Variole - Diagnostic, profilaxie si combatere

Variole

Diagnostic, profilaxie si combatere

Caractere generale

- eruptie eczematoasa pe pielea glabra si/sau enantematoas pe mucoasele cailor anterioare

- leziunea variolica este stadiala: - macula

- papula

- vezicula

- pustula

- crusta

- cicatrizare

- evolutie in general benigna (exceptie ovinele - se intalnesc si forme maligne grave)

- sunt produse de poxvirusuri caracteristice pentru fiecare specie

- sunt epiteliotrope si incluziogene (incluzii in citoplasma)

- trecerea prin boala asigura imunizare durabila

Diagnostic de suspiciune

Particularitati epidemiologice

Receptivitate : toate mamiferele, om si pasarile

Factori de risc : - varsta (tineretul prezinta forme mai grave)

sezonul (secetoase)

alimentatia (carente nutritionale vitamino - minerale)

supraaglomeratiile

Surse de infectie :

primare - animalele bolnave cu leziuni (acestea elimina cantiati

mari de virus prin lichidul de vezicula si prin crustele care cad)

secundare - elementele mediului ambiant contaminate

Cai de transmitere : - calea respiratorie (prin aerosoli in care se afla particule de

cruste descuamate

- calea digestiva (apa si furaj)

- transcutanata (prin intermediul insectelor

hematofage : ectoparaziti) sau accidental prin solutii de

continuitate : taieturi, rani

Dinamica epidemiologica : sporadico - enzootica

Tablou clinico - lezional 

- incubatia 8 - 14 zile

- apar semne generale si eruptii cutanate sau/si mucoase

- la taurine, cabaline, caprine, om se observa toate etapele eczantemului bine

delimitate, in timp fiecare avand o evolutie de aproximativ 2 - 3 zile

- ovinele si caprinele exprima slab stadiul de vezicula iar la pasari lipsesc stadiul

de vezicula si pustula aspectul fiind nodular

- bovine - boala debuteaza cu hipertermie discreta, scaderea productiei de lapte,

sensibilitate la nivelul ugerului, apoi apar leziuni caracteristice ; macula se

continua stadiul de papula si vezicula in jurul lor se observa un halou eritematos

(diagnostic diferential febra aftoasa localizare mamara)

- intervalul de la infectie la cicatrizare este de 3 - 4 saptamani

- in afara de localizarea mamara se mai pot observa leyiuni pe gat, fata interna a

coapselor si la nivel genital

- boala se observa mai frecvent la vaci decat la tineret sau masculi

- cal - evolueaza benign, atat eczantematos cat si enantematos in localizarea bucala

se observa eczantem peribucal, perinazal, enantem bucal mai putin pe fata dorsala

a limbii, nazal si conjunctival

- in forma cutanata localizare la nivelul chisitei si necesita diagnostic diferential cu

ariceala (inflamatia chisitei)

- suine - evolueaza benign, afebril cu leziuni in diferite stadii localizate la niv

abdomenului, urechi, rat, fata interna a coapselor

- poate evolua si generalizat in special la tineret care se contamineaza consecutiv

contactului cu mamele

- leziunile pot fi prezente si la nivelul mucoaselor interne; vindecarea poate fi

spontana sau leziunile se pot complica cu germeni oportunisti → tratament

paleativ si antibioterapie profilactica

- ovine - forme tipice si atipice, benigne si maligne

a) Forma tipica : - sindrom febril 41 - 42 C

- catar al cailor respiratorii si sensibilitate cutanata crescuta pentru

ca dupa 1 - 2 zile sa apara eruptia variolica care poate fi localizata

(la nivelul regiunii glabre) sau generalizata

Implicatii economice - scaderea productiei de lapte

- scaderea sporului mediu zilnic al berbecutilor

- morbiditate 100%

- mortalitate 60% la miei

- avorturi la gestante

- deprecierea lanii

b) Forme atipice - variola de piatra - benigna - nu are toate etapele eczantemului

- forma oculta cu enateme

- forma confluenta - o complicare a eczantemului prin unirea

leziunilor cutanate

- forma hemoragica (varsatul negru)

- forma gangrenoasa

Leziuni

- inflamatie catarala, hemoragica purulenta a mucoaselor capului, aparatului

respirator, digestiv cu aparitia de noduli si ulcere

- nodulii au aspect translucid cu continut necrotic sau cu aspect tumoral, acestia

frecvent apar in ficat, pulmon, splina, rinichi

- in forma hemoragica si gangrenoasa - infiltratii sero - hemoragice in tesutul

conjunctiv sub cutan

Difterovariola aviara

Dupa o incubatie de 4 - 14 zile apar initial modificari ale starii generale exprimate prin hipertermie, abatere, inapetenta si ulterior aparitia eruptiilor variolice.

