Pielea - Rolul pielii si Reinnoirea pielii

Pielea

Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea intinsǎ a unui om adult acopera o suprafatǎ de circa 2 metri patrati, cam cat un cearceaf obisnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce inseamna cam a douǎzecea parte din greutatea intregului corp.

Grosimea pielii variaza intre 0,5 si 5 mm. Este relativ subtire in regiunile corporale putin expuse la uzurǎ sau presiune, si mai groasǎ pe suprafetele care sunt mai solicitate, de exemplu pe talpi.

La microscop se poate observa cǎ pielea este formatǎ din douǎ straturi. Stratul extern cornos al epidermei este format din 20 - 30 de randuri de celule moarte. Aceste celule sunt asezate una peste alta, asemeni unor tigle, de aceea pielea se intinde cu usurintǎ in timpul miscarii. In fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzeaza, fiindca celulele moarte sunt inlocuite in permanentǎ cu altele noi.

Reinnoirea pielii

Sub epidermǎ, in stratul germinativ, celulele se aflǎ intr-o continuǎ diviziune. Celulele nou formate sunt apoi incarcate cu o proteinǎ rezistentǎ, cheratinǎ, care determinǎ cheratinizarea celulelor. Pe mǎsura ce iau nastere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi impinse spre exterior. O celulǎ ajunge in stratul extern in trei - patru saptamani, aceasta fiind durata ei de viatǎ. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia vizibili. Un om in timpul vietii pierde sub aceastǎ formǎ aproximativ 18 kg piele.

Sub epidermǎ se gasesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentii numiti melaninǎ, pentru a ne proteja de efectele daunatoare ale radiatiilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai inchisǎ la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzeaza, dacǎ este expusǎ la soare. Mai tarziu, melanina migreaza spre suprafata pielii si se desprinde impreunǎ cu celulele moarte - pielea bronzatǎ devine palidǎ cu timpul. La cei cu pielea mai inchisǎ, melanina este produsǎ in cantitati mai mari.

Rolul pielii

Apara interiorul organismului de loviri, taieri, ploaie si vant, radiatii, luminǎ solarǎ puternicǎ si bacterii.

Dacǎ taiem sau julim epiderma, pielea se vindecǎ fǎra cicatrice.

Terminatiile nervoase ale pielii sunt excitate sub efectul presiunii usoare, a presiunii puternice, sau a durerii. In varful degetelor existǎ deosebit de multe terminatiuni de acest gen.

In epidermǎ, sub influenta razelor solare se formeaza vitamina D.

Transpiratia joacǎ un rol important in eliminarea excesului de sare precum si a altor substante.

Igiena corpului se concordeaza cu activitatea corecta a organismului, duce la imbunatatirea schimbului de substante, circulatiei sangvine, digestiei alimentare, respiratiei, dezvoltarii posibilitatilor fizice si intelectuale a omului.

Igiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii.

Pastrarea pielii in curateniei e necesara la activitatea ei normala. Colbul, nimerind pe piele si amestecandu-se cu excretiile sarate a sudorii, astupa canalele de excretii glandelor sudaripare, astfel incalcand regimul normal functional al pielii.

Deci, pe piele se pot acumula microorganisme patogene, care sunt periculoase pentru viata si sanatatea omului. Aflarea sistematica a pielii sub actiunea murdarii poate duce la dezvoltarea diferitor boli.

De aceea e foarte important regulat de a spala corpul cu sapun si apa fierbinte. Sapunul elimina excretiile glandelor sudaripare, deschide apoi accesul spre piele, apa fierbinte faciliteaza la dilatarea porilor si la curatirea lor.

Dupa fiecare antrement, competitie e necesar de a se spala bine sub un dus cald si cu sapun. Deasemenea e necesar de a introduce in regimul personal al zilei frecarile cu prosop si udarea cu apa (daca nu este posibilitatea de a lua dus) dupa efectuarea gimnasticii de dimineata.

Ingrijirea parului necesita o acuratete deosebita, pentru ca in par deseori nimereste colbul si murdaria. Copiilor li se recomanda de a se freza scurt. Frecventarea saptamanala a baii nu face exceptie de la spalarea regulata de dimineata. Spalarea se face pana la brau cu apa de temperatura camerei.

Mainile trebuie spalate cu sapun mai multe ori pe zi. Cu maini omul efectuiaza cele mai diferite lucruri, se deaceea ele si cel mai tare se murdaresc.

Unghiile de pe maini trebuie taiate si permanent pastrate in curatenie. In murdaria ce se aduna sub unghii de cele mai deseori se retin microbii.

Asa ingrijiri necesita nu doar mainile, dar si picioarele. Ranile posibile ca apar la folosirea incorecta a incaltamintei sportive trebuie de uns cu iod si de bandajat cu tifon curat.

In cazul ca aveti picioare ce se asuda repede si intens, atunci trebuie zilnic inainte de somn sa spalati picioarele in apa racoare si sa la ungeti printre degete cu tifon umezit un solutie de 10% de formalina sau galimanaina, praf de acid boric.

Curatirea zilnica a dintilor cu pasta de dinti apara dintii de deteriorarea lor timpurie, intareste gingiile si elimina mirosul neplacut din gura. Curatirea dintilor se face doar cu peria personala, si curatirea dintilor se face cu peria de sus in jos, ci nu dintr-o parte in alta. Dintii trebuie curatiti seara, iar dimineata doar de clatit gura.

Dinti buni si sanatosi - conditie excelenta pentru digestia normala.

