Schimburile respiratorii

Schimburile respiratorii

Factori de risc

Tabagismul. Obiceiul de a fuma este factor etiologic si agravant in cazul bronhopneumopatiilor nespecifice si al cancerului bronho-pulmonar. Riscul de imbolnavire creste proportional cu numarul tigaretelor fumate pe zi si durata in ani a fumatului. Riscul de neoplasm bronho-pulmonar la marii fumatori (peste 25 tigarete pe zi) este de peste 40 de ori mai mare decat la nefumatori. Incidenta cancerului respirator este in crestere, ocupa locul intai al mortalitatii prin neoplazii.

Fumatul de tigari cu continut redus de gudron si nicotina reduce cu 20I riscul la barbati si cu 40I la femei. Trabucurile si pipa reduc de asemenea rata mortalitatii fata de fumatorii de tigari. Asocierea la fumat si a altor factori de risc creste mult morbiditatea si mortalitatea.

Efortul fizic. Astazi este recunoscut faptul ca efortul fizic poate induce criza de astm bronsic: exercise-induced asthma". De asemeni, in efort creste frecventa respiratorie si volumul de aer ventilat. Daca acesta este incarcat cu praf alveolar (sub 5 microni diametru aerodinamic) sau cu gaze iritante, ele vor patrunde in proportie crescuta in caile respiratorii si pulmoni favorizand aparitia unor fenomene iritative (bronsite), a fibrozelor pulmonare, s.a.

Factorii psihici favorizeaza adesea instalarea/agravarea unor fenomene respiratorii. Pot fi: emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice, personalitate nevrotica. Cumulul mai multor evenimente existentiale stresante, mareste susceptibilitatea individului la boala.

Carentele in apararea generala antiinfectioasa. Sunt legate de varsta inaintata, debilitate, casexie, diabet zaharat, alcoolism cronic, imobilitate prelungita, fumat, s.a. Infectiile respiratorii repetate (bronsite cu Haemofilus Influenzae, Virus Sincitial respirator, etc.) creeaza conditii favorabile aparitiei altor boli respiratorii, cu evolutie cronica.

Habitatul Confortul termic, numarul de persoane ce locuiesc intr-o incapere, ventilatia (aer viciat, aer conditionat), tipul de incalzire (sobe cu gaz, carbuni - pericol de intoxicatie cu oxid de carbon), prezenta mucegaiurilor, localizare in zona industriala, pe artera cu trafic intens, s.a. sunt factori ce insumati, alaturi de materialul de constructie si mobilier pot concura la aparitia unui sindrom specific, "sick building syndrome".

Conditiile meteorologice influenteaza cert starea respiratorie prin valori extreme si variatii mari ale: temperaturii (infectii acute ale cailor respiratorii superioare, bronsite, pneumonii), umiditatii relative (cresterea umiditatii relative favorizeaza aparitia unor boli infecto-contagioase, dar si alaturi de frig, in anotimpul rece duce la o marire a frecventei hemoptiziilor la tuberculosi), presiunii atmosferice (disbarismul favorizeaza crizele de astm bronsic, iar in conditii de hipobarism se produce scaderea presiunii oxigenului in aerul alveolar ce duce la afectarea saturarii cu oxigen a sangelui), electricitatii atmosferei, aeroionizarea sa (cresterea incarcarii cu aeroioni mari, pozitivi favorizeaza aparitia senzatiei de sufocare, crizele de astm, hemoptiziile, agravarea unei tuberculoze pulmonare). Conditiile sezoniere favorizeaza aparitia de epidemii: viroze respiratorii, gripa, cu incidenta maxima in lunile ianuarie-februarie.

Poluarea mediului inconjurator (inclusiv fumatul pasiv) prin: industrializare (fumuri, ce contin in principal particule de dioxid de siliciu liber cristalin, azbest, bioxid de sulf, oxizi de azot, bioxid de carbon, microorganisme, etc.), urbanizare (gaze de esapament, fibre de azbest in intersectii, fum, noxe rezultate din termocentrale, constructii civile si de drumuri), noxe domestice (praf, gaze de ardere, detergenti, praf microbian, s.a.),. Cancerul pulmonar este de circa 9 ori mai frecvent in orasele poluate decat in mediul rural. Factorii de mediu ambiant intra de la nastere sau pe perioade lungi de timp ca risc pentru individ sau comunitate.

Expunerea profesionala la aeropoluanti si conditii necorespunzatoare de microclimat la locul de munca duce la aparitia sau/si agravarea unor simptome si chiar boli. Noxele profesionale cu impact respirator pot fi: pulberi (aerosoli solizi si lichizi, de natura minerala, vegetala, animala microorganisme), gaze, vapori, substante radioactive, gaze ionizante. Trebuie subliniat ca in patologia profesionala un loc important ca frecventa si gravitate este ocupat de afectiunile respiratorii: pneumoconioze si bronhopneumopatii profesionale neconiotice (afectiuni alergice, astm bronsic profesional, bisinoza, plamanul toxic, febra metalelor, febra polimerilor, unele bronsite cronice legate de expunerea la toxice iritante cu agresiune lenta; etc.).