacientului

pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

a) Informatii( date) generale:

nume, prenume

sex

stare civila

ocupatie

religie

surse de sustinere

b) Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari

traumatisme

afectiuni digestive in antecedente:

- frecventa si durata acestora

- cum au fost tratate?

spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)

interventii chirurgicale

alergii medicamentoase, alimentare

alimente care au cauzat varsaturi, diaree

utilizarea tratamentelor empirice

factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare

stres, anxietate

- conditii de mediu

- conditii de munca

- fumat: - de cand?

- cat ?

- alti membrii ai familiei fumeaza ?

- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?

- mergeti pe jos la servici?

- practicati vreun sport?

- stati timp indelungat in picioare

c) Antecedente familiale:

boli cronice

afectiuni psihice ale membrilor familiei

d) Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):

Obisnuinte alimentare : - orarul meselor

alimente preferate

aversiune fata de anumite alimente

- mod de preparare a alimentelor

alimente consumate : cat? / cand? / ca fel?

restrictii alimentare impuse de dieta, religie, cultura

ingestia de alimente si lichide interzise

refuzul de a se alimenta

utilizarea de vitamine si saruri minerale

apetit

factori care determina anumite comportamente

Cunostinte despre sanatate : - care sunt alimentele pe care le considera benefice ptr sanatate

- care sunt necesitatile organismului de hrana si lichide/ 24h

cum considera modul sau de alimentatie : echilibrat / dezechilibrat

daca ii sunt cunoscute notiuni de gastrotehnie.

Greutate corporala : - actuala si anterioara

modul in care pacientul percepe valorile obtinute , raportate si la inaltime

Starea de nutritie : semne si simptome caracteristice in : - obezitate

casexie

deshidratare

Dificultati in alimentare : - incapacitatea de a : taia alimentele, de a bea, de a duce alimentele la gura

deglutitie dificila

masticatie inadecvata

factori care determina aceste dificultati

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :

Am sa va mai pun doua intrebari

Vom termina in doua minute

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului:

Asistenta va trage concluziile asupra interviului

va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari

am inteles care va sunt problemele dvs.

raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile

III. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )

III. 1. 2. 1. Dificultate sau incapacitate de a se alimenta

III. 1. 2. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ

III. 1. 2. 3. Alimentarea insuficienta cantitativ si calitativ deficit

III. 1. 2. 4. Greata, varsaturi

III. 1. 2. 5. Refuzul de a se alimenta

III. 1. 2. 6. Dificultate in a urma dieta

III. 1. 2. 7. Refuz in a urma dieta

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )

III. 1. 3. 1. Dificultate sau incapacitate de a se alimenta cauzata de / legata de :

a) disfagie

b) dificultate in a digera

c) dificultate in masticatie

d) incapacitatea de a folosi ustensile pentru a se alimenta

e) diminuarea mobilitatii

f) tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului

III. 1. 3. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ cauzata de / legata de :

a) bulimie

b) stare depresiva

c) ingestie de alimente ce depasesc nevoile organismului

d) greutate peste normal

e) polifagie

III. 1. 3. 3. Alimentarea insuficienta cantitativ si calitativ deficit- cauzata de / legata de :

a) inapetenta

b) ingestia de alimente ce nu satisfac nevoile organismului

c) greutate inferioara normalului

III. 1. 3. 4. Greata, varsaturi cauzata de / legata de :

a )anxietate

b) obisnuinte alimentate deficitare

c) efort pentru a voma

d) hematemeza

e) regurgitatie

f) varsaturi alimentare biliare sau cu mucozitati

III. 1. 3. 5. Refuzul de a se alimenta cauzata de / legata de :

a) nu vrea sa sa manance nici o mancare

b) stare depresiva

c) lipsa de cunoastere a nevoilor nutritive ale organismului

III. 1. 3. 6. Dificultate in a urma dieta cauzata de / legata de :

a) obisnuinte alimentare culturale diferite

b) lipsa de cunoastere a a alimentelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului

c) neacceptarea bolii

III. 1. 3. 7. Refuz in a urma dieta cauzata de / legata de :

a) obisnuinte alimentare culturale diferite

b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului

c) neacceptarea bolii

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )

Vezi manifestari de dependenta

III. 1. 5. Alte date investigatii paraclinice: - investigatii radiologice

investigatii endoscopice

explorari functionale

examene de laborator

III. 2. EVALUAREA UNEI NUTRITII corespunzatoare

III. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:

III. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:

dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: -   alerarea

deteriorarea

deficit

incapacitate

diminuare

dificultate

perturbare

ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)

III. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE/ DIN CAUZA+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

III. 3. SATISFACEREA UNEI NUTRITII CORESPUNZATOARE

III. 3. 1. Obiective:

Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X)

Performanta ( P ) = activ :ce face pacientul?