Supraincalzire si racire

Sub epidermǎ se intinde derma, mai groasǎ decat precedenta. Portiunea superioarǎ a acesteia este intesatǎ de o retea de colagen si elastinǎ, care sunt niste proteine deosebite. Acestea asigurǎ elasticitatea si flexibilitatea pielii.

In dermǎ se gasesc numeroase vase sangvine. Atunci cand ne este cald, capilarele se dilatǎ, si se umplu de sange. Dacǎ suprafata pielii este strǎbǎtuta de mai mult sange, organismul pierde o cantitate mai mare de cǎldura, adica se raceste. Din acest motiv ne inrosim in cǎldura mare. Dacǎ ne este frig, capilarele sangvine din dermǎ se ingusteaza, pentru a pierde mai putinǎ cǎldura, iar pielea devine palidǎ.

Sangele care curge prin aceste vase sangvine extrem de subtiri transportǎ substantele nutritive sub cele douǎ straturi ale pielii, iar de acolo va transporta produsii de catabolism. Dacǎ pielea este traumatizatǎ, in locul ranii sangele se coaguleaza si inchide plaga. Cicatricea formatǎ protejeaza impotriva agentilor patogeni si a pierderii exagerate de sange.

In dermǎ se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase ( receptorii ) care se ramificǎ in epidermǎ. In portiunea superioarǎ a dermei se gasesc receptorii tactili, sau asa numitii corpusculi Meissner, care percep presiunile usoare. Ceva mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura, respectiv corpusculii Krause, responsabili de perceperea frigului. Spre marginea inferioarǎ a dermei se gasesc corpusculii Vater - Puccini, care au rol de a percepe presiunile puternice. Dacǎ aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier, sub efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau cǎldura, acesta va actiona muschii corespunzatori, de exemplu pentru a retrage mana de pe o canǎ fierbinte.

In adancul dermei se aflǎ glandele sudoripare, formate dintr-o aglomerare de tubulete intortocheate; au un rol indispensabil in reglarea temperaturii corporale. Aceste glande produc acel lichid apos, putin sarat - transpiratia, care se infiltreaza prin pori la suprafata pielii, dacǎ ne este foarte cald. Transpiratia, in timp ce se evaporǎ, ne raceste corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 250 - 500 de ml de transpiratie. In zilele foarte calduroase insǎ, putem evapora chiar si 2 l de sudoare.

Un om are in total in jur de 3 milioane de glande sudoripare, greutatea totalǎ atingand 100 de grame. Existǎ deosebit de multe glande sudoripare pe fatǎ, la subrat, in palmǎ si in talpǎ. In palmǎ de exemplu, gasim 350 de glande sudoripare pe centimetru patrat, in timp ce in dosul palmei doar 200.

Transpiratia ne ajutǎ si la apucarea unor obiecte. Sudoarea acopera in strat subtire brazdele degetelor noastre, usurand prinderea unor obiecte cu suprafata netedǎ.

Raia

Este o boalǎ de piele foarte neplǎcuta. Este produsǎ de un arachnid marunt - raia. Traieste la suprafata pielii, sau imediat sub ea, hranindu-se cu celulele moarte, descuamate.

Raia femelǎ sapǎ galerii in piele, unde isi depune ouale. Larvele eclozionate isi sapǎ drumul spre suprafata pielii, unde devin adulte. Simptomele raii apar in momentul in care femelele patrund in piele. Deseori apar linii subtiri rosii intre degete. Dupa o vreme apar eruptii de culoare rosie, iritate pe corp. Cu exceptia capului, acestea pot atinge intregul corp, dar sunt mai frecvente la nivelul coatelor, talpilor, gleznelor.

Eruptiile provoaca mancarime puternicǎ, bolnavul se scarpina des, mai ales atunci cand se incalzeste pielea. Raia poate fi tratatǎ usor cu unele unguente, dar fiind o boalǎ transmisibilǎ, se vor trata toate persoanele care au venit in contact cu bolnavul.

 

Tipuri de piele

Exista patru tipuri diferite de piele:Pielea normala, grasa , uscata si mixta.

Pielea normala: este un tip de piele intilnita numai la copilul mic,sanatos, inainte de pubertate.Este fina,catifelata, mata si elastica,deoarece tesutul sau conjunctiv de sustinere este dens si fibrele de colagen si elastina sunt de buna calitate.Foarte putini adulti au asemenea tip de piele se daca o se bronzeaza greu si au tendinta la cuperoza.

Pielea grasa: se recunaoste usor prin faptul ca este groasa, prezinta o crestere a numarului si activitatii glandelor sebacee, de aceea privita atent se vad porii dilatati,uneori inchisi de puncte negre cu aspect lucios , uneori galben sau cenusiu murdar.

Pielea uscata: este rugoasa, aspra , lipsita de elasticitate, poate apare la toate virstele, prin pierderea sau diminuarea filmului hidro-lipidic de suprafata, prin deshidratarea stratului cornos sau prin tulburarea procesului de keratinizare.Acest tip de piele este fragil,brazdat de riduli sau riduri si se irita usor .Privita de aproape se poate observa descuamarea, adica dezlipirea celulelor moarte si uscate de pe stratul superior al pielii .

Pielea mixta: se intilneste la cei la care fruntea, nasul, barbia are un aspect stralucitor, gras, in timp ce obrajii au o piele fragile si fina.

Metoda cea mai simpla de a diferentia aceste tipuri de piele este prin aplicarea unei lame de sticla mata sau de foita de tigara pe piele.Dupa citeva minute de apasare pielea grasa lasa urme de grasime pe foita sau lama facind-o transparenta.

In general, tinerii (atat baietii cat si fetele) au pielea grasa, deoarece, datorita hormonilor androgeni produsi la pubertate, exista o hipersecretie sebacee.