| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
PREZENTAREA A DOUA TEHNICI UTILE IN HIPOTENSIUNEA ARTERIALA : LUAREA PULSULUI SI A TENSIUNI ARTERIALE
PULSUL
Cu ocazia sistolei , sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele mari . Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta contractiei puternice a muschiului cardiac . Conflictul care ia nastere intre cele doua volume de sange sub forma unei unde vibratorii si se exteriorizeaza prin detinderea ritmca a arterelor , sincrona cu sistolele ventriculare .
Aceasta destindere poate fi palpata (apasand usor arterele pe suprafatele dure osoase ) sub forma unor zvacnituri usoare , ritmice , pulsatile , de unde numele de puls .
Intrucat la aparitia pulsului intervin atat inima cat si vasele , el va reflecta , atat starea functionala a inimii , cat si pe cea a arterelor , dand in acelasi timp indicii pretioase asupra starii anatomice a arborelui arterial .
LUAREA PULSULUI
Pulsul poate fi luat pe orice artera acesibila palpatiei , care poate fi comprimata pe un plan osos : radiala , superficiala , carotida , humerala , femurala , pedioasa etc .In practica curenta , pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv , in limbajul cotidian , prin puls se intelege pulsul arterei radiale .
La luarea pulsului bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic cel putin 5 - 10 minute inainte de numaratoare , intrucat un effort sau o emotie oarecare , in timpul sau inaintea luarii pulsului , ar putea modifica valorile reale . Bratul bolnavului trebuie sa fie sprijinit , pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze . Se repereaza santul radial ( denumit si santul pulsului) pe extremitatea distala a antebratului , in continuarea policelui . In apropierea marginii externe a fetei anterioare a antebratului dam de un sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al corpului si brahioradialul in profunzimea caruia se gaseste artera radiala .
Palparea pulsului se face cu varful degetelor inelar , mediu si index de la mana dreapta . Dupa ce s-a repetat lantul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial (echivalenta , aproximativ , cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei degete palpatoare , pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulslui . Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui , cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv .
Uneori artera radiala prezinta anomalii de pozitie si nu va fi gasita in santul pulsului . In aceste cazuri , ea va fi cautata in tabachera anatomica .
Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra si in afara unghiului temporal al fantei palpebrale , la o distanta de 3 - 4 cm de aceasta .
Pulsul artrerei femurale se palpeaza in partea superioara triungiului Scarpa , sub arcada cururala . Se usureaza palparea daca se ridica soldul cu o perna . Pulsul arterei perioase se va cauta pe fata dorsala a piciorului , deasupra primului spatiu intermetatarsian pe traiectoria arterei , iar pulsul arterei carotide la gat , in santul format intre marginea anterioara a sternochidomastoidianului si laringe .
Pulsul poate fi inregistrat si pe cale instrumentala .
In unele institutii exista aparate speciale pentru inregistrarea grafica continua a pulsului . Dintre acstea , unele receptioneaza pulsul prin intermediul unei mansete , il inregisteraza electronic si il transmite y pe un cadran . Exista aparate care inregistreaza concomitent cu frecventa pulsului si tensiunea medie , iar cardiotahimetrul sesizeaza personalul de ingrijire prin semnale acustice si luminoase asupra modificarilor de y a pulsului .
Pulsul se va lua , la bolnavii spitalizati , in mod regulat de doua ori pe zi , iar y lui va fi notat pe foaia de temperatura , in cadrul rubricii ce-i este rezervata .
La cererea medicului sau in scop de orientare , luarea pulsului se poate efectua si de mai multe ori . La luarea pulsului se va tine cont de : frecventa , ritmicitate , volum , tensiune si claritate .
TENSIUNEA ARTERIALA
Presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala . Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii ( care asigura propulsarea sangelui in arborele arterial ) , de rezistenta si calibrul sistemului vascular si de vascozitatea sangelui .
TA scade in mod progresiv de la centru la periferie . Aceasta scadere pana la arterele la nivelul carora se obijnuieste in mod curent , sa se determine TA nu este prea insemnata , scaderea accentuta se produce numai in arteriole .