= pasiv : ce se poate face pentru pacient?

= actiuni, comportamente asteptate de la pers. pornind de la un verb activ

- ex. : - d-na / d-l X sa manance

- d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind.(atunci cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).

Implicare ( I ) = cum se face actiunea? = nivelul de angajare al persoanei,

- actioneaza singur sau cu ajutor

- ex.: d-na X sa inteleaga si sa manance ea insasi.

d-na X sa manance cu ajutorul : asistentei, bastonului

Realism ( R ) = in ce masura se poate face actiunea? = dpdv al capacitatii persoanei , precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei

Observabil ( O ) = cand? = in ce moment se face actiunea?

actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate cu precizie

ex.: d-na X sa aiba o alimentare echilibrata in .zile.

Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O

III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:

Asistenta medicala trebuie sa indice : ▪ la ce interval de ore : - 2 3-6-8-10 ore

in ce moment al zilei : dimineata, dupa baie

de cate ori pe zi : de 3-4 ori pe zi

pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei

III. 3. 2. 1. Dificultate sau incapacitate de a se alimenta

Obiective :- sa se alimenteze folosind ustensile/ aparate adecvate in termen de. zile

- sa se alimenteze singur in termen de..zile

III. 3. 2. 2. Alimentarea excesiva cantitativ si calitativ

Obiective :- sa manance : deori , in ..ore

- sa diminueze cantitatea de alimente : de la .calorii, la .calorii, in termen de .zile

III. 3. 2. 3. Alimentare insuficienta cantitativ si calitativ deficit

Obiective :- sa mareasca aportul alimentar : la .calorii / zi

- sa manance : de.ori / zi.

III. 3. 2. 4. Greata, varsaturi

Obiective :- sa-si diminueze greturile in termen de..ore

sa nu mai aiba greturi in termen de .ore

sa-si diminueze varsaturile in termen de..ore

sa nu mai aiba varsaturi in termen de ..ore

III. 3. 2. 5. Refuzul de a se alimenta

Obiective :- sa-si exprime acceptul de a alimenta in termen de .zile

-sa consume calorii in .ore

III. 3. 2. 6. Dificultate in a urma dieta

Obiective :- sa-si urmeze regimul in fiecare zi in termen de .zile

sa utilizeze substituentii alimentari care respecta regimul sau in termen de..zil

III. 3. 2. 7. Refuz in a urma dieta

Obiective :- sa ia cel putin o masa pe zi, respectand regimul in termen de ..zile

sa-si exprime acceptul in a urma regimul in termen de ..zile

III. 3. 2. 8. Alimentarea pacientului

ALIMENTATIA DIETETICA

Regimul dietetic al pacientului trebuie sa satisfaca necesitatile cantitative si calitative ale organismului.

Regimurile dietetice sunt variate in functie de afectiune, stadiul si gravitatea acestora.

Regimurile dietetice urmaresc:

Punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme tinandu-se seama de:

compozitia chimica a alimentelor

modul de preparare

starea de agregatie

a)     regim de crutare a intestinului gros : dizenterie

b)    regim de crutare a cavitatii bucale : stomatita

c)     regim de crutare a ficatului : hepatita, ciroza

d)    regim de crutare a rinichiului : nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta

Echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului

a)     colita de fermentatie regim bogat in proteine

b)    colita de putrefactie regim bogat in hidrocarbonatii

c)     ciroza hepatica restrictie de lichide

d)    insuficienta cardiaca - restrictie de lichide

Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine

a)  diabet zaharat se va stabili toleranta la glucide

4. Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului

a) boli infectioase regim bogat in vitamine

b) afectiuni osoase regim bogat in Ca

c) in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine

5. Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali

a) indepartarea de mucus, puroi regim de mere rase sau morcovi

REGIM HIDRIC Indicatii : - in primele zile postoperator

diaree acuta

gastrite acute

Alimente permise : - supe limpezi de legume

- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina

- zeama de orez

- supe diluate si degresate de carne

- apa fiarta si racita

REGIM HIDRO-ZAHARAT Indicatii : - perioada de debut a hepatitei epidemice

- insuficienta renala acuta

- insuficienta hepatica acuta

- colecistita acuta

- boli infectioase in perioada febrila

Alimente permise : - sucuri de fructe indulcite

ceaiuri indulcite

zeama de compot

zeama de orez

REGIM SEMILICHID mese mici cantitativ si mai frecvente

Indicatii : - colecistita subacuta

hepatita epidemica perioada icterica

ciroza hepatica

varice esofagiene

infarct miocardic in primele zile

Alimente permise : - supe fainoase

supe de legume

piureuri de legume

fructe coapte

fainoase

sufleuri de branza de vaci

REGIM LACTAT Indicatii : - ulcer in primele 3-5 zile ale fazei dureroase

- hemoragia digestiva superioara primele zile dupa

Alimente permise : -1000-2000ml lapte frisca sau smantana

REGIM LACTO-FAINOS (vegetarian) Indicatii : - dupa puseul acut al ulcerului in remisiune

- operatii la nivel gastric

Alimente permise : - branza de vaci

- oua moi

- cas

- lapte

- piureuri de legume

- smantana

- frisca

- fainoase

REGIM HEPATIC Indicatii : - hepatita cronica agresiva

- ciroza hepatica decompesata

- neoplasm hepatic

Alimente permise : - branza vaci

- cas, urda

- carne slaba fiarta

- paine alba prajita

- legume

- fainoase

- fructe coapte

- biscuiti

- supe de fainoase

- unt 10g /zi

- ulei 20-30 g/ zi

REGIM RENAL Indicatii : - glomerulonefrita acuta difuza

- insuficienta renala

Alimente permise : - salata de cruditati cu untdelemn

- fructe crude coapte

- compot

- supe de legume si fainoase

- prajituri de mere

- cas, branza de vaci, urda

- galbenus de ou

- frisca

- paine fara sare

REGIM CARDIO-VASCULAR Indicatii : - cardiopatii decompensate

- Hta

- infarct miocardic acut in a 2-a sapt. de boala

Alimente permise : -lapte, iaurt

- branzeturi

- carne slaba fiarta

- salata de sfecla

- fructe crude sau coapte

- compot

- aluat de tarta

- dulceata

- unt 10g/zi

- ulei 30g/ zi

REGIM DIABETIC in functie de toleranta la glucide vacuprinde alimente cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite

Indicatii : - diabet zaharat

Alimente permise : - alimente cantarite : -paine

- lapte

- cartofi

- fainoase

- legume uscate

- fructe

- alimente necantarite : - peste

- carne

- mezeluri

- oua

- supe de carne

- sosuri fara faine

- ulei

REGIM HIPOCALORIC Indicatii : - obezitate

- Hta

Alimente permise : - 240 calorii 300g branza de vaci

- 400 calorii lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere

- 600 calorii aceleasi alimente

NOTIUNI DE GASTROTEHNIE

Starea de salubritate a alimentelor

Carnea : - proaspata: culoare rosie, lucioasa, umeda

- alterata : culoare cenusie-verzuie , umeda, lipicioasa

Mezeluri : - proaspete ; suprafata curata, nelipicioasa, masa compacta, legata, miros placut

- vechi : pete de mucegai, miros neplacut, sfarimicioase

Peste : - proaspat : culoare normala, strat umed, bronhii rosii

- alterat : culoare cenusie-verzuie-neagra, bronhii negre-violacee, tegumente moi, rupte

Laptele : - proaspat: omogen, consistenta fluida, miros placut, dulceag

- praf : proaspat: pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut

vechi : aglomerari in bulgari, miros neplacut

Ou : proaspat : dupa spargere, albusul transparent, reflexe albastrii, consistenta filanta, galbenus auriu, uniform, isi mentine forma

alterat : galbenus care nu-si mentine forma, albus apos cu miros neplacut, respingator

