PROPRIETATILE MUSCHIULUI

PROPRIETATILE MUSCHIULUI

1. Excitabilitatea

2. Contractilitatea

3. Extensibilitatea

4. Elasticitatea

5. Tonicitatea

6. Troficitatea

1.Excitabilitatea - capacitatea de a raspunde la un stimul

2. Contractilitatea - se intalnesc in organism 2 tipuri de contractii: izometrice si izotonice.

Contractia izometrica - se desfasoara cu dezvoltarea unei tensiuni intre capetele muschiului care isi pastreaza constanta lungimea si astfel, muschiul efectueaza lucru mecanic static. Energia necesara contractiilor izometrice este furnizata de glicoliza anaeroba.

Contractia izotona - se produce cu scurtarea muschiului, tensiunea ramane constanta. Acest tip dezvolta lucru mecanic dinamic, iar energia necesara vine mai ales din degradarea oxidativa a glucozei.

In ceea ce priveste forta dezvoltata de un muschi, aceasta depinde de:

1. lungimea initiala a muschiului.

Se refera la lungimea initiala a sarcomerului. Forta dezvoltata de un muschi este maxima la o lungime initiala a sarcomerului de 2,2 m..Aceasta este distanta la care miofilamentele de actina si miozina stabilesc un numar maxim de contacte.

2. frecventa stimulilor.

Secusa reprezinta raspunsul contractil la actiunea unui singur stimul nervos. Are 3 perioade:

- prima : 2 msec - perioada de latenta (timpul scurs de la aplicarea stimulului pana la

debutul contractiei)

- a doua : contractia

- a treia : relaxarea

O secusa dureaza aproximativ 10 msec pentru muschii rapizi si 100 de msec pentru muschii lenti. Daca se aplica mai multi stimuli, aspectul contractiilor depinde de frecventa aplicarii lor.

La o frecventa joasa contractiile pot apare ca o suita de secuse. Odata ce frecventa creste relaxarea nu este completa, contractia se sumeaza si se inregistreaza tetanosul incomplet. La o frecventa si mai mare a stimulilor muschiul nu main apuca sa se relaxeze deloc si se inregistreaza tetanosul complet.

Tensiunea dezvoltata de muschi in timpul tetanosului complet este de 14 ori mai mare decat cea dezvoltata de o singura secusa.

3. nr. de unitati motorii activate.

Cand la muschi soseste un impuls nervos slab sunt antrenate in contractie putine unitati motorii si pe masura ce intensitatea stimularii creste sunt antrenate in contractie tot mai multe unitati motorii → fenomenul de recrutare.

4. suprafata de sectiune

Forta de contractie a unui muschi nu depinde de lungimea lui ci de suprafata de sectiune adica de numarul de fibre musculare, respectiv miofibrile, continute .

3. Extensibilitatea - capacitatea unui muschi de a se intinde sub actiunea unei forte din exterior

4. Elasticitatea - capacitatea muschiului de a reveni la forma si dimensiunile initiale.

5. Tonicitatea - starea de semicontractie permanenta a muschiului din organism.

Tonusul muscular este determinat de descarcarea asincrona de impulsuri de catre neuronilor motori α din coarnele anterioare medulare. Datorita descarcarilor asincrone, unele unitati motorii sunt contractate iar altele relaxate.

Tonusul are importanta in:

- amortizarea elestica a miscarilor

- termoreglare: se transforma in frison termic, generator de caldura

6. Troficitatea - muschii isi pastreaza functionalitatea atunci cand sunt folositi. Fie stimularea nervoasa fie electrica directa mentin troficitatea muschiului. Intreruperea impulsurilor nervoase spre muschi duce la atrofie musculara. Pe de alta aprte, folosirea in permanenta a muschilor produce hipertrofie.

Manifestari asociate contractiilor musculare

1. Producerea de caldura

Muschii produc caldura atat in repaus cat mai ales in activitate, eliberarea de caldura de catre muschii activi precede contractia, o insoteste si urmeaza contractia. Din intreaga energie eliberata in muschi in activitate, aproximativ 25% se transforma in lucru mecanic, iar restul este eliberata ca si caldura.

Caldura care insoteste activitatea musculara se compune din 2 entitati egale cantitativ:

- una initiala - cuprinde caldura de activare, de scurtare si de relaxare

- una tardiva - eliberata aprox. inca o ½ h dupa ce contractia musculara a incetat.

In toate etapele contractiei - activare, scurtare, relaxare - se elibereaza caldura.

2. Fenomene electrice asociate contractiei

Electromiografia = inregistrarea activitatii electrice a muschiului in activitate. Aceasta activitate electrica este data de depolarizarea si repolarizarea fb. musculare

Electromiografia este de 2 feluri:

- elementara - inregistreaza activ. electrica a unei singure unitati motorii

- globala - inregistreaza activ. electrica a mai multor unitati motorii

EMG globala si-a dovedit utilitate in fiziologia cav. orale la studiul rolului mm. masticatori - a duratei de timp si a proprietatilor cantitative in care acestia intervin in diferite etape ale masticatiei. In patologie, EMG are 2 mari utilizari:

- stabilirea pozitiei de repaus a mandibulei si diagnosticul disfunctiilor ocluzale. In acest

caz, EMG prezinta unde de amplitudine si durata neregulate datorita spasmului unor fibre

musculare. Acestea dispar la rezolvarea corecta a disfunct. ocluzale.