Valoarea TA fiind determinata , in primul rand , de forta de contractie a inimii , ea variaza in mod fiziologic in raport cu fazele revolutiei cardiace . TA przinta valoarea cea mai inalta in cursu sistolei cand , alaturi de cantitatea de sange existenta in arborele vascular , inima mai pompeaza inca o cantitate de sange peste cel existent in vase . Aceasta tensiune poarta numele de TENSIUNE MAXIMA sau SISTOLICA . TA va avea cea mai mica valoare in cursul diastolei cand forta de contractie a inimii fiind absenta presiunea va fi determinata numai de actoalizarea energiei potentiale din pereti vaselor care , gratie elasticitatii lor , vor cauta sa-si revina la echilibrul lor anterior sistolei . Intrucat in cursul diastolei o parte a sangelui din artera trece catre sistemul capilar , valorile cele mai joase ale TA se vor obtine la sfarsitul diastolei . Acesta presiune poarta numele de TENSIUNE MINIMA sau DIASTOLICA . Ea ne indica rezistenta pe care trebuie sa o invinga inima cu ocazia contractiei ventriculare , la care se adauga , in timpul sistolei presiunea rezultata din forta de contractie a inimii .
TEHNICA MASURARII VALORILOR
TENSIUNII ARTERIALE
Trebuie sa fie cunoscta de asistenta medicala . Inregistrarea acestora pe foaia de temperatua a bolnavului , la intervale stabilite de medic , cade in sarcina ei .
TA poate fi apreciata dupa tensiunea pulsului care este in functie de TA . Pentru aceasta se vor aplica degetele index , mediu si inelar de la mana dreapta pe artera radiala , la nivelul santului pulsului , in asa fel ca inelarul sa aiba o pozitie periferica . Cu acesta se va exercita o presiune mai mare asupra arterei , pentru a impiedica reflexul sangelui de la periferic spre centru . Se va exercita apoi cu indexul o presiune crescanda asupra arterei , pana ce unda pulsatila dispare de sub degetul mediu care palpeaza foarte fin artera . Presiunea digitala a indexului exercita in momentul disparitiei undei pulsatile de sub degetul mediu echivaleaza aproximativ cu valoarea tensiunii arteriale de la nivelul arterei radiale .
Acest procedeu necesita o experienta indelungata din partea examinatorului si cu toate acestea , aprecierea ramane pur subiectiva , din acest motiv nu serveste decat pentru o orientare aproximativa . Determinarea exacta , stiintifica a TA se face cu manometre speciale , denumit tonometre si sfigmomanometre .
In practica curenta masurarea TA se face dupa metoda indirecta . In loc sa se determine direct tensiunea sangelui din artera , se va determina in mod indirect forta necesarea pentru comprimarea completa a unei artere , care practic echivaleaza cu valoarea tensiunii din artera . In acest scop se comprima cu o manseta pneumatica legata la un manometru segmentul membrului la nivelul caruia se face determinarea , pama ce dispar complet pulsatiile arterei de sub nivelul compresiei . se decomprima apoi treptat pesiune din manseta , pana ce apare prima unda pulsatila .
Presiunea existenta in manseta in acest moment echivaleaza cu presiunea maxima a sangelui din artera comprimata , valoarea ei se poate citi pe tonometrul legat cu circuitul mansetei .
Tensiometrul este format dintr-o manseta pneumatica in continuare cu o para de cauciuc . Lumentul mansetei este in legatura cu monometrul cu mercur gradat pana la 300 mm . Aparatul este prvazut cu o supapa reglabila de la para de cauciuc , prin care continutul de aer al mansetei pneumatice poate fi evacuat .
Pentru determinarea TA bolnavul va fi asezat culcat sau sezand intr-un fotoliu , rezemandu-si bratele . Manometrul , daca nu este fixat pe manseta se fixeaza langa bolnav . Se fixeaza bratul de langa manometru in extensie si se aplica manseta . Cu ajutorul parei de cauciuc se introduce aer in manseta pneumatica iar cu celalta mana exminatorul palpeaza pulsul radial al bolnavului de la acleasi membru . Prin introducerea aerului in manseta , aceasta se umfla si comprima in mod circular bratul , din ce in ce mai mult , pana ce inchide complet lumenul arterei , cand dispare pulsul . Din acest moment , cu ajutorul ventilului , se face decomprimarea aerului din manseta . In momentul in care trece prima unda pulsatila se noteaza valoarea tensionala de pe manometrul cu mercur , acesta echivaland cu tensiune maxima . Continuand decomprimarea mansetei unda sanguina sistolica destinde peretii arteriali din ce in ce mai mult dand nastere la oscilatii din ce in ce mai ample . In momentul cand presiunea din manseta a devenit egala cu cea din timpul diastoliei , artera isi recapata calibrul ei normal si in diastola si astfel miscarile pertiilor devin brusc mai reduse , ceea ce se inregistreaza la acul indicator prin scaderea brusca a amplitudinii oscilatiilor . Prin deschiderea butonului se va masura presiunea din manseta , in acest moment care echivaleaza cu presiunea intraarteriala din timpul distolei , adica cu tensiunea minima . Valoarea tensiunii din manseta , in momentul cand amplitudinea oscilatiilor scade brusc , reprezinta valoarea tensinii minime , diastolice .