Faina : proaspata : pulbere alb-galbuie, gust putin dulceag

alterata : amara, acra, miros de mucegai

Conservele : bune : capac nebombat, fara pete de rugina, produsul cu proprietati organoleptice caracteristice continutului

alterate : capac bombat, pete de rugina , deschise, degaja miros urat

Prelucrare preliminara

Transarea carnii : vita, porc, pasare

Spalarea, eviscerarea pasarii

Curatirea de solzi si eviscerarea pestelui

Ouale spalate, sparte in vase curate

Legumele sortate, spalate, curatate si taiate

Prelucrarea preliminara se face cu putin timp inainte , ptr a evita pierderile cant si calitative

Se evita spalarea si mentinerea in apa , se pierd vitaminele si sarurile minerale

Se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume : cartofi, morcovi

Tehnici de gastrotehnie

Fierberea apa rece: trec subst minerale in apa

apa fierbinte : subst minerale in alimente

Inabusirirea scurteaza timpul de preparare

scad pierderile de saruri minerale si vitamine

Prajirea este contraindicata

Frigerea se formeaza o crusta ce mentine subst sapide

se realizeaza prin expunerea directa la radiatii calorice / prin punerea alimentelor pe placa incinsa

Coacerea alimentele se introduc in atmosfera de aer cald

se formeaza o crusta de glucide caramelizate / proteine coagulate

Conservarea : congelare, afumare, murare, sarare, uscare.

ALIMENTAREA PACIENTULUI (servirea meselor)

Asistenta va tine seama de:

Orarul si repartitizarea meselor

perioada de repaus din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10-11h

pacientii febrili, adinamici, in stare grava

vor fi alimentati in perioada de alcalmie, indiferent de programul sectiei

mesele vor fi repartizate atat ziua cat si noaptea

mesele vor fi la intervale scurte si mici cantitativ

pacienti cu hipersecretie gastrica / boala ulceroasa

alimentati la intervale scurte , din ora in ora

1-2 mese si noaptea

Pacientii cardiaci si cei bolnavi psihic

nu suporta un interval mai mare de 6h intre mese

Pregatirea meselor

Alimentarea nu trebuie sa fie perturbata de activitatea sectiei(tratamente, recoltari, vizite)

Inaintea meselor nu se fac tratamente dureroase

Vor fi inlaturati factorii dezagreabili : plosca, urinare, scuipatori

Pacientii cu aspect neplacut (arsii, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati de restul bolnavilor prin paravane

Asistenta va imbraca un halat de protectie, alb, peste uniforma, isi prinde parul sub calota, se spala pe maini

Saloanele vor fi aerisite

Distribuirea alimentelor

Servirea estetica si curata a mesei

Distribuirea alimentelor se face pe baza de tabele

Asistenta intocmeste fise individuale de regim, ce se inmaneaza pacientului o data cu masa

Alimentele se portioneaza pe regimuri apoi sunt distribuite in salon pe un caruciorspecial, iar la bolnavi tavile vor fi acoperite cu cu servetele

Felurile de alimente se servesc pe rand , pe masura ce bolnavul consuma felul anterior

Alimentele nu se ating cu mana

Gustul unor alimente se poate corecta cu sare , zahar, suc de lamaie ; daca nu contravine dietei

Ordinea servirii meselor

Ordinea servirii regimurilor : - comun

- regimurile tip

- regimurile individuale

Se servesc initial pacientii care se pot alimenta singuri , apoi asistenta se va ocupa si de cei pe care trebuie sa-i hraneasca ea

Alimentarea artificiala se face in afara programului obisnuit

Pricipii de alimentare a pacientilor inapetenti

Apetitul poate fi un indiciu in stabilirea diagnosticului:

cancer gastric refuza carnea de vita

hepatita epidemica(faza preicterica) refuza grasimile

diabet zaharat polifagie

combaterea anorexiei sau inapetentei

se verifica daca inapetenta este totala

se verifica daca repulsia fata de alimente se evidentiaza doar la cele din regim

se inlocuiesc in functie de preferintele bolnavului in cadrul limitelor permise de dieta

- se servesc alimente in portii mici

- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3h)

- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000calorii/24h prin administrare de preparate hipercalorice

