Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Patologia glandelor salivare

sanatate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Asistenta medicala a copilului
Persistenta canalului arterial
Durerea abdominala ocazionala (acuta)
Supravegherea bolnavului
MEDITATIA PENTRU INLATURAREA IMPLANTELOR SI PENTRU ACTIVAREA ADN-ULUI
Contraceptie si planificare familiala
RADIODIAGNOSTICUL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
Medicamentele
FIZIOPATOLOGIA CIROZELOR
PANCREATITA ACUTA

TERMENI importanti pentru acest document



PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE






Notiuni de anatomie :


Glanda submandibulara.


Glanda submandibulara si ganglioni limfatici in principal ocupa regiunea   cu acelasi nume, de forma unui trigon si care este delimitata : superior de marginea inferioara a mandibulei si inferior de pantecele anterior si pantecele posterior al muschiului digastric.

Regiunea submandibulara este strabatura de artera si vena faciala, artera si vena linguala si nervul hipoglos.

Loja glandei submandibulare prezinta trei pereti :

- peretele laterosuperior - suprafata mediala a mandibulei ;

- peretele latero inferior - fascia cervicala superficiala, platisma si piele ;

- peretele medial - muschii milohioidian, hioglos, stiloglos si stilohioidian.

Intre muschiul milohiloidina si muschiul hiloglos se afla un hiatus prin care o prelungire a glandei submandibulare, impreuna cu canalul Wharton comunica cu regiunea sublinguala unde prelungirea glandei submandibulare si extremitatea posterioara a glandei sublinguale formeaza o masa glandulara comuna.

Glanda submandibulara cantareste aproximativ 7 gr. , si este structural o glanda tubulo acinoasa compusa, sero-mucoasa.

Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele faciala si linguala. Venele satelite arterelor sunt tributare venei jugulare interne.

Limfaticele dreneaza in ganglionii submandibulari.

Inervatia parasimpatica este asigurata de nervul coarda timpanului, ram din nervul VII, impreuna cu nervul lingual. Inervatia simpatica este asigurata de fibrele nervoase din plexurile perifacial si perilingual.



Glanda parotida


Ocupa regiunea parotidiana care este strabatuta de artera carotida externa, vena jugulara externa, nervul facial, nervul auriculotemporal, nervul auricular mare, si ganglioni limfatici si ale carei limite sunt :

- anterior - marginea posterioara a mandibulei ;

- superior - conductul auditiv extern ;

- posterior - mastoida si muschiul sternocleidomastoidian ;

- inferior - o linie conventionala in continuarea marginii inferioare a mandibulei pana la intersectarea muschiului sternocleidomastoidian.


Loja parotidiana are forma unui paralelipiped cu patru pereti si doua baze :

- peretele extern - fascia superficiala a parotidei dependenta de fascia cervicala superficiala ;

- peretele posterior - muschiul sternocleidomastoidian si pantecele posterior al muschiului digastric ;

- peretele anterior - marginea dorsala a mandibulei si muschii maseter si pterigoidian medial ;

- peretele intern - aponevroza stiliana, si prin ea prelungirea farigiana a glandei parotide patrunde in spatiu parafaringian (portiunea retrostiliana) glanda parotida mai trimite si o prelungire faciala, care trece peste muschiul maseter si se continua cu portiunea extraglandulara a canalului excretor Stenon care strabate muschiul buccinator si se deschide in vestibulul bucal in dreptul celui de al II-lea molar superior ;

- baza superioara - conductul auditiv extern ;

- baza inferioara - septul fibros, conjunctiv care desparte loja parotidiana de loja submandibulara.


Glanda parotida cantareste in medie 25 - 30 gr., iar ramurile nervului facial o separa in doua parti : interna si externa (importante in chirurgia glandei) insa nu se poate vorbi de doi lobi ai glandei parotide.

Structura glandei este tubuloacinoasa de tip seros.

Vasculariziatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele temporala superficiala si maxilara interna. Venele satelite arterelor se varsa in vena jugulara interna.

Limfaticile prezinta primul releu colector in ganglionii parotidieni.

Inervatia este data de nervul facial, al carui trunchi patrunde in glanda prin portiunea ei posterioara si se divide in ramurile temporo si cervico facial.

Inervatia parasimpatica este asigurata de nucleul salivar din bulb, iar inervatia simpatica de simpaticul cervical.





Glanda sublinguala


Este situata in loja sublinguala, are o forma ovoida, fiind dispusa cu axul mare paralel cu corpul mandibulei. Este formata din doua portiuni una principala si 15 - 20 lobuli accesorii.

Raporturile lojii sublinguale :

- medial - muschii genioglos si hioglos ;

- lateral - foseta sublinguala a fetei mediale a corpului mandibulei ;

- superior - mucoasa regiunii sublinguale ;

- inferior muschiul milohioidian.


Structural glanda este de tip tubulo-acinos, compus, predominant mucos si cantareste in medie 3 - 5 gr.

Vascularizatia arteriala provine din artera linguala.

Inervatia parasimpatica este asigurata de ramuri din nervul lingual.

In afara acestor trei glande salivare principale in cavitatea bucala se deschid si glande salivare accesorii (cateva sute ) mici, raspandite in buze, obraji, palatul dur si val, precum si glande linguale.



Notiuni de fiziologie


Functia de salivare:


- rol digestiv - scindarea moleculelor prin alfaamilaza, emulsionarea bolului alimentar ;

- rol excretor - iod, anticorpi, factori de coagulare si prin saliva se elimina antibiotice, metale grele, ;

- rol in purificarea si protectia cavitatii bucale si faringelui prin fluxul salivar si prin componentele salivei (lizozim, IgA, alfaamilaza)

- rol in umectarea cavitatii bucale.


Productia zilnica de saliva este de 1000 - 1500 ml si saliva contine :

- produsi organici : enzime, imunoglobuline, serumproteine, mucine si glucide;

- produsi anorganici : sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfati .


Exista o anumita rata a fluxului salivar masurata prin sialometrie si astfel putem avea hipersalivatie, sialoree , ptializm sau hiposialie, asialie cu xerostomie (uscaciunea gurii).

Metodele de investigare ale glandelor salivare cuprind :

- examenul clinic ;

- bilant imagistic : radiografii pe gol

sialografie

scintigrafie

TC

RMN

ecografie

- sialochimie

- punctie biopsie sau forajul bioptic

- excizie cu examen bioptic extemporaneu

- examenul nervului facial







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 40
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site