Reducand mai departe presiunea din manseta sub nivelul tensiunii minime , vom constata prezenta unor oscilatii determinate de expansiunea sistolica obijnuita a peretilor arteriali . Aceste oscilatii determinante poarta numele de inflaminimale .
Valorile tensinii maxime si minime vor fi inregistrate pe foaia de observatie iar TA va fi luata in timpul spitalizarii ori de cate ori medicul sau situatia o cere iar la internare si externare este obligatorie .
Tehnica de luare a TA este acceasi indiferent daca aceasta se va face cu oscilometrul Pachou , Uskov , Reeklinghausen sau oscilometrul Razumov .
Nivelul TA variaza in raport cu sexul , varsta , precum si orarul activitatii fiziologice in cursul zilei.
Astfel :
- in primii ani ai vietii TA maxima variaza intre 75 - 90 mm Hg
TA minima variaza intre 50 - 60 mm Hg
- in copilarie TA maxima variaza intre 90 - 110 mm Hg
TA minima variaza intre 60 - 65 mm Hg
- la pubertate TA maxima variaza intre 100 - 120 mm Hg
TA minima variaza intre 65 - 75 mm Hg
- la adulti TA maxima variaza intre 115 - 140 mm Hg
TA minima variaza intre 75 - 90 mm Hg
- peste 50 de ani TA maxima variaza pana la 150 mm Hg
TA minima variaza pana la 90 mm Hg
Cunoastrea raportului dintre tensiune maxima si minima este , de asemenea , foarte importanta . Diferenta de tensiunea sistolica si cea diastolica poarta numele de tensiune diferentiala .
PREZENTAREA A TREI CAZURI DE BOLNAVI
CU HIPOTENSIUNE ARTERIALA
-NUME : G.G.
-VARSTA : 30 ani
-SEX : feminin
-STAREA CIVILA : casatorita
-CONDITII DE VIATA SI MUNCA : - locuieste in apartament cu trei camere cu sotul
este somera
bea si fumeaza
-RELIGIE : ortodoxa
DIAGNOSTIC MEDICAL : PNEUMONIE INTERSTITIALA BILATERALA
Dupa administrarea de agocalmin bolnava preznta semne de soc anafilactic .
|
Aprecieri |
Diagnostic de nursing |
OBIECTIVE |
EVALUARE |
||||||||||
|
-frecventa respiratorie 13a/min -respiratie anevoioasa timpul respiratiei - costal superior -puls 100 b/min -TA 60/40 mm Hg -tuse cu expectoratie -bolnava prezinta greturi si varsaturi -transpiratii reci -varsaturi -diaree |
1.Resoiratie dificila cu scaderea frecventei respiratorii : dspnee cu bradipnee , tahicardie, hipotensiune arteriala tuse cu expectoratie 2.risc de varsaturi 3.Eliminarea inadecvata a materiei fecale . Scaunele sunt de consistenta moale. |
1.Pacientul sa aiba o respiratie libera pe nas -se umezeste aerul incaperii -pacienta sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie -pacienta sa prezinte o circulatie adecvata 2.Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi -sa fie echilibrata psihic 3.Pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice -sa aiba mucoase perinale curate si integre -sa fie echilibrata hidroelectrolitic |
Bolnava in varsta de 30 de ani, fumatoare ,se interneaza cu diagnosticul de pneumonie interstitiala bilaterala Prezinta in urma injectarii cu Algocalmin semne de soc anafilactic. In urma tratamentului instituit simptomele de soc se remit. Bolnava urmeaza in continoare tratamentul cu antibiotice , antialergice.In urma acestuia starea generala se |
||||||||||
|
CULEGERI DE DATE |
ANALIZA SI INTERPRETARE |
OBIECTIVE |
EVALUARE |
||||||||||
|
-junghi toracic -bolnava este capabila sa se inbrace si sa se dezbrace -t =38 grade C -tegumente curate si integre |
4 dificultate in miscare din cauza junghiului toracic puternic 5.Dificultate in satisfacerea nevoii datorita alterarii itegritatii psihice 6.Comunicare ineficienta -anexitate -devalorizare |
-sa fie menajata fizic in timpul varsaturilor 4.Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatea articulara 5.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 6.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 7.Paciente sa-si mentina temperatura corpului in limite constante -sa fie echilibrata hidroelectrolitic 8.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 9.Pacienta sa-si satisfaca nevoile in functie de sanatate si gradul de independenta -sa benificieze de siguranta psihica si inlaturarea anxitatii 10.Pacienta sa fie echilibrata psihic -sa aiba perceptii pozitive |
Imbunatateste. Pacienta se externeaza in stare ameliorata cu recomandarile : -reducerea sau oprirea fumatului -control peste 10 zile |