- asistenta trebuie sa noteze zilnic si exact cant de alimente consumata ptr a asigura necesarul zilnic al bolnavului

- lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o gama cat mai larga

- laptele in cantitate mai mare de 1litru /24h provoaca greata , diaree

- nu se servesc alimente hiperzaharate provoaca diaree si senzatie de plenitudine

- albuminele supradozate (branza) provoaca meteorism si accentueaza inapetenta

- subst nutritive se vor oferi sub forma lichida : sucurile de fructe vor fi imbogatite cu praf de lapte, cacao, galbenus de oua, preparate de zahar, zeama de lamaiesau portocale

- bulionul de legume va fi imbogatit cu : unt, branza, faina, galbenus de ou, cacao

- in aceste amestecuri se vor introduce si preparate de vitamine , daca ele disperseaza usor si nu modifica gustul sau mirosul alimentelor

- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida , repartizata in 4-5 mese

- asistenta va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele prescrise ptr dieta

In functie de starea generala a bolnavului alimentarea poate fi : activa, pasiva, artificiala

ALIMENTAREA ACTIVA

se poate face : in sala de mese, in salon, la masa sau la pat

Pregatiri-materiale -: tava, tacamuri, farfurii , servetele, cana ptr supa, pahar de apa, fete de masa, cosulet de paine

1. Sala de mese : - conditii de mediu : -curatenia desavarsita in sala de mese

- aerisirea

- aranjarea estetica a salii: - mese de 4 persoane,

- numarul regimului

- tacamuri, servetele, pahare, cana cu apa, flori

- crearea unei atmosfere cat mai placuta

- se anunta bolnavii sa vina la masa

- se invita sa se spele pe maini

- servirea mesei : - se servesc felurile de mancare pe rand

- nu se ating alimentele cu mana

- se observa daca pacientul a consumat alimentele in intregime, in caz contrar se afla motivele si se iau masuri de inlocuire

- se ridica imediat vesela folosita

- se transporta la oficiu vesela murdara

- se aeriseste si se curata sala de mese

2. In salon la masa : - conditii de mediu : - se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul : tavita, scuipatori, plosca

se asigura intimitatea pacientului- paravan se separa

se pregateste masa pacientului(fata de masa curata, tacamuri, pahar, servetele, cana de apa)

se invita pacientul sa se spele pe maini

pacientul este ajutat sa se aseze la masa

asistenta imbraca halatul de protectie

isi prinde parul sub boneta

se spala pe maini

- servirea mesei idem

3. In salon la pat : - conditii de mediu : - se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul : tavita, scuipatori, plosca

se asigura intimitatea pacientului- paravan se separa

- se aseaza pacientul in pozitie semisezand / sezand cu ajutorul pernelor sau a rezamatorului de pat

- se protejeaza lenjeria de pat cu musama

- peste musama se aseaza un lichean

- se ofera pacientului sapun si i se toarna apa sa se spele

- se ofera prosopul ptr a se sterge

- se indeparteaza materialele folosite

- se adapteaza masa speciala / o tava , acoperita cu servetel

- se aseaza peste patura aleza, in jurul gatului un prosop

- asistenta imbraca un halat de protectie

isi prinde parul sub boneta

asistenta se spala pe maini

- servirea mesei idem

4. In salon la pat in decubit lateral stang : conditii de mediu : - pacientul in decubit lateral stang

- capul sprijinit de perna

- este spalat pe maini

- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza

- se protejeaza lenjeria pacientului cu prosop curat

- se aseaza tava pe marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului

- asistenta imbraca un halat de protectie

isi prinde parul sub boneta

asistenta se spala pe maini

servirea mesei : - se servesc alimentele pe rand

se taie cele solide

lichidele se servesc in cani speciale cu cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente, de unica folosinta

se ridica vesela utilizata

se indeparteaza materialele folosite

se spala pacientul pe maini

acopera pacientul si aeriseste salonul

ALIMENTAREA PASIVA

Scop : se vor hrani bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati, adimanici, in stare grava, sau cei cu usoare tulburari de deglutitie

