CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
CUPRINS
I. INTRODUCERE .............................2
II. DEFINITIA ADITIVILOR ALIMENTARI ................3
III. CLASIFICARE. CODIFICARE........................3
IV. SURSELE ADITIVILOR ALIMENTARI.................. .. 5
V. LEGISLATIA IN VIGOARE.......................7
VI. EFECTUL ADITIVILOR ALIMENTARI ASUPRA SANATATII........11
VII. ROLUL MASS-MEDIA IN INFLUENTAREA
CONSUMATORILOR.........................17
BIBLIOGRAFIE
ANEXA
I. INTRODUCERE
Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor inca din cele mai vechi timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Datorita cererii foarte mari de produse alimentare prelucrate, a crescut si cererea de substante care sa faciliteze prelucrarea materiei prime, conservarea pe o perioada mai mare timp a produselor alimentare, etc. Din aceasta cauza substantele naturale, folosite pana atunci, au fost inlocuite cu substante sintetice, mai usor de produs si deci mai ieftine.
Aditivii alimentari, notati cu litera E - datorita alinierii la normele Uniunii Europene -sunt continuti in majoritatea produselor alimentare. Utilitatea acestor aditivi alimentari este ca ei mentin calitatea si siguranta produselor o perioada mai mare de timp, mentin sau imbunatatesc gustul produselor, asigura controlul aciditatii si alcalinitatii produselor, mentin consistenta produselor, de asemenea mai mentin aroma sau culoarea produselor alimentare. In absenta acestora, populatia nu ar mai cumpara cu placere foarte multe produse uzuale: bauturi racoritoare, produse de patisserie si cofetarie, bomboane de tot felul, gemuri, marmalade, mezeluri, multe preparate culinare realizate in unitatile de alimentatie publica.
Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici , consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. De aceea normele pentru utilizarea aditivilor alimentari prevad cantitatile maxime de substanta care pot fi folosite in diversele categorii de produse alimentare. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole Statele Unite ale Americi si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. Tarile Uniunii Europene fac eforturi deosebite pentru rescrierea listelor de aditivi alimentari, scopul fiind siguranta alimentara a consumatorilor.
In
laboratoarele de la noi nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
- in multe din produsele de pe piata romaneasca se gasesc E-uri interzise, si pentru care nu ia nimeni atitudine.
Prezenta lucrare isi propune o analiza calitativa a aditivilor alimentari, tratand obiectiv atat importanta utilizarii cat si efectele nedorite ale acestor substante controversate.
II. DEFINITII ALE ADITIVILOR ALIMENTARI
substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare.
orice substanta naturala sau sintetica, pe care producatorul o introduce in aliment in cantitate foarte mica, cu scopul de a prelungi durata de pastrare a produsului sau pentru a-i conferi insusiri senzoriale (organoleptice) atragatoare, asa cum doreste consumatorul: aspect, consistenta, culoare, miros, aroma, gust, fragezime etc.
III. CLASIFICARE. CODIFICARE
Aditivii alimentari se clasifica in urmatoarele categorii:
a) coloranti E 100 - E 182 (orice substante care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si pot fi constituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal nu sunt consumati ca alimente in sine sin u sunt utilizati ca ingrediente caracteristice in alimentatie; de asemenea colorantii sunt preparatele obtinute din produsele alimentare si alte materiale naturale obtinute prin extractie fizica si/sau chimica conducand la o extractie selective a pigmentilor in raport cu constituentii nutritive sau aromatici)
b) conservanti E 200 - E 297 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de microorganisme)
c) antioxidanti E 300 - E 390 (substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de oxidare, cum ar fi rancezirea grasimilor si modificarea culorii)
d) emulgatori E 400 - E 496 (substante care permitformarea sau mentinerea unui amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile cum ar fi uleiul si apa din produsele alimentare)
e) saruri de topire E 400 - E 496 (substante care disperseaza proteinele din branzeturi si distribuie astfel omogen grasimile si alte componente)
f) agenti de ingrosare E 400 - E 496 (substante care maresc vascozitatea unui produs alimentar)
g) gelifianti E 400 - E 496 (substante care confera produsului alimentar consistenta prin formarea unui gel)
h) stabilizatori E 400 - E 496 (substante care permit mentinerea starii fizico-chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii contin substante care permit mentinerea unei dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs alimentar, care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea existenta a unui produs alimentar)
i) stimulatori de arome E 600 - E 640
j) acidifianti E 300 - E 390 (substante care maresc aciditatea unui produs alimentar si/sau ii confera un gust acru)
k) corectori de aciditate E 300 - E 390 (substante care modifica sau limiteaza aciditatea sau alcalinitatea unui produs alimentar)
l) antiaglomeranti E 500 - E 580 (substante care reduce tendinta de aglomerarea particulelor dintr-un produs alimentar)
m) amidon modificat E 1400 - E 1450 (substanta obtinuta cu ajutorul unuia sau mai multor tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusa unui tratament fizic sau enzimatic si care poate fi fluidificata prin tratament acid sau alcalin sau de albire)
n) indulcitori E 900 - E 999
o) agenti de afanare E 400 - E 496 (substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze si maresc astfel volumul aluatului)
p) antispumanti E 500 - E 580 (substante care previn sau limiteaza formarea soumei)
q) agenti de glazurare E 900 - E 999 (substante care aplicate pe suprafata produsului alimentar ii confera un aspect stralucitor sau iiasigura un strat protector)
r) amelioratori de faina E 500-E 580 (substante care adaugate la faina sau aluat ii imbunatateste calitatile panificabile)
s) agenti de intarire E 500 - E 580 (substante care permit formarea sau mentinerea ferma sau crocanta a tesuturilor fructelor sau legumelor sau care in contact cu gelifiantii formeaza sau intaresc un gel)
t) agenti de umezire E 1200 - E 1202 (substante care previn uscarea produselor alimentare, compensand efectul unei umuditati atmosferice scazute, sau favorizeaza dizolvarea unui praf intr-un mediu apos)
u) agenti de sechestrare (de blocare) E 400 - E 496 (substante care formeaza complexe chimice cu ioni metalici)
v) enzime E 1100 - E 1105
w) agenti de incarcare
x) gaz propulsor si gaz de ambalare E 900 - E 999 (prin gaze propulsoare se intelege gaze, altele decat aerul, care au ca efect expulzarea unui produs alimentar din recipient; prin gaze de ambalare se intelege gaze, altele decat aerul, care sunt introduse intr-un recipient inainte, pe parcursul sau dupa introducerea produsului alimentar in recipient).