||||||||||
|
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE |
|||||||||||||
|
ROLUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
||||||||||||
|
1.Asistenta va asigura o camera luminoasa, cu umiditate constanta si temperatura cuprinsa intre 18 - 20 grade C -aerisirea salonului -curatarea salonului (stergere , aspirare) -asistenta invata bolnava tehnici de relaxare -favorizeaza circulatia prin exercitii active si pasive 2.Asistenta va ajuta bolnava in timpul varsaturilor sprijinind-o si spunandu-I sa respire profund -la indicatia medicului se va administreaza antimetice -alimentele vor fi servite la oere regulate , la temperatura moderata si prezentate atragator -se poate recurge si la alimentatie paranterala la indicatia medicului 3.Asistenta urmareste si noteaza in foaia de observatie numarul si aspectul scaunelor. In caz de diaree serveste bolnavului ceai de menta usor indulcit , supa de morcov , de orez , paine prajita . -protejeaza patul cu musama sau aleza -curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun -aplica crème protectoare -da dovada de intelegere si rabdare menajand pudoarea bolnavei 4.Pentru o buna postura asistenta planifica exercitii active si pasive -schimba pozitia bolnavei -maseaza si pudreaza zonele expuse escarelor |
Asistenta are rol in investigatii si tratament VSH la 1 h 15 mm (V.N. 5-8 mm) Fibrinogen - 0.8g% (V.N. 0.2-0.4g%) Acid uric -3 mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatina - 2mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree -24 mg% (V.N. 24mg%) TP 85% (V.N. 85-100%) Proteina C reactiva przenta Se stabileste tratament astfel : AMPICILINA 500 mg 1 fl/6h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 3 cp/zi ALGOCALMIN fiole i.m. Se instaleaza socul si se intervine urgent cu : -HHC 8 fi.v. -ROMERGAN 1 fiola i.m. perfuzie cu : Glucoza 5% 500 ml Ser fiziologic 1 flacon -oxigenoterapie (O la o presiune de 1-3 atmosfere umidificat) AMPICILINA 500 mg 1fl/6 h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 3 cp/zi HHC 100 mg ROMERGAN 1 fiola i.m. |
||||||||||||
|
ROLUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
||||||||||||
|
5.Asistenta urmareste calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi -stimuleaza incredera pacientei si o invata tehnici de relaxare -inocmeste un program de odihna coresounzator 6.Acorda timp suficient pentru imbracat si dezbracat -indica folosirea hainelor largi si a incaltamintei comode -ii explica pacientei legatura dintre stima de sine si vestimentatie -educa pacienta in legatura cu importanta vestimentatiei 7.Asistenta aeriseste salonul , icalzeste bolnava in caz de frisoane , masoara dimineata si seara temperatura , si o noteaza in F.O. Este impotant ca rezervorul termometrului sa fie asezat inmijlocul axilei timp de 10 minute cu bratul strans langa corp -se face toaleta zilnica pe regiuni si se schimba lenjeria de pat daca este umeda -se face bilantul ingesta-excreta/24 ore 8.Bolnava este ajutata sa se dezbrace si este sustinuta si ajutata in timpul igenei curporale. Este ajutata sa se imbrace. Taierea unghilor se face in fiecare saptamana, pieptanatul parului in fiecare zi si spalatul dintilor si a fetei in fiecare dimineata. 9.Asistenta incurajeaza pacienta sa comunice , ia masuri profilactice pentru prevenirea complicatiilor septice , determina pacienta sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile . 10.Asistenta ii ofera posibilitatea sa-si exprime nevoile, sa ia decizii singura, sa se relaxeze, este pusa in contact cu alte bolnave care au evoluat pozitiv, |
AMPICILINA 500 mg 1 fl/6 h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 2 cp/zi ROMERGAN ½ fiola i.m. |
||||||||||||
|
ROLUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
||||||||||||
|