Pregatiri: - materiale : tava, pahar cu apa / cana cu cioc, servet de panza, cana de supa, tacamuri

asistenta :- imbraca halat de protectie

isi prinde parul sub boneta

se spala pe maini

- bolnav : - in pozitie semisezand/ decubit dorsal cu capul usor ridicat si aplecat inainte ptr a usura deglutitia

- se protejeaza lenjeria cu un prosop curat

- se protejeaza cu un prosop in jurul gatului

- se adapteaza masuta la pat a.i. sa vada ce i se introduce in gura

Servirea mesei : - asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ridica usor capul cu perna

verifica temperatura alimentelor

serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc

taie alimentele solide

supravegheaza debitul lichidului

pacientul este strs la gura

se indeparteaza eventualele resturi alimentare

schimba lenjeria daca s-a murdarit

strange vesela si o transporta la oficiu

acopera pacientul si aeriseste salonul

Atentie: - de evitat servirea alimentelor prea reci / fierbinti

- de evitat atingerea alimentelor care au fost in gura bolnavului

- se incurajeaza bolnavul in timpul alimentatiei

- se ofera cantitati nu prea mari de alimente, exista riscul aspiratiei

ALIMENTAREA ARTIFICIALA = introducerea alimentelor in organismul bolnavilor prin mijloace artificiale

Scop : - hranirea pacientilor inconstienti

- hranirea pacientilor cu tulburari de deglutitie

- hranirea pacientilor cu intoleranta / hemoragii digestive

- hranirea pacientilor operati pe tubul digestiv si glande anexe

- hranirea pacientilor cu stricturi esofagiene / cardiei

- hranirea pacientilor in stare grava

- hranirea pacientilor ce prezinta negativism alimentar

Procedee: 1. sonda gastrica / intestinala

gastrostoma

cale parenterala

clisma

1. ALIMENTAREA PRIN SONDA GASTRICA

Pregatiri: materiale : ▪  de protectie: - prosoape

- aleza

sterile : - sonda Einhorn / Faucher

- seringi de 5-10ml

- pensa hemostatica

nesterile : - palnie

- tavita renala

bulion alimentar : - sa nu prezinte grunji

- sa fie la temperatura corpului

- sa aiba valoare calorica

Pacient : ▪ psihic

fizic

Introducerea sondei - sondajul gastric

Alimentarea propriu-zisa

in staza gastrica : se aspira continutul + spalatura gastrica

se ataseaza palnia la capatul sondei

se toarna lichid alimentar 200-400-500 ml, la temp. camerei

se introduc apoi 200-300ml apa si o cantitate mica de aer ptr a goli sonda

se inchide sonda prin pensare ptr a evita scurgerea alimentelor in faringe(pneumonie prin aspiratie)

se extrage sonda cu atentie

ptr pacientii care vor fi alimentati mai mult timp / tulburari de deglutitie = sonda endonazala

sonda de cauciuc se mentine maximum 2-3 zile

sonda de polietilena se mentine mai mult de 4-6 zile

ratia zilnica se administreaza in 4-6 doze foarte incet

2. ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA

deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta.

in cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri, intoxicatii cu subst caustice cand alimentatia arifciala este de durata

in stoma se fixeaza o sonda de cauciuc prin intermediul careia sunt introduse cu ajutorul unei seringi / palnie

alimentele sun t introduse in doze fractionate, dupa un anumit orar, incalzite la temp camerei

cant de alimente introduse o data nu va depasi 500ml

dupa introducerea alimentelor sonda se va inchiode ptr a impiedica refularea acestora

tegumentele din jurul fistulei se vor proteja cu un unguent protector si antimicrobian se vor mentine curate, si vor fi pansate cu un pansament steril si absorbant

3. ALIMENTAREA PRIN CLISMA

se asigura alimentarea ptr o perioada scurta

se absorb numai subst izotonice

alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47 cu rol hidratant

in locul irigatorului se foloseste termos

4. ALIMENTAREA PARENTERALA

Se face cu subst care au : - valoare calorica ridicata

pot fi utilizate direct de tesuturi

nu au proprietati antigenice

nu au actiune iritanta / necrozanta asupra tesuturilor

- pe cale i.v. solutii izotonice / hipertonice

- glucoza 10-20-33-40%

- fructoza 20%

- solutie dextran

- hidrolizate proteice

- se calculeaza necesarul de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive

- ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50-500ml/h