Pentru a avea o reglementare forte precisa in
acest domeniu si pentru a facilita informarea consumatorilor, Uniunea Europeana
a decis, in anul 1979, prin intermediul Comisiei Codex Alimentarius, ca fiecare
aditiv autorizat sa fie semnalat pe etichete sau pe ambalaje prin litera E,
urmata de trei sau patru cifre. Clasificarea Codex Alimentarius in cazul aditivilor si auxiliarilor coincide
cu clasificarea Comisiei Economice Europene (CEE). Aceasta masura a fost
preluata si de multe state din afara Uniunii, inclusive
Aceasta codificare alocata fiecarui aditiv alimentar indica faptul ca:
IV. SURSELE ADITIVILOR ALIMENTARI
Aditivii alimentari sunt substante mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe ori fiind de sinteza.
Intre aditivi, aromatizantii alimentari cuprind substante naturale sau sintetice foarte variate.
Aromele naturale provin din diverse materii prime, putandu-se recupera in timpul proceselor tehnologice. Exista si substante ce pot fi folosite prin incapsulare.
Aromatizatii sintetici sunt admisi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patierie, inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distillate si altor produse conform nornelor in vigoare.
In ceea ce priveste colorarea produselor alimentare, aceasta se poate realiza prin trei modalitati:
folosirea de materii prime colorate: legume si fructe colorate sau sucurile lor, galbenus de ou, cacao, cafea, etc;
utilizarea de coloranti naturali extrasi din alimente: carotenoizi, xantofile, rosu de sfecla, pigmenti antocianici, etc;
adaugarea de coloranti sintetizati din materii prime nealimentare.
informarea consumatorilor trebuie sa fie clara si precisa, cand se ofera un produs colorat artificial.
Exemple de coloranti:
in categoria colorantilor galbeni intalnim:
E100, Curcumina, are o sursa naturala si anume sofranul de
E 101, Riboflavina
E 102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
E 104, Quinolina, are o sursa artificiala si anume gudronul sintetic de huila
E 107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul de huila, cat si colorantul Azo
E 110, Galben Sunset, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila, cat si colorantul Azo
In familia colorantilor rosii, intalnim:
E 120, acidul carminic,obtinut din surse naturale
E 122,Azorubina,
E 123, Amarant
E 124, Rosu Ponceau
E 127, Eritrozina, toate acestea avand ca sursa gudronul de huila sau colorantu Azo
In categoria colorantilor albastri:
E 131 (Albastru Patent), E 132 (Indigotina), E 133 (Albastru Brilliant) au ca sursa gudronul de huila
In ceea ce priveste antioxidantii si conservantii, acestia sunt naturali sau sintetici in cazul antioxidantilor, si numai sintetici in cazul conservantilor. Pentru indulcirea produselor alimentare se pot folosi doua grupe de compusi:
- indulcitori naturali, care la randul lor, se impart in indulcitori naturali cu valoare energetica: zaharul, zaharul invertit, glucoza, fructoza, sorbita, xilitolul, etc. si indulcitori naturali fara valoare energetica: dehidrocalconele, acidul gliceric, monelina, etc.
- indulcitori sintetici: zaharina, ciclamatii, aspartamul.
Indulcitorii se utilizeaza:
pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare
ca indulcitori de masa
Agentii de intarire sunt de trei tipuri: naturali, modificati si sintetici. Cei mai importanti agenti de intarire sunt: gelatina, pectinele (E440),agar-agarul (E406), guma guar (E412), tragacanta (E413), esterii de celuloza(E460), amidonul modificat(E1400-E1450).
V. LEGISLATIA IN VIGOARE
1. Standardele generale pentru aditivi alimentari - General Standard for Food Additives/GFSA
Standardele generale
pentru aditivi alimentari stabilesc pe plan international regulile de utilizare
a aditivilor alimentari. Aici se gaseste raspunsul clar la intrebarea: Poate fi
folosit sau nu un aditiv in prelucrarea alimentelor?
'Codex Alimentarius' este insa autoritatea de referinta in ceea ce
priveste elaborarea standardelor de calitate, standardelor din domeniul
sanatatii, securitatii, standardelor de nutritie, metodelor de standardizare
uniforma.
'Codex Alimentarius' a fost pentru prima data intocmit in 1962
['UN's Food & Agriculture Organization' (FAO) si 'World
Health Organization' (WHO)].
Exista in prezent aproximativ 270 de Codexuri pentru standarde in diferite
domenii.
Standardele generale pentru aditivi alimentari (GFSA) au fost adoptate in
martie 1997, de catre guvernele membre ale Codexului in scopul utilizarii lor
de catre producatorii de alimente, in conformitate cu 'Good Manufacturing
Practice'.
In 1970 Uniunea Europeana a decis ca fiecare aditiv autorizat sa fie semnalat,
pe etichete sau ambalaje, prin binecunoscutul cod E. Decizia a fost luata in
ideea de a avea o legislatie si o reglementare foarte precise a aditivilor si
pentru a facilita informarea consumatorilor. De asemeni un aditiv trebuie sa
fie aprobat de comitetul mentionat mai sus.
In legislatia Uniunii Europene, cerintele privind aditivii alimentari sunt
specificate mai exact prin intermediul Directivelor:
pentru indulcitori: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/35/EC din 30 iunie 1994
pentru coloranti: Directiva Parlamentului si Consiliului European 94/36/EC din 30 iunie 1994
pentru alti aditivi: Directiva Parlamentului si Consiliului European 95/2/EC din 20 februarie 1995.