In functie de localizarea leziunilor variolice exista mai multe forme de exprimare clinico - lezionala a infectiei cu poxvirusuri la pasari.

A.   Forma cutanata

- noduli pe creasta, barbite, peribucal, pleape, pe carunculi (la curca) si pericloacal

- evolutie 3 - 4 saptamani

- consecutiv trecerii prin boala pasarile se imunizeaza o perioada lunga

B.   Forma difteroida

- afecteaza frecvent tineretul, la nivelul mucoaselor evidentiindu-se depozite fibrino - necrotice care prin desprindere lasa zona sangeranda, acestea refacandu-se dupa eliminare

- clinic se observa disfagie, tulburari respiratorii si semne in functie de organul afectat

Alte localizari posibile : - mucoasa conjunctivala

- sinusuri

- mucoasa esofagiana, bucala

- consecutiv acumularii depozitelor pe segmentele superioare ale cailor respiratorii apar obstructii, asfixia ti moarte

C.   Forma difterovariolica

- se exprima prin leziuni cutanate si la nivelul mucoaselor ce afecteaza mai ales curca

- la porumbei se observa aceiasi noduli ca la gaina si curca localizate la nivelul fantei nozofaringiene, peribucal, conjunctival, la nivelul pleoapei, pe membre, pericloacal, evolutia fiind frecvent mortala

Diagnostic de confirmare

Izolarea si identificarea virusului

- virusul se izoleaza din triturat aseptizat de cruste care se inoculeaza fie pe membrana corioalantoidiana a oului embrionat de 9 - 10 zile (dupa 5 -7 zile apar nodulii caracteristici) fie pe culturi celulare (dupa 4 - 14 zile efect citpatic si incluzii intracitoplasmatice oxifile)

- identificarea virusului - IF

Examen histopatologic din pielea cu leziuni:

- interpretare - la mamifere se observa proliferarea celulelor poliedrice din stratul mucos Malpighi cu hipertrofia si apoi degenerescenta balonizanta a acestora

- in citoplasma se identifica incluzii specifice granulare

la ovine - corpusculii Borrel

bovine - corpusculii Buist

iepure - c.Guarnieri

om - c. Paschen

pasari - c. Bollinger

Profilaxia

Masuri generale : - carantina profilactica

- interzicerea importurilor de ovine si caprine din tarile in care boala

evolueaza

- curatenia mecanica

- respectarea principiilor de filtru sanitar

- alimentatiie echilibrata si microclimat corespunzator

Specific : vaccinarea nu se practica la mamifere in Romania, neproducand un astfel de

Vaccin

- exceptional ovinele destinate exportului pot fi vaccinate la cererea inportatorului la 2 saptamani inainte de livrare, aceasta vaccinare se face in ferme de carantina special amenajate

- la pasari baza profilaxiei se bazeaza pe vaccinatea cu vaccinuri vii

a)     Vaccin antivariolic aviar de tip galinar (GAL)

- preparat din tulpini de virus variolic de gaina cultivate pe membrana coriatlantoidiana de oua embrionate care se tritureza si liofilizeaza

- varsta minima de vaccinare este de 8 - 10 saptamani

- locul de electie : pliul cutanat humero - radio - ulnar la gaina

- la curca - pielea gambei deplumata

- administrarea se face - la gaina cu un dispozitiv special (stick)

- la curca prin badijonarea suprafetei deplumate

- imunizarea se realizeaza numai daca apar noduli variolici la locul de electie

- imunizarea se instaleaza dupa 21 - 28 zile si dureaza 1 an

Vaccin omolog - se foloseste o tulpina de gaina la gaina

b)    Vaccin antivariolic aviar pentru porumbel

- preparat din tulpina de virus variolic de curca

- varsta minima de vaccinare 6 saptamani

- se administreaza prin badijonarea regiunii anteroexterna a gambei dupa deplumare

- aparitia la 7 - 9 zile a nodulilor variolici confirma imunizarea

- imunizarea apare dupa 21 - 28 zile si dureaza 8 luni