Tusea convulsiva

Tusea convulsiva

Definitie

Boala acuta, infectioasa, extrem de contagioasa, specific umana, determinata de bacili din genul Bordetella pertussis si parapertussis, caracterizata prin tuse in accese, afectarea starii generale, risc mare de complicatii, cu imunitate durabila. Este cunoscuta popular sub numele de "tuse magareasca".

Etiologie

Bordetella pertussis si parapertussis sunt cocobacili gram negativi. Bordetella pertussis este implicata in 95% din cazurile de boala. Cocobacili cresc greu pe medii speciale cu sange, mediul de electie ar fi: Bordet-Gengou. Atat in vitro cat si in vivo germenii parcurg un proces prin care se degradeaza biologic. Faza 1 corespunde germenilor cu calitati biologice complete (patogenitate si virulenta, rezistenta in mediu culturabilitate) dupa care trec succesiv in fazele 2, 3 si 4, forme adaptative care isi virulenta si chiar infectivitate.

Secreta o serie de toxine ce le ofera patogenitatea:

toxina clasica pertussis

hemaglutinina filamentoasa

citotoxina

toxina dermonecrotica

hemolizina

Epidemiologie

Rezervorul de infectie este strict uman prin bolnavi acuti cu forme tipice, atipice de boala.

Contagiozitea incepe din ultimele zile de incubatie si se extinde in primele doua saptamani ale perioadei de stare. Bolnavii transmit germenii direct prin picaturi de saliva si indirect prin obiecte contaminate.

Receptivitatea este generala chiar si la nou nascuti, acestia nu mostenesc anticorpi protectori materni, nu traverseaza placenta si nu se elimina prin laptele matern.

Poarta de intrare este respiratorie.

Patogenie

Germenul se fixeaza si se multiplica la nivelul mucoasei traheobronsice, nefiind invaziv. Inflamatia locala determina iritarea continua a terminatiilor nervoase vagale ce servesc ca aferente reflexului de tuse. Prin repetarea tot mai frecventa se constituie la nivel cortical un focar de excitatie dominanta la nivelul proiectiei centrului tusei care va ajunge sa atraga alte proiectii corticale, chiar cu formarea unor reflexe conditionate patologice.

Toxinele eliberate de Bordetela pertussis difuzeaza in organism determinand manifestari de boala generala modificari ale hemoleucogramei.

Tabloul clinic

Incubatia: 1-3 saptamani.

Invazia dureaza cca. 2 saptamani cu tuse simpla pana cand aceasta imbraca aspectul caracteristic. Pacientul este afebril fiind considerat ca o traheobronsita banala.

Faza de stare incepe cand tusea devine caracteristica: aceasta este profunda, survine in accese, 10-20 in formele medii, 30-50 in formele severe / 24h. Acestea se constituie din chinte repetate, fiecare chinta avand un inspir profund (repriza), suierator din cauza stramtarii caracteristice a glotei, urmat de o succesiune de sacade expiratorii de tuse care evacueaza cam tot aerul ce se poate disponibiliza; cu sau fara o apnee trecatoare se reia chinta cu o noua repriza. Accesul se termina frecvent prin varsaturi.

Tusea este chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie, rareori se elimina un mucus aderent si translucid. Inspirul suierator a atras denumirea de "tuse magareasca" prin asemanarea cu ragetul magarului. Intre accese starea generala poate fi aparent normala. In formele severe de boala mai frecvent la copiii sub 1 an starea generala este afectata prin tulburari ale nutritiei, vomismente, impiedecarea odihnei, aparitia complicatiilor.

Convalescenta nu are durata fixa, putand sa se intinda pe o perioada de doua saptamani, cel mai important aspect este scaderea capacitatii de aparare la infectii cu risc de complicatie, persistenta reflexului conditionat de tuse.

Forme clinice: usoare, medii si severe.

Complicatii

mecanice:

hernieri ombilicale, inghinale, crurale, diafragmatice

hemoragice: conjunctivale, palpebrale, epistaxis

pulmonare: pneumotorax spontan, emfizem subpleural, mediastinal, rupturi bronsice

nervoase:

encefalita prin mecanism mixt alergic, hipoxic, toxic, cu evolutie severa, sechele importante

toxice:

apneea cu stop respirator

infectioase:

pneumonia pertussis

suprainfectii bacteriene

Diagnosticul pozitiv

Se sustine: pe:

date anamnestice (absenta vaccinarii la copii)

date epidemiologice (contact cunoscut)

date clinice (accesele caracteristice in afebrilitate)

date de laborator (leucocitoza, uneori la valori leucemoide 40.000-60.000 / mm³ cu limfocitoza, VSH normal sau putin modificat, cultura pozitiva pe mediul BG), serologie prin IFI, frotiuri din sputa

Diagnostic diferential

inhalarea de corpi straini

traheobronsite virale

tusea spastica

spasmul glotic din hipocalcemie

criza de astm bronsic alergic sau intricat

astmul cardiac nocturn

infectii cu virusul sincitial respirator la sugari

Tratament

Boala nu implica spitalizare obligatorie, dar se vor interna toate cazurile severe sau complicate. Masurile terapeutice sunt complexe:

igieno-dietetice: climatul de temperatura si umiditatea calmeaza accesele de tuse, alimentatie rapid digerabila usoara, in cantitati mici repetate, hidratare corespunzatoare

simptomatice: sedative usoare, antiemetice, antiinflamatorii

etiologic:

Eritromicina: 30mg/kg corp/zi

Ampicilina, Amoxicilina in doze de 50-100 mg/kg

Azitromicina: 10mg/kg corp/zi, 5 zile

Complicatiile infectiose necesita asocieri de antibiotice cefalosporine de generatie II, III, plus aminoglicozide, in formele severe corticoterapie, gama globuline antipertussis, oxigen, iar la nevoie protezare respiratorie.

Profilaxie

Profilaxia specifica incepe de la varsta de 6 luni prin vaccinarea DTP prin 3 inoculari la interval de o luna cu doua rapeluri dupa 6 luni si dupa 18 luni de la aceasta. Vaccinarea nu protejeaza si impotriva infectiei cu Bordetella cu parapertussis.