RABIA (TURBAREA, LYSSA)

RABIA (TURBAREA, LYSSA)

DEFINITIE: boala infectioasa cauta determinata de virusul rabic transmisa de la animale la om prin muscatura, caracterizata printr-o encefalo-mielita cu evolutie letala.

ETIOLOGIE:

virusul rabic face parte din familia Rhabdoviridae

este virus ARN

aspect cilindric, cu varf alungit (profil de glonte) avand in interior o nucleoproteina filamentoasa

masoara 120-200 nanometri, se conserva in timp indelungat la temperaturi joase

este distrus de UV, fiind omorat in 5 minute la 60 grade Celsius

sensibil la alcool, bromocet

EPIDEMIOLOGIE

boala este raspandita pe tot globul, exceptie Australia, Antarctica

este o boala a animalelor care constituie rezervorul de virus

se deosebesc doua tipuri de rezervoare de virus rabic:

rezervorul domestic: caine, pisica, bovine, cabaline, porcine

rezervorul silvatic: vulpi, lupi, bursuci, coiote, sconx, vidre, sobolani, soareci, iepuri, vampirii hematofalci: liliecii.

mod de transmitere:

Rabia este transmisa la om prin muscatura animalelor turbate care contin in saliva lor virusul rabic

saliva poate infecta omul si prin contact cu solutii de continuitate a tegumentului

virusul se elimina prin saliva inca din incubatie

muscaturile de lup prin profunzimea lor sunt cele mai grave, risc 47-50

virusul rabic se elimina prin urina, laptele animalelor turbate

rabia nu este practic transmisibila de la om la om, dar o modalitate de infectie ar fi prin transplant de cornee, 5 cazuri in lume

Rabia la animale incubatia variaza intre 14-60 zile, 6-8 luni

cainii imunizati activ nu se imbolnavesc de rabie

vaccinarea antirabica impiedica imbolnavirea dar nu si infectarea lor

rabia la vulpi: schimbari de caracter intra in sate, pierd teama de om, se lasa prinse, infectii inaparente cu prezenta virusului in creier au fost puse in evidenta la vulpile argintii

turbarea la animale comporta 2 forme.

forma furioasa, observata mai frecvent la caine care devine agitat, rataceste peste tot, musca, sare dupa obiecte imaginare

forma paralitica aparand la inceput o paralizie a trenului posterior si a muschiului masticator

PATOGENIE

virusul rabic introdus in organism printr-o poarta de intrare cutanata se propaga centripet spre SNC prin nervii periferici cu o viteza de 3 mm/ora

virusul rabic se gaseste in maduva spinarii dupa 48 ore si in creier dupa 72 ore de la inoculare (experimental soarece)

infectia locala nu duce intotdeauna la boala deoarece din persoanele muscate de animale turbate numai o parte fac rabie

imbolnavirea de rabie depinde de doza infectanta, de numarul muscaturilor, de profunzimea si sediul lor

cele mai rabigene sunt muscaturile la gat si cap

mecanismul mortii in rabie se explica prin encefalita rabica si predominant prinderea trunchiului prin insuficienta respiratorie si tulburari circulatorii

histopatologic patognomonici pentru encefalita rabica sunt corpusculii Babes - Negrii

TABLOUL CLINIC

incubatia 20-60 zile, extreme 8 zile - 2 ani, cazuri citate cu incubatie 20 ani

faza prodromala bolnavul prezinta:

modificari de caracter, cefalee, indispozitie, depresie, excitatie

la nivelul ranii: iritatie locala, durere intermitenta

hiperestezie cutanata si sensibilitate fata de lumina si zgomot

voce ragusita, anorexie, hipersecretie salivara, tulburari la inghitire

perioada de excitatie: bolnavul prezinta uneori forma furioasa

hidrofobie, teama de a inghiti apa, contractura dureroasa a musculaturii faringiene

excitabilitate extrema, agitat furios

aerofobie, aparitia spasmului la un curent de aer

hiperacuzie, miros exagerat

halucinatii, insomnie

crizele spasmodice devin dese, dispnee, voce ragusita, neputand inghiti, saliva curge din gura

febra, tahicardie

rabia paralitica:

rabia transmisa de vampiri, evolutia paralitica de la inceput

bolnavul are parastezii, zace, somnolent, nu are hidrofobie

paraliziile au caracter ascendent Landry, constienta pastrata

LCR: citologie crescuta 90% mononucleare

evolutia rabiei se poate prelungi 14-21 de zile in cazurile tratate intensiv

DIAGNOSTIC

date clinice, epidemiologice, laborator

examene laborator: izolarea virusului rabic din saliva bolnavilor, inoculare intracerebrala la soarece, paralizie, histopatologic incluziile Babes-Negrii prezente

imunofluorescenta rezultate rapide

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

rabiofabia

encefalite acute diverse

poliomielita

psihoze

tetanosul

delirium tremens

encefalo-mielita postvaccinala care apare dupa vaccinarea antirabica

PROGNOSTIC

infaust

orice caz de rabie se termina prin deces

TRATAMENT

izolare, camera individuala

imobilizare, legaturi speciale

personal extrem de protejat

toate obiectele atinse de bolnav si contaminate cu saliva vor fi distruse

dezinfectia finala a camerei reprezinta o urgenta

tratamentul simptomatic urmareste calmarea bolnavului, sedative, tranchilizante, fenotiazinice, barbiturice, terapie intensiva, imunostimulare

PROFILAXIE

masuri in cazul unor plagi rabigene:

tratament local al plagii: solutii dezinfectante, apa si sapun, alcool, cauterizarea plagii

in cazuri bine motivate aplicari locale cu ser antirabic sau infiltratie cu ser antirabic sau imunoglobuline specifice

plaga nu se sutureaza cateva zile

profilaxia specifica se face cu:

ser antirabic - 40 UI/Kg corp sau Imunoglobuline 20 UI/Kgcorp

vaccin antirabic - se incepe imediat dupa muscatura rabigena in 7 injectii subcutane zilnic urmate de 2 doze a 0,25 ml i.d. in ziua 10 si 14. Rapel 30-90-a zi

REACTII SI COMPLICATII POSTVACCINALE

reactii alergice, locale

reactii neurologice grave ca encefalita postvaccinala, mielita, polinevrita sau nevrite periferice

frecventa complicatiilor creste cu cat numarul injectiilor este mai mare

patogenia acestor reactii este alergica prin sensibilizare la substanta nervoasa din vaccin

tratamentul: corticoterapie, plasmafereza