2. Legislatia romana in vigoare
Toti
aditivii autorizati de Ministerul Sanatatii si Familiei prin Ordinul nr.
975/1998, sunt preluati din "Codex Alimentarius". Acesta contine un numar de
aproximativ 250 de aditivi alimentari ce pot fi folositi cu aprobarea MSF in
functie de grupa alimentara in care e inclus acesta. De asemeni, FAO
(Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura) si OMS (Organizatia Mondiala a
Sanatatii)impreuna cu specialisti si experti ai Uniunii Europene organizeaza
periodic studii analizand daca o substanta este permisa sau respinsa ca aditiv
si in ce conditii se poate folosi. Acest comitet recomanda si cantitatile
maxime.
In ultimii ani, specialistii din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei care
lucreaza la proiectele de armonizare a legislatiei cu statele membre ale
Uniunii Europene au facut eforturi sa convinga oficialii Comunitatii Europene
de faptul ca se pot gasi in timp scurt solutii pentru existenta unui sistem
riguros de control al aditivilor din alimente si in special al celor noi.
Potrivit art. 2 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru
alimente: " Orice produs alimentar fabricat pentru consum uman sau dat in
consum uman (din tara sau din import) trebuie sa respecte cerintele prezentelor
norme.
Produsele alimentare care se obtin sau sunt fabricate dupa retete noi, dupa
tehnologii noi sau care contin materii prime, aditivi alimentari sau adjuvanti
tehnologici noi, sub aspectul folosirii lor pentru prima data intr-un produs
alimentar, vor fi supuse Ministerului Sanatatii spre avizare sanitara."
Deci pentru fiecare aditiv alimentar propus spre folosire este necesara obtinerea
avizului sanitar. Aceasta implica o verificare a dozei utilizate si a
compozitiei preparatului recomandat de producator. Conform unui raport trimis
recent Ministerului Sanatatii de catre specialistii Institutului de Sanatate
Publica Bucuresti, laboratoarele de profil din Romania nu au o dotare tehnica
suficient de avansata pentru a determina cu exactitate daca aditivul folosit
este sau nu inclus in lista celor aprobate.
In cazul amestecurilor de aditivi importati, care au diferite denumiri
comerciale, acestea se vor aviza sanitar pentru a verifica daca atat
compozitia, cat si doza de utilizare recomandata sunt corespunzatoare.
Avizul sanitar pentru aditivii alimentari folositi in Romania este valabil timp
de 3 ani de la data emiterii. In cadrul perioadei de 3 ani el poate fi retras,
daca se constata ca este folosit necorespunzator sau daca aditivul avizat are
efecte asupra sanatatii sau mediului, necunoscute la data emiterii avizului.
Aditivii care sunt folositi in hrana animalelor trebuie sa fie avizati de
Ministerul Sanatatii.
Potrivit art. 3 din Norma igienico-sanitara din 16 decembrie 1998 pentru
alimente: "Este interzisa comercializarea sau utilizarea pentru consum uman a
alimentelor care :
f) contin aditivi alimentari neavizati de Ministerul Sanatatii sau peste
limitele admise de prezentele norme igienico-sanitare
l) sunt falsificate. Se considera falsificare: - adaosul oricarei substante
naturale sau sintetice in produse, in scopul mascarii unor defecte ale
acestora, precum si in scopul modificarii sau conferirii de proprietati pe care
produsele nu le justifica prin compozitia lor naturala sau prin retetele de
fabricatie; - schimbarea compozitiei fara a se schimba specificatiile de pe
eticheta."
Pentru aditivii
alimentari-neprevazuti in prezentele norme igienico-sanitare, precum si pentru
utilizarea oricarui aditiv in produsele alimentare dietetice si in preparatele
pentru copii se va cere avizul Ministerului Sanatatii.
De asemeni productia, importul, vanzarea sau folosirea aditivilor alimentari
care nu sunt cuprinsi in prezentul ordin este interzisa.
Ordonanta 99/2000 stabileste principiile generale privind desfasurarea
activitatii comerciale si urmareste dezvoltarea echilibrata a retelei de
distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor
liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor
economice ale consumatorilor, precum si a mediului. Dar potrivit rdonantei de
Urgenta nr. 21/2001 a fost suspendata aplicarea Ordonantei Guvernului nr.
99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata pana la
adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament.
Prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor care s-a
desfiintat, potrivit H.G. 166/2001 s-a organizat Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor. Printre atributiiile sale principale se regasesc si
urmatoarele:
1. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in
domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea,
etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea
produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor, astfel incat acestea
sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa
afecteze drepturile si interesele lor legitime;
2. propune spre adoptare Guvernului proiecte de acte normative in domeniul
protectiei consumatorilor cu privire la avizarea speciala pentru fabricarea,
ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si
comercializarea anumitor produse;
3. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii
sau in laboratoare proprii ori agreate, efectueaza sau finanteaza studii si
teste comparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate
consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
4. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
5. informeaza permanent consumatorii asupra produselor care prezinta riscuri
pentru sanatatea si securitatea lor;
H.G> 166/2001 a fost abrogata de HG nr.755/2003 privind privind organizarea
si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Potrivit
acestei noi hotarari a guvernului (H. G. nr. 755/2003) sunt atributii ale
Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor in domeniul aditivilor
alimentari: a. propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative
in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea,
etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul si comercializarea
produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor, astfel incat acestea
sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa
afecteze drepturile si interesele lor legitime;
b. efectueaza analize si incercari in laboratoarele acreditate conform legii
sau in laboratoare proprii ori agreate;
c. efectueaza sau finanteaza studii si teste comparative cu privire la
calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce
la cunostinta publicului;
d. desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor;
editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
e. sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor
prevazute de lege;
f. sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare
a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor;
g. informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care
prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta
interesele economice;
h. prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice
centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea
drepturilor si intereselor consumatorilor;
i. controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia
consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor, precum si
la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de
controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vanzatori,
prestatori de servicii si in unitatile vamale, avand acces la locurile in care
se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se
presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea;
j. constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor
producerii, prestarii, importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor
produse si servicii care nu respecta dispozitiile legale din domeniile de
activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale
principale si complementare prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire
penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;
k. solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de
functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in
conditiile legii;
l. coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele
competente, nationale si internationale, privind produsele si serviciile care
reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;
m. controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de
documentele prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de
vedere metrologic;
n. sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de
certificare a calitatii produselor si serviciilor, in baza constatarilor
proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la
consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate
consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea
sau elaborarea de reglementari in domeniu;
o. primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in
drept, potrivit competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia
consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice sau juridice cu privire
la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
p. desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei
consumatorilor;
r. acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor
pentru persoane juridice;
s. stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize,
incercari, expertizari, certificari de laborator, autorizari, consultanta,
cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii prestate in
conditiile legii;
t. fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare necesare
in vederea realizarii politicilor in domeniul sau de competenta;
u. urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si
serviciile destinate consumatorilor; autorizeaza operatiunile cu metale pretioase, aliajele acestora si
pietre pretioase;
v. stabileste si aproba marcile utilizate de producatorii interni, importatori
sau, dupa caz, de comercianti, pe baza de tarife proprii, precum si marca
proprie de certificare;
Pentru aplicarea eficienta si unitara a legislatiei in domeniu, Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor a elaborat peste 90 de proceduri
specifice de control pe grupe de produse si servicii.
VI. EFECTUL ADITIVILOR ALIMENTARI ASUPRA SANATATII
Oamenii de
stiinta afirma ca aditivii alimentari utilizati in doze mici nu sunt nocivi
organismului uman. Asociatia pentru Pritectia Consumatorilor din
Efectele aditivilor alimentari asupra sanatatii consumatorilor sunt inca insuficient cunoscute mai ales in ceea ce priveste efectul in timp. Numai studii de lunga durata si experiente efectuate pe un numar mare de subiecti ar putea aduce date precise. Totusi cercetatorii au reusit in buna parte sa puna in evidenta relatii intre cauza si efecte.
In
Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
Riscuri pe care le presupune folosirea necontrolata a aditivilor alimentari:
iritarea mucoaselor tubului digestive (mai ales unii conservanti au acest efect)
obliga organismul sa foloseasca unii nutrienti (ex. glicocol, metionina, cisteina, glutation, acid glicuronic) pentru transformarea unor aditivi in produsi nenocivi si usor de eliminate pe cale renala
modificari enzimatice in tubul digestive si pe " piata metabolica" (ex. acidul formic, acidul boric, urotropina)
inactivarea unor vitamine (ex. bioxidul de sulf si generatorii de bioxid de sulf inactiveaza vitamina B1)
modificari ale florei intestinale (ex. unii conservanti cu efecte antiseptice sau antibiotice)
stari alergice (ex: tartrazina, colorant sintetic, poate produce asemenea stari)
efect methemoglobinizant si formare de nitrosamine (azotatii, azotitii)
posibile efecte cancerigene si teratogene (au fost suspectati colorantii sintetici)
hiperconsum alimentar datorita insusirilor senzoriale atragatoare, conferite alimentelor ( acestea sunt consummate nu numai pentru a potoli foamea , ci si din placere; consecinte: risc de obezitate, dislipidemii, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, diabet, accidente vasculare, etc)
Ultima lista a aditivilor alimentari (a E-urilor)
a fost publicata recent in revista franceza "
E-100 |
nepericulos |
E-170 |
nepericulos |
E-240 |
tulburari |
E-101 |
nepericulos |
E-174 |
nepericulos |
E-241 |
tulburari |
E-102 |
periculos |
E-175 |
nepericulos |
E-250 |
periculos |
E-103 |
nepericulos |
E-180 |
nepericulos |
E-251 |
periculos |
E-104 |
nepericulos |
E-181 |
nepericulos |
E-252 |
periculos |
E-105 |
nepericulos |
E-200 |
nepericulos |
E260E268 |
nepericulos |
E-110 |
nepericulos |
E-201 |
nepericulos |
E-300 |
nepericulos |
E-111 |
nepericulos |
E-202 |
nepericulos |
E301E309 |
nepericulos |
E-120 |
periculos |
E-203 |
nepericulos |
E-311 |
periculos |
E-121 |
nepericulos |
E-210 |
cancerigen |
E-312 |
periculos |
E-122 |
nepericulos |
E-211 |
cancerigen |
E-320 |
colesterol |
E-123 |
foarte cancerigen |
E-212 |
cancerigen |
E-321 |
colesterol |
E-124 |
periculos |
E-213 |
cancerigen |
E-322 |
nepericulos |
E-125 |
nepericulos |
E-214 |
cancerigen |
E325E327 |
nepericulos |
E-126 |
nepericulos |
E-215 |
cancerigen |
E-330 |
cel mai cancerigen |
E-127 |
nepericulos |
E-216 |
cancerigen |
E331E337 |
nepericulos |
E-130 |
nepericulos |
E-217 |
cancerigen |
E338E341 |
modificari gastrice |
E-131 |
cancerigen |
E-220 |
distruge B12 |
E400E404 |
nepericulos |
E-132 |
nepericulos |
E-221 |
modificari gastrice |
E-406 |
nepericulos |
E-140 |
nepericulos |
E-222 |
modificari gastrice |
E-407 |
modificari gastrice |
E-141 |
nepericulos |
E-223 |
modificari gastrice |
E-408 |
nepericulos |
E-142 |
cancerigen |
E-224 |
modificari gastrice |
E-410 |
nepericulos |
E-150 |
nepericulos |
E-226 |
modificari gastrice |
E-411 |
nepericulos |
E-151 |
nepericulos |
E-230 |
periculos |
E-413 |
nepericulos |
E-152 |
nepericulos |
E-232 |
periculos |
E-414 |
nepericulos |
E-153 |
modificari gastrice |
E-233 |
periculos |
E-420 |
nepericulos |
E-160 |
nepericulos |
E-236 |
nepericulos |
E-421 |
nepericulos |
E-161 |
nepericulos |
E-237 |
nepericulos |
E-422 |
nepericulos |
E-162 |
nepericulos |
E-238 |
nepericulos |
E-440 |
nepericulos |
E-163 |
nepericulos |
E-239 |
cancerigen |
E-450 |
modificari gastrice |
Astfel acesti aditivi ar putea produce urmatoarele simptome si afectiuni:
E 102 - Tartrazina - Se cunoaste ca provoaca
atacuri de astm si urticarie la copii, modifica perceptia si comportamentul,
produce agitatie si confuzie; inhiba metabolismul zincului si interfera cu
digestia enzimatica. Sensibilitatea la tartrazina se asociaza cu sensibilitatea
la aspirina; probabil implicat si in producerea cancerului. Este interzis in
E 104 - Galben de chinolina- Poate produce
astm, rash-uri cutanate. Persoanele cu sensibilitate la aspirina trebuie sa-l
evite. Interzis in Norvegia,
E 110 - Galben Sunset - poate provoca reactii alergice cum ar fi: dureri abdominale, congestie nazala, bronhoconstrictie, tumori renale, modificari cromozomiale si alterarea gustului pentru alimente. Potential cangerigen si astmatic; persoanele cu rinite trebuie sa-l evite. Este asociat cu incetinirea cresterii si severe pierderi in greutate la animalele testate si crestere incidentei tumorilor la animalele de laborator.
E 120 - Cosenila - este periculos
E 122 - Azorubina- poate fi cancerigen; poate produce reactii
neplacute la astmatici si la persoanele cu alergie la aspirina; Interzis in
E 123 - Amarant - poate provoca astm, eczema,
urticarie si afectiuni hepatice; de asemenea poate produce cancer. Interzis in
E 124 - Rosu Ponceau - colorant artificial, periculos
E 131- Albastru Patent - Este interzis in
E 132 - Indigotina -poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii adverse
E 142 - Verde S - poate cauza astm, rash cutanat si agitatie; la animalele testate a avut si un efect mutagen
E 153 - Carbune vegetal- poate provoca tulburari gastrice
E 155 - brun HT -poate produce reactii adverse in special la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Poate produce sensibilitate dermica
E 210 - acidul benzoic- si derivatii sai ( E211- E 219), pot produce crize de astm, in special la pacientii dependenti de medicatia steroidiana antiastmatica, tulburari neurologice, si pot reactiona cu E222 (sulfit acid de sodiu), provocand hiperreactivitate la copii;
E 220, 221, 222, 223, 224, 226- Se cunoaste ca produc dureri de cap, gastrite, diaree, rash cutanat, atacuri de astm, disfunctionalitati renale, distrugerea vitaminei B; trebuie evitat de pacientii care sufera de conjunctivite, bronsite, emfizem, astm bronsic sau afectiuni cardiovasculare;
E 230 - bifenil, difenil - cu acest conservantsunt tratate fructele. Recent au fost trecute in UE de la aditivi la pesticide
E 233 - conservant artificial interzis in UE
E 239 - conservan artificial cancerigen
E 250 - nitritul de sodiu- in alimente poate duce la formarea de mici cantitati de substante cu potential cancerigen
E 312 - Galat de dodecil - poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii mici deoarece produce tulburari hematologice; este asociat de asemenea cu tulburari nervoase;
E 420 - Sorbitol si sirop de sorbitol - poate produce tulburari gastrice
E 555 - Silicatul de aluminiu si potasiu- se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si potasiu este asociat cu boala Alzheimer
E 621 - glutamatul monosodic - O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea "sindromul restaurantelor chinezesti", a fost descris in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. Alte efecte: obezitate, boala Alzheimer, dureri de cap, insomnii, cancer, fibromialgie.
E 952 - Ciclamatul - poate produce migrene si
alte reactii adverse; unee testari au aratat ca poate fi cancerigen; este
interzis in SUA si
Consumul indelungat de alimente, care au in
compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat
bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta
ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei
la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este
distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne
sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire
indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism.
Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect
daunator.
Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor din
cele mai vechi timpuri. Insa, in ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara
precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in
procesarea alimentelor. Ei nu au si nu cresc valoarea energetica sau cea
nutritiva a alimentelor in care sunt adaugati. Rolul lor este de a prelungi
perioada de pastrare a alimentelor si de a imbunatati anumite calitati ale
alimentelor, dintre care predomina cele senzoriale.
Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in permanenta
schimbare. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive
asupra sanatatii care nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au
fost scosi de pe lista. De asemenea, mereu apar substante noi care sunt
autorizate a fi folosite in industria alimentara.
Margarina Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, atunci
cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit
accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri
vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se
obtine un produs cu consistenta si culoare asemanatoare untului, dar cu o
structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat
'margarina'. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a
permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai
apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale
chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de
organism. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au
'darul' sa incurce o multime de procese naturale:
Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.
Inlocuitori naturali ai margarinei
Zaharul
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind un aliment foarte
concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o
cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte
trece imediat in sange, prin intestinul subtire, ceea ce obliga pancreasul sa
produca in exces insulina ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange
sub medie in scurt timp instalandu-se o stare de hipoglicemie. In acest fel
organismul este dereglat creandu-se stari de de excitare fizica si nervoasa;
Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi
dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un
tarziu aparand problemele de sanatate. Iata care sunt principalele tulburari cu
care se confrunta consumatorii de zahar:
Constienti de
toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului.
Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi.
E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a
peste 70 de tipuri de boli mortale.
Inlocuitorii naturali
ai zaharului
Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. In
perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum
se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca
atare duc la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la
rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate
sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate
in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt usor suportate de organism.
VII. ROLUL MASS-MEDIA IN INFLUENTAREA CONSUMATORILOR
Mass-media a fost deseori considerata "a patra putere in stat " ( alaturi de executiv, legislativ si justitie), datorita influentei pe care o poate exercita asupra maselor. Mass-media ocupa un rol central in cadrul sistemului intermediar, intre STAT si POPOR.