i se administreaza antidepresive, tranchilizante 11.Incurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele, faciliteaza satisfacerea convingerilor sale 12.Asistenta planifica cu pacienta activitati recreative -evita suprasolicitarile -este determinata sa-si exprime sentimentele si emotiile 13.Asistenta observa si noteaz orice schimbare -ajuta bolnava sa se adapteze la noua situatie -este antrenata in desfasurarea activitatilor preferate 14.Asistenta constientizeaza bolnava despre boala sa si despre importanta educatiei sanitare ce are un rol deosebit -indetifica obiceiurile gresite,le corecteaza si intocmeste un program de recuperare -asistenta pregateste bolnava pentru investigatiile paraclinice Pentru recoltarea aangelui asistenta linisteste bolnava si ii explica in ce consta tehnica rugand-o ca in dimineata recoltarii sa nu bea nimic si sa nu manance -pentru urina si materii fecale bolnava este rugata ca dimineata imediat dupa ce se trezeste sa-si efectueze toaleta organelor genitale si sa depuna produsele in vase curate , uscate -asistenta eticheteaza si trimite la laborator produsele recoltate -masoara functiile vitale : puls , TA , respiratie dimineata si seara dupa care le trece in foaia de observatie | |||||||||||||
|
CAZUL II NUME : C.M. VARSTA : 66 ani SEX : feminim STARE CIVILA : casatorita CONDITII DE VIATA SI MUNCA :-nu bea si nu fumeaza -locuieste in apartament cu dua camere impreuna cu sotul -este pensionara RELIGIE : ortodoxa DIAGNOSTIC MEDICAL : INSUFICIENTA VENTRICULARA STANGA INFARCT MIOCARD ACUT ANTEROSEPTAL RECENT |
|||||||||||||
|
Aprecieri |
Diagnostic de nursing |
OBIECTIVE |
EVALUARE |
|
|||||||||
|
-frecventa respiratorie 18 r/min -dispenee la eforturi mici -tuse seaca iritativa -puls 80 b/min -TA 85/55 mm Hg -senzatie de voma -absenta miscarii -dureri retrosternale cu caracter de |
1.Respiratie groaie din cauza dispeneei si a tusei . Bolnava are puls bine batut cu pauze egale intre pulsatii , este hipotensiva. 2.Dificultatea de a dormi si de a se odihni din cauza nelinistii , a obselii 3.Dificultatea in satisfaceri nevoii din cauza ca pacienta trebuie sa stea in repaus absolut la pat 4.Comunicare ineficienta din cauza bolii pe care o are pacienta (infarct miocardic) |
1.Pacienta sa respire liber pe nas -sa prezinte caile respiratorii permeabile -sa prezinte o circulatie adecvata -sa fie echilibrata psihic 2.Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi -sa fie echilibrata psihic 3.Pacienta sa-si mentina starea de dependenta 4.Pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor -sa aiba tonusul si functia musculara pastrata |
Bolnava in varsta de 66 de ani cu I.M.A. arterospetal recent se interneaza pentru: -dispnee nocturna , febra , stare generala alterata, dureri retrosternale. Examenul clinic si paraclinic stabileste diagnosticul de insuficienta ventriculara stanga. In urma tratamentului simptomele dispar. Bolnava devine afebrila se externeaza cu urmatoarele recomandari: -regim alimentar fara sare |
|
|||||||||
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
|
ROLUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
|
|||||
|
1.Asistenta va asigura o camera luminoasa si bine aerisita -umezeste aerul incaperii -asigura un aport de lichide suficient pe 24 h -invata pacienta sa tusasca , sa expectoreze -administreaza medicamente antitusive , expectorante , bronhodilatoare -aplica tehnici de favorizare a circulatie 2.Asistenta ajuta bolnava in caz de varsaturi -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -asigura un climat confortabil -incurajeaza pacientul -ii expica scopul interventiilor 3.Asistenta urmareste si noteaza in F.O. numarul si aspectul scaunelor . Serveste bolnava cu bazinet cand este cazul -la nevoie si la indicatia medicului efectueaza o clisma evacuatorie sau in caz de diaree serveste bolnavului o supa de morcovi, de orez , paine prajita , carne slaba fiarta -protejaza patul cu musama sau aleza -curata si usuca regiunea anla dupa fiecare scaun -aplica crème protectoare -da dovada de intelegere si rabdare menajand pudoarea bolnavei 4.Pentru o buna postura asistenta planifica exercitii active si pasive , plimbari , masaje -schimba pozitia bolnavei la 2-3 h , maseaza si pudreaza zonelor expuse escalelor RORUL PROPRIU |
Asistenta participa la : -investigatii -tratament VSH la 1h 54 mm (V.N. 8-12 mm) la 2h 88 mm (V.N. 12-20 mm) Fibrinogen - 4,7 g% (V.N. 0,2-0,4 g%) Glicemie - 1,33 mg% (V.N. 0,9 mg%) Acid uric -3,7mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatinina -0,95 mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree - 33mg% (V.N. 24 mg%) TGO 7 UI (V.N. 8-4 UI) TGP 5 UI (V.N. 5-35 UI) Leucocite -6500 mm (V.N. 6-8000 mm ) Administrarea medicamentelor dupa urmatoarea schema de tratament : TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 NITRODERM 3 buc FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 ROLUL DELEGAT |
|
|||||
|
5.Asistenta urmareste calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi -intocmeste un program de odihna corespunzator si administreaza tranchilizante la indicatia medicului 6.Asistenta acorda acorda timp suficient pentru imbracat si dezbracat , indica folosirea hainelor largi si a incaltamintei comode , fara sireturi 7.Asistenta aeriseste incaperea , aplica comprese reci , incalzeste bolnava in caz de frisoane -masoara dimineata si seara temperatura si o noteaza in F.O. -se face toaleta zilnica pe anumite regiuni si se schimba lenjeria de pat daca este umeda 8.Bolnava este ajutatasa se imbrace , sa se pieptene , sa-si faca toaleta cavitati bucale , sa-si taie unghiile -in timpul efectuarii igenei corporale asistenta o va servi cu sapun ,prosop , o va sustine si o va ajuta pe pacienta 9.Asistenta asigura conditiile de mediu adecvate, amplaseaza pacienta in salonin functie de stare , afectiune si receptvitate -impreuna cu pacienta stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei fizice 10.Asistenta linisteste pacienta referitor la starea sa , o familiarizeaza cu mediul , explica scopul interventiilor, administreaza medicamentele prescrise Incurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele sentimentele in legatura cu problema sa , o asigra de confidentialitate , comunica des cu pacienta , cauta modalitati de practicare a religiei |
TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 |
|
|||||
|
RORUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
|
|||||
|
12.Asistenta planifica cu pacienta activitati recreative , ii asigura un mediu corespunzator , evita suprasolicitarile -ii castiga increderea si o ajuta si o ajuta sa-si depaseasca dificultatile -o invata tehnici de relaxare , planifica si organizeaza activitati recreative cu consecventa si persevereaza in cele care corespund constitutiei psihosomatice a pacientei 13.Pacienta este antrenata in desfasurarea activitatilor preferate -este indrumata spre activitati atractive si utile -este ajutata in reevaloarea aspiratiilor , sentimentelor si capacitatilor sale 14.Asistenta stimuleaza pacientei dorinta de cunoastere , motiveaza importanta acesteia , constientizeaza bolnava despre boala si sanatate -verifica insusirea cunostintelor de catre pacienta , ii castiga increderea acesteia -o orienteaza spre activitati corespunzatoare capacitatilor sale |
TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 |
|
|||||
|
CAZUL III NUME : B.M. VARSTA : 49 ani SEX : feminin STARE CIVILA : casatorita CONDITII DE VIATA SI MUNCA : -locuieste in apartament cu 3 camere impreuna cu sotul si cei 2 copii -profesia : vanzatoare -bea si fumeaza ocazional RELIGIE : ortodoxa DIAGNOSTIC MEDICAL : CARDIOMIOPATIE DISMETABOLICA TULBURARI PAROXISTICE DE RITM IN ANTECEDENTE |
|
||||||
|
APRECIERI |
DIAGNOSTIC DE NURSING |
OBIECTIVE |
EVALUARE |
|
|||
|
-frecventa respiratorie 16 r/min -tipul respiratiei costal superior -puls 80 b/min , bine batut -TA 85/50 mm Hg -dispnee -scaderea poftei de mancare -dureri abdominale |
1.Alimentatie inadecvata prin : -tulburarilor de digestie -inapetenta -scaderea in greutate 2. Eliminarea inadecvata caltativ si cantitativ di cauza alimentatiei inadecvate si a constipatiei 3. Dificultate in a dormi si a se odihni din cauza nelinistii , oboseli si a durerilor care o chinuie |
1.Pacienta sa respire bine pe nas -sa prezinte o circulatie adecvata -sa fie echilibrata psihic 2.Pacienta sa fie echilibrata hidro - electrolitic si nutritional - sa fie echilibrata psihic -sa aiba greutate in functie de inaltime , varsta,sex 3.Pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice -sa aiba mucoasa perineala curata si integra |
Bolnava in varsta de 49 de ani diagnosticata cu cardiomiopatie dismetabolica se interneaza acuzand : -ameteli -dispnee -palpitatii -parestezii -dureri precordiale sub forma de apasare In urma tratamentului simptomele se remit si se recomanda la externare urmatoarele : -regim hiposodat si hipolipidic -inerzicerea efortului fizic , fumatul si alcolul -tratament medicamentos cu : Propanolol 40 mg ½ tb x 2/zi |
|
|||
|
ROLUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
|||||||
|
1.Asistenta invata pacienta sa intrerupa consumul de tutun , alcool , cafea . Sa aiba o alimentatie bogata in fructe , zarzavaturi . -administreaza medicatia prescrisa -urmareste efectul medicamentelor -aplica tehnici de favorizare a circulatie , exercitii si masaje 2.Asistenta va recurge la alimentatia parentala bogata in vitamine -face bilantul lichidelor ingerate si cele eliminate -servaste pacienta cu alimente la temperatura moderata , la ore regulate si prezentate atragator -alcatuieste un regim alimentar hipocaloric 3.Rolul asistentei consta in urmarirea si notarea in F.O. a consistentei scaunelor , frecventa lor si eventual clisma evacuatorie -curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun -aplca creme protectoare -protejeaza patul cu aleza si musama 4.Planifica un program de exercitii in functie de cauza imobilitatii si capacitatea pacientei -suplineste nevoia si il serveste cu cele necesare 5.Asistenta invata pacientul tehnici de relaxare , exercitii de respiratie -noteaza in F.O. numarul orelor , calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi 6.Asigura timp suficient pentru imbracat si dezbracat , asigura pozitia sezanda daca bolnava ameteste -educa bolnava sa foloseasca haine largi si incaltaminte comoda fara sireturi 7.Asistenta aeriseste incaperea , face bilantul ingesta-excreta pe 24 h , schimba lenjeria de pat si de corp , mentine igiena tegumentelor 8.Asistenta face toaleta bolnavului , ajuta pacienta sa se imbrace , sa se dezbrace , sa se pieptene , sa-si taie unghiile , sa faca toaleta cavitatii bucale |
Recoltarea sangelui pentru analize de laborator VSH la 1h 40 mm (V.N. 8-12 mm) la 2h 55 mm (V.N. 12-20 mm) Colesterol-150mg% (V.N. 150-250 mg%) Lipide-530mg% (V.N. 500-700 mg%) Glicemie-1,01 mg% (V.N. 0,9 mg%) Acid uric-3,22 mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatina-0,6 mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree-70 mg% (V.N. 24 mg%) Hemoglobina-13,2% (V.N. 80%) Hematocrit-41% (V.N. 42%) Leucocite-8400 mm (V.N. 6000-8000 mm Tratamentul medicamentos se administreaza dupa urmatoarea schema de tratament : PROPANOL 40 mg tb (1/4 x 3) x 3 / zi PROPANOL 40 mg tb 1/4 x 3 / zi CIOCOLAX tb III/zi DIGESTIN tb 3/zi DIAZEPAM tb 1/zi |
|||||||
|
RORUL PROPRIU |
ROLUL DELEGAT |
|
-incurajeaza permanent pacienta , ii explica necesitatea interventiilor 9.Asigura conditii de mediu adecvate , impreuna cu pacienta stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistenti fizice 10.Linisteste pacienta referitor la starea sa , o familiarizeaza cu mediu -pune in valoare capacitatile si talentele pacientei 11.Asistenta ajuta bolnava sa identifice cauza , o incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile , o asigra de confidensialitate 12.Asistenta planifica impreuna cu bolnava activitati recreatve , evita suprasolicitarile -determina pacienta sa-si exprime sentimentele si emotiile 13.O antreneaza in desfasurarea activitatii preferate , o indruma spre activitati atractive si utile -aplica tehnici de ingrijire adaptate la nevoile pacientei 14.Asistenta stimuleaza dorinta de cunoastere , motiveaza importanta acesteia , organizeaza activitati educative , verifica insusirea cunostintelor de catre pacienta |
Statistica privind hipotensiunea arteriala
Romania este una din tarile
europene cu cea mai mare frecventa a bolilor cardiovasculare: in tara noastra,
rata mortalitatii cauzata de afectiuni cardiovasculare este de 61% din numarul
total al deceselor, fata de 37% in Uniunea Europeana si 53% in statele care au
aderat recent la UE(1). In cazul populatiei feminine din
In abordarea unor astfel de probleme, o situatie intalnita frecvent in cazul Romaniei este lipsa unor studii specifice cu privire la prevalenta anumitor patologii si factori de risc, precum si a eficacitatii unor interventii la nivelul populatiei din tara noastra; in lipsa acestora, este greu de stabilit o strategie eficienta si de urmarit eventualul progres in functie de criterii obiective.
Studiul National Transversal CARDIOZONE este
primul studiu privind factorii de risc cardiovascular la populatia adulta a
Romaniei, efectuat concomitent la nivelul intregii tari. El a fost realizat si
coordonat de prof. dr. Mircea Cinteza, ajutat de dr. Bogdan Pana, dr. Emil
Cochino si de numerosi medici practicieni din intreaga tara. La aceste eforturi
s-a adaugat o sustinere semnificativa din punct de
vedere financiar si logistic din partea companiei farmaceutice Ozone
Laboratories: o estimare a costurilor reprezentand doar contravaloarea
aparaturii medicale si a consumabilelor necesare realizarii masuratorilor depaseste
valoarea de 250.000 de euro. Din punct de vedere practic, Programul CARDIO-ZONE
a dotat peste 1.000 de medici specialisti si medici de
familie din intreaga
CONCLUZII
Hipotensiunea arteriala apare odata cu scaderea fortei decontractie a inimii (miocardite , endocardite , afectiuni vulvare stabilizate) , apoi in caz de insuficienta circulatorie periferica , prin relaxarea peretilor vasculari (ca in vasodilatatia paralitica a bolilor infectioase) , in caz de reducere a masei sangelui (hemoragii , diaree , varsaturi , transpiratii abundente) , precum si in unele tulburari endocrine (de exemplu insuficienta glandelor supra renale) .
In orele de prectici si apoi elaborand aceasta lucrare am inteles ca dialogul bine condus cu pacientul este o intalnire si o scurta conspiratie contra bolii .
Asistam azi la un razboi declarat impotriva suferintei in general desi domeniul sau nu este omogen ca semnificatie , intensitate si nivele . Umilitoarea suferinta fizica nu egaleaza si desigur , nu are "forta" distructivei dureri morale .
In prima faza , cand i se aduce la cunostinta unui bolnav ca are hipotensiune arteriala acesta intra in panica datorita "inrudirii" termenului de cu hipertensiunea arteriala al carui risc si pericol este cunoscut de mare majoritate a oamenilor . De aceea se impune sa i se explice bolnavului diferenta dintre HIPER si HIPOtensiunea arteriala , amintind chiar concluzile de longevitate ale hipotensiunii arteriale .
In concluzie , vorbim de hipotensiune arteriala cand valorile tensiunii maxime , la adut, scad sub 100 mm Hg si cand persoana cu aceste valori tensionale arteriale scazute prezinta fenomene subiective suparatoare .
Se cunosc valori tensionale scazute la persoane care nu au nici un fel de suferinta subiectiva , de obiciei la vagotonoci , adica la cei care au un debit circulator pe minut scazut, o rezistenta periferica ceva mai crescta si , cu toate acestea , nevoile circulatorii sunt acoperite .
Hipotensiunea arteriala poate fi primara , secundara si ortostatica .
hTA secundara se constituie ca un simptom in cadrul bolii respective si poate aparea dupa unele boli infectioase , in anemiile savere , boli casectizante (cancer , TBC) in cursul sindroanelor endocrine (boala Addison , mixedem) , in boli ale ficatului (ciroza) , in sceroze cerebrale , pot aparea de asemenea in infarct miocardic , in varice extinse ale membrelor inferioare , in distrofie alimentara . Tratandu-se afectiunea de baza , valorile TA tind sa se normalizeze .
Impotant pentru pacientii cu hTA esentiala este sa li se explce diagnosticul , prevenire accentuarii afectiuii prin psihoterapie . Psihoterapia are o mare eficienta in tratamentul pacientilor cu hipotensiune arteriala , astfel , acestia vor invata sa nu se panicheze la aparitia unei usoare indispozitii , vor sti s-o depaseasca si vor invata importanta respectarii unui program echilibrat de viata .
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3406
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