- diagnosticul si terapia disfunctiilor articulatie temporo-mandibulare

EMG reprezinta o metoda cantitativa de apreciere a prezentei, evolutiei si efectelor terapiei in disfunctiile mm. cranio-faciali.

ROLURILE MUSCHILOR STRIATI

1. Locomotie si miscari active

2. Mentinerea posturii

3. Unii mm. striati inconjoara orificii si au rol de sfinctere

4. Mm. diafragm - rol in ventilatia pulmonara

5. In 1/3 superioara a esofagului este prezenta musculatura striata cu rol in deglutitie

6. In termoreglare

7. Rol estetic

REFLEXE MIOTATICE

Act reflex - react. de raspuns involuntar si inconstient la actiunea unui stimul asupra

unui receptor

- are la baza arcul reflex

Reflexele miotatice directe

Au ca receproti fusurile neuromusculare, alcatuite din 7 pana la 10 fibre musculare modificate: prezinta striatiuni doar la capete, aceste fb. musculare sunt cuprinse intr- o capsula cinjunctiva care se insera fie pe tendoane, fie pe fasciile conjunctive ale fibrei musculare contractile.

Fusurile neuromusculare sunt dispunse in paralel cu fibrele musculare striate, iar fibrele care apartin fusurilor sunt de 2 tipuri: fb. ale sacului nuclear, fb. ale lantului nuclear.

Fb. fusurilor au inervatie motorie si aceasta vine de la neuronii motori γ situati in coarnele anterioare ale maduvei. Pe de alta parte, fibrele intrafusale au inervatie senzitiva.

Fb. senzitive sunt de 2 tipuri:

- se infasoara pe lantul nuclear si fac sinapsa direct cu neuronii α care inerveaza unitatea

motorie respectiva sau fac sinapsa cu un neuron intercalar

- anulospiralate - culeg informatia de la fibrele si nucleii sacului, atat de la fb. sacului

nuclear cat si de la fb. lantului nuclear, au o viteza mare de transmitere si fac sinapsa

direct cu neuronul motor α ce inerveaza unitatea motorie respectiva

Terminatiile senzitive anulospiralate sunt responsabile de efectul dinamic al reflexelor miotatice deoarece descarca impulsuri in perioada initiala a alungirii portiunii centrale a fb. intrafusale. Fb. in buchet - eflorescente - det. reflex miotatic static deoarece descarca impulsuri pe toata durata alungirii portiunii centrale a fb. intrafusale.

Reflexele miotatice - sunt declansate de intinderea portiunii centrale a fb. intrafusale, iar reactia de raspuns este contractia fb. extrafusale sau a fb. contractile propriu-zise. Portiunea centrala a fibrelor extrafusale se poate alungi in 2 moduri :

- prin alungirea muschiului → odata cu alungirea fibrelor extrafusale

- contractia capetelor fb. intrafusale determinata de impulsuri motorii care vin de la

motoneuronii γ.

Rolurile reflexelor miotatice

1. mentin pozitia antigravitationala - se opun prin contractie alungirii mm. extensori

2.efectuearea miscarilor active

- transforma contractia brusca sau smuciturile in contractii gradate. Impulsurile nervoase care ajung la neuronii motori α pe calea fasciculelor piramidale vin precum salve de impulsuri a caror intensitate variaza de la un moment la altul. Fusurile amortizeaza miscarile bruste.

- fusurile actioneaza ca niste servomecanisme. SNC compara in permanenta lungimea fibrelor extrafusale cu cea a fb. intrafusale. Cand lungimea fb. extrafusale o depaseste pe cea a fb intrafusale descarcarea de impulsuri nervoase in fusuri CRESTE. Pe de alta parte, cand fb. intrafusale sunt main scurte decat cele extrafusale, rata de descarcare in fusuri scade. Dar SNC odata cu impulsurile trimise la neuronii motori α in cursul miscarilor voluntare trimite impulsuri nervoase si la neuronilor γ - fenomenul se numeste coactivare- in tot cursul contractiei, fusul neuromusc. Ramane activ.

.

3. rolul in mentinerea tonusului muscular, acesta fiind realizat prin asa numita bucla γ. Neuronii motori γ primesc impulsuri in permanenta de la fasciculele reticulo-spinale. Fb. motorii γ inerveaza capetele fb. care se contracta si determina alungirea fusului neuromuscular. Aceasta alungire este sesizata de fb. senzitive ale fusului neuromuscular care o conduc la maduva, la neuronii motori α si det. contractia muschiului. Tonusul muscular este redus in timpul somnului cand impulsurile transmise prin fasc. Reticulo-spinal scad. Pe de alta parte, tonusul creste in stari de anxietate

REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT

Este declansat de excitarea corpusculilor tendinosi Golgi. Acestia se gasesc la locul de insertie al fb. musculare pe tendon si sunt asezati in serie cu fb musculare striate. Excitarea corpusculilor tendinosi prin contractia mm este culeasa de fb senzitive care merg la maduva si prin intermediul unor neuroni intermediari si inhiba neuronii motori α → reactia de raspuns este blocare contrctiei musculare.

Rolul corpusculilor tendinosi si al reflexelor miotatice inversate pe care ei le declanseaza este acela de a evita rupturile musculare sau dezinsertia mm. de pe tendoane.