Desi se doreste impartiala, rareori reuseste sa-si atinga acest obiectiv. In spatele articolelor sau emisiunilor radio sau tv se afla oameni care-si exprima parerea in legatura cu subiectul pus in discutie.
Asa se face, ca in cadrul subiectului despre
aditivii alimentari, mass-media a prezentat in majoritatea cazurilor numai
efectele negative ale utilizarii acestora si de prea putine ori facand-se
referire si la beneficiile lor. Aceasta tendinta de a prezenta numai aspectele
nedorite ale utilizarii aditivilor rezida din aspectele particulare din
lipsa laboratoarelor care sa detecteze prezenta aditivilor si concentratiile in care sunt folosite;
prezenta unor aditivi alimentari interzisi in
absenta unor masuri coercitive severe pentru producatorii care nu respecta legislatia in vigoare cu privire la folosirea aditivilor si la etichetarea produselor;
absenta informarii consumatorilor cu privire la acest subiect de catre factorii legislativi.
O contributie esentiala in informarea populatiei a avut-o Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor care , in cadrul emisiunilor radio sau tv, si-a prezentat foarte clar obiectivele generale, si anume: * realizarea unui inalt nivel de protectie a consumatorilor, *aplicarea efectiva a legislatiei in domeniul protectiei consumatorului, *intarirea activitatilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor .
Desi multe din articolele si emisiunile
realizate pe tema aditivilor alimentari au exagerat in prezentarea efectelor
adverse ale acestora, s-a constatat o sensibilizare a populatiei cu privire la
acest subiect, sporirea atentiei cumparatorilor asupra produselor pe care le
achizitioneaza, o constientizare a pericolului pe care il reprezinta o parte
din acesti aditivi asupra sanatatii. Acest efecte sunt imbucuratoare in
conditiile absentei unei educatii alimentare corespunzatoare in
BIBLIOGRAFIE
Sebastian Dumitrache, Gavrila Popa - Toxicologia produselor alimentare, Editura Academiei. Bucuresti 1986
Sebastian Dumitrache - saptamanalul Viata Medicala, mai 2004
Alfred Bulai - Focus-grupul in investigatia sociala, Editura Paidea, Bucuresti 2000
GreenMedia.info - Lista E-urilor, 15 februarie 2005
Food and Drug Administration - Food Additives Guide, 2005
www.europeana.ro - Propuneri privind aditivii alimentari
www.dreptonline.ro - Legislatia in vigoare cu privire la aditivii alimentari - avocat Magdalena Popeanga
ANEXA - GHIDUL ADITIVILOR ALIMENTARI
COLORANTI (E 100-E 181)
Nr. |
Numele |
Comentarii |
E 100 |
Curcumina |
Culoare galben-portocaliu; provine din radacina plantei curcuma,dar este sintetizata artificial. Este utilizata in branza, margarina, fish fingers. Efecte benefice: scade glicemia la diabetici, poate creste secretia de bila, protejand ficatul de substante toxice. |
E 101 |
Riboflavina |
Vitamina B2 si colorant; se gaseste in vegetalele verzi, in oua, lapte, ficat si rinichi; utilizat in margarine si branzeturi. |
E 102 |
Tartrazina |
Este un colorant azoic galben. Se utilizeaza in colorarea bauturilor, dulciurilor, gemurilor, cerealelor, supelor instant. |
E 104 |
Galben de chinolina | |
E 110 |
Galben Sunset FCF Galben Orange S |
Utilizat in cereale, patiserie, dulciuri, snack food, inghetata, bauturi; produs sintetic; |
E 120 |
Cosenila, Acid carmic, Carmin |
Culoare rosie; produsa de insecte; rar folosita |
E 122 |
Azorubina, Carmoizina |
Culoare rosie; se utilizeaza in martipan , jeleuri. |
E 123 |
Amarant |
Produs in natura de planta cu acelasi nume; se utilizeaza produsul sintetic. Este o hidrocarbura policiclica aromata. Este cunoscut si sub alte denumire: bordeau S, red 2, rosu naftol SB. Face parte din categoria colorantilor azoici. In dozele utilizate in experimentari s-a constatat ca nu are efectecancerigene. Din punct de vedere al efectelor toxice, unele cercetari au aratat lipsa de toxicitate (administrat o perioada scurta de timp), altele au aratat ca la consumul indelungat apar modificari in strucura ficatului si splinei. Folosit in prajituri, jeleuri; |
E 124 |
Rosu Ponceau 4R, Rosu Cosenila A |
Culoare rosie artificial obtinuta; cancerigen la animale; poate produce reactii neplacute la astmatici si in caz de alergie la aspirina Interzis in |
E 127 |
Eritrozina |
Hidrocarbura policiclica aromata; culoare rosie artificiala, utilizata in cirese, fructe conservate, dulciuri, patisserie, snack food; poate produce sensibilitate la lumina, dificultati de invatare; poate creste nivelul hormonilor tiroidieni si de aici hipertiroidie; un studio din 1990 a aratat ca produce cancer tiroidian la sobolani. Interzis in Norvegia |
E 128 |
Rosu 2G |
Are ca sursa colorantul Azo. Trebuie evitat
de persoanele cu astm si sensibilitate la aspirina. Interzis in |
E 129 |
Rosu Allura AC |
Culoare artificiala rosu- oranj, utilizata in dulciuri, bauturi si condimente. A fost asociat cu aparitia cancerului. Interzisa in toata Comunitatea Economica Europeana. |
E 131 |
Albastru Patent V |
Colorant artificial. |
E 132 |
Indigotina, Carmin indigo |
Utilizat in inghetate, dulciuri, biscuiti; poate provoca voma, hipertensiune arteriala, roseli ale pielii, probleme de respiratie, tumori cerebrale si alte reactii alergice. |
E 133 |
Albastru Brilliant FCF |
Hidrocarbura policiclica aromatica.utilizata in dulciuri si bauturi. Poate produce agitatie, roseate pielii, bronhoconstrictie ( combinata cu E127 si E132), modificari genetice. |
E 140 |
Clorofile Clorofiline |
Culoare verde produsa de catre plante, in mod normal. Excesul poate provoca sensibilitate la lumina. |
E 141 |
Complexe de cupru ale clorofilelor si clorofinelor |
Culoare oliv; produsa in mod natural de plante; nu se cunosc reactii adverse cand sunt folosite in alimentatie |
E 142 |
Verde S |
Culoare verde; produsa sintetic; folosite in conservele de mazare si fasole, prajituri, jeleuri. |
E 150a |
Caramel simplu |
Culoare maro inchis avand ca sursa sucroza; se recomanda evitarea utilizarii lui deoarece produce agitatie. Poate produce incetinirea cresterii, distrugerea vit.B. Utilizat in fructe conservate, bere, whiskey, biscuiti, stridii. |
E 150b |
Caramel de sulfit de sodium |
A se vedea E 150a. |
E 150c |
Caramel amoniacal |
A se vedea E 150a |
E 150d |
Caramel cu sulfite de amoniu |
A se vedea E 150a |
E 151 |
Negru Brilliant BN, Negru PN |
Culoare sintetica; poate fi carcinogenetic; utilizat in sosurile maro si in prajituri; poate provoca astm, urticarie si acutizari la pacientii cu rinite. Interfera cu actiunea unor enzime digestive. |
E 153 |
Carbune vegetal medicinal |
Culoare neagra;utilizat in gemuri, jeleuri, lichioruri |
E 154 |
Brun FK |
Colorant sintetic; se sintetizeaza pornind de la culoarea Azo |
E 155 |
Brun HT |
Culoare maro; produs sintetic de la culoarea
Azo; utilizat in ciocolata; poate produce acutizari ale bolii la astmatici si
la pacientii cu sensibilitate la aspirina. Interzis in |
E 160a |
Caroteni |
Culori naturale portocaliu/galben;organismul uman ii transforma in Vit. A in ficat; se gasesc in morcovi si alte fructe si legume galbene sau portocalii |
E 160b |
Annatto, bixina, norbixina |
Culoare rosie; derivate de la copacul numit Bixa Orellana; utilizat la colorarea branzeturilor, untului, margarinei, cerealelor; determina producerea de urticarie, astmsi agitatie. Se recomanda evitarea lui |
E 160c |
Extract de ardei rosu,capsatina, capsorubina |
CONTIN VIT a, b, c SI MINERALELE Zn. Cu, Se, Co,Mo; se recomanda evitarea lui |
E 160d |
Rubixantina |
Se recomanda evitarea lui |
E 160e |
Beta-apocarotenal-8 (C 30) |
Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse |
E 160f |
Ester etilic al acidului beta-apocarotenotic-8 (C30) |
Culoare portocalie naturala; nu se cunosc reactii adverse |
E 161b |
Luteina |
Culoare galbena derivate din plante, natural se gaseste in frunzele verzi, galbenusul de ou, etc |
E 161g |
Cantaxantina |
Culoare galbena , obtinuta din surse animale (retinol); pigmentul se gaseste si in anumite ciuperci, crustacee, pesti. |
E 162 |
Rosu de sfecla, betaina |
Culoare rosie obtinuta di sfecla rosie; nu are efecte adverse cunoscute, dar este de preferat a se evita la nou-nascuti si copii. |
E 163 |
Antociani |
Violet, rosu, albastru - culori obtinute din floti, muguri si plante; nu au efecte adverse |
E 170 |
Carbonat de calciu |
Sare minerala; poate fi obtinuta din minerale si din oasele animalelor; cateodata utilizat pentru acidifierea vinurilor, conservarea fructelor si legumelor; este toxic in doze mari, putand produce probleme psihice dar si pitre la rinichi, dureri abdominale, confuzie. |
E 171 |
Dioxid de titan |
Culoare alba; nu se cunosc efecte negative. |
E 172 |
Oxizi si hidroxizi de fier |
Coloranti negru, galben, rosu; toxic in doze mari. |
E 173 |
Aluminiu |
Se recomanda evitarea lui; poate produce osteoporoza. |
E 174 |
Argint |
Se recomanda evitarea lui; |
E 175 |
Aur |
Se recomanda evitarea lui; |
E 180 |
Litolrubin BK |
Colorant artificial. Sursa: colorantul Azo; probabil produse rash cutanat, agitatie si potential periculos pentru pacientii astmatici |
CONSERVANTI ( E 200 - E 290)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 200 |
Acid sorbic |
Este un acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri; |
E 202 |
Sorbet de potasiu |
Similar cu E 200 |
E 203 |
Sorbet de calciu |
Similar cu E200 |
E 210 |
Acid benzoic |
In stare purase prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este in mai mare masura dependent de pH. Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume, condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar. |
E 211 |
Benzoat de sodiu |
Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de panificatie,margarinele; este implicat in producerea rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice. |
E 212 |
Benzoat de potasiu |
Persoanele cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210 |
E 213 |
Benzoat de calciu |
A se vedea E 212 |
E 214 |
p-hidroxibenzoat de etil |
A se evita; interzis in |
E 215 |
Derivat sodic al esterului etilic al acidului p-hidroxibenzoic |
A se evita; interzis in |
E 216 |
p-hidroxibenzoat de propel | |
E 217 |
Derivat sodic al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic |
A se evita; interzis in |
E 218 |
p-hidroxibenzoat de metal |
Posibil alergen |
E 219 |
Derivat sodic al esteruilui metilic al acidului p-hidroxibenzoic |
A se evita |
E 220 |
Dioxid de sulf |
Este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile. Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet, produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa. |
E 221 |
Sulfit de sodiu |
A se vedea E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf |
E 222 |
Sulfit acid de sodiu |
A se vedea E 220 |
E 223 |
Metabisulfit de sodiu |
A se vedea E 220 |
E 224 |
Metabisulfit de potasiu |
A se vedea E 220 |
E 226 |
Sulfit de calciu |
A se evita. Interzis in |
E 227 |
Sulfit acid de calciu |
A se evita. Interzis in |
E 228 |
Sulfit acid de potasiu |
A se vedea E 220 |
E 230 |
Bifenil, difenil |
Difenilul se prezinta sub forma de cristale
albe cu miros characteristic, insolubile in apa, dar solubile in alcool si
grasimi. Are o actiune puternic antifungica. Se utilizeaza la fructele
citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele
de laborator a produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari
histologice hepatice si renale, anemie. Interzis in |
E 231 |
Ortofenilfenol |
Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor |
E 232 |
Ortofenilfenat de sodiu |
A se vedea E 231 |
E 234 |
Nisina |
Este un antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci din gris, branza maturate si branza topita |
E 235 |
Netamicina |
Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi, varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati, precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi |
E 239 |
Hexametilentetra amina |
Se mai numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore, dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se utilizeaza in branza Provolone |
E 242 |
Dicarbonat de dimetil |
Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin; este conservant |
E 249 |
Nitrit de potasiu |
Este fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii; |
E 250 |
Nitrit de sodiu |
Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui; |
E 251 |
Nitrat de sodiu |
Se utilizeaza in produsele din carne afumata, produse din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza de produse lactate, hering si scrumbii murate; |
E 252 |
Nitrat de potasiu |
Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic; restrictionat in multe tari |
E 270 |
Acid lactic |
Acid alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor spaniole, in branzeturi, deserturi congelate, bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de catre organismul copiilor mici. |
E 280 |
Acid propionic |
Actiunea acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele, brise preambalate, branza si inlocuitori din branza; |
E 281 |
Propionat de sodiu |
A se vedea E 280 |
E 282 |
Propionat de calciu |
A se vedea E 280 |
E 283 |
Propionate de potasiu |
A se vedea E 280 |
E 284 |
Acid boric |
Acidul boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa si lipsitid de effect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium (boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive calorigene. |
E 285 |
Tetraborat de sodiu (borax) |
A se vedea E 284 |
ANTIOXIDANTI, ACIZI, SARURI MINERALE
(E 296 - E 385)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 297 |
Acid fumaric |
Este o substanta solida la temperature camerei, ieftina si foarte acra;se obtine din planta Fumaria officinalis sau prin fermentarea glucozei de catre ciuperci; se foloseste in bauturile nealcoolice sau in amestecuri pentru prajituri,; nu are efecte adverse cunoscute. |
E 300 |
Acid L-ascorbic |
Se utilizeaza in bauturi, sucuri si alimente pentru sugari pe baza de fructe si legume, in alimente pe baza de cereale cu continut de grasimi inclusive biscuiti si pesmeti. In doze mari poate produce carii dentare, voma, diareea, litiaza renala. Persoanele cu litiaza renala, guta si anemie trebuie sa evite consumul de acid ascorbic. |
E 301 |
L-ascorbat de sodiu |
Sarea de sodiu a vitaminei C. Vezi E 300 |
E 302 |
L-ascorbat de calciu |
Vezi E 300. poate produce litiaza cu oxalat de calciu |
E 304 |
Palmitat de L-ascorbil |
Se utilizeaza in cereale, biscuiti si pesmeti si alimente pentru sugari cu continut de grasimi. |
E 306 |
Extract bogat in tocoferol |
Vezi E 307 |
E 307 |
Alfa-tocoferol (Vitamina E) |
Vitamina E se gaseste in faina integrala, germenii de orez, uleiuri vegetale. Este distrusa prin rafinare si prin obtinerea fainii albe. Vitamina E previne rancezirea grasimilor. Studii recente arata ca vitamina E in cantitati mici reduce riscul bolilor cardiovasculare si cancerul |
E 308 |
Gama-tocoferol |
Vezi E 307 |
E 309 |
Delta-tocoferol |
Vezi E 307 |
E 310 |
Galat de propil |
Se gaseste in grasimi si uleiuri pentru fabricarea profesionala a produselor alimentare tratate termic, in ulei de gatit si grasime de gatit, exclusiv ulei de turta de masline, in untura , ulei de peste, grasime de pasare si oaie; se foloseste la amestecuri pentru patiserie, snacks pe baza de cereale, lapte praf pentru automate, supe si ciorbe deshidratate, sosuri, carne deshidratata, fructe in coaja prelucrate, mirodenii si condimente, cereale pre-preparate, cartofi deshidratati, guma de mestecat, adaosuri dietetice. Poate produce gastrite si iritatii ale pielii( dermatite, eczema, hiperkeratoze). |
E 311 |
Galat de octil |
Vezi E 310; administrarea orala a galatului de octal produce la subiectii sensibilizati o reactie a mucoasei bucale. Din acest motiv comitetul FAO/OMS a interzis folosirea lui in bauturi. |
E 312 |
Galat de dodecil |
Vezi E 310 |
E 315 |
Acid erithorbic |
Este produs din sucroza. Se utilizeaza la produsele din carne semiconservate si conservate, la produsele din peste conservate si semiconservate, peste cu carne rosie, refrigerat si congelat. Ne se cunosc efecte negative. |
E 316 |
Erithorbat de sodium |
Vezi E 315 |
E 320 |
Butilhidroxianisol (BHA) |
Este un produs derivate din petrol. Se utilizeaza in margarine, gume de mestecat, mirodenii, condimente, cartofi deshidratati, adaosuri dietetice. Nu se permite folosirea in alimentele pentru sugari, deoarece provoaca reactii alergice, hiperreactivitate sau intoleranta; in doze mari a produs tumori la animalele de laborator. |
E 321 |
Butilhidroxitoluen (BHT) |
Vezi E 320 |
E 322 |
Lecitine |
Se gaseste in soia, oua, alone, porumb, etc. nu este toxic. Se utilizeaza la producerea biscuitilor si pesmetilor, alimentelor pe baza de cereale, alimentelor pentru sugari, ciocolate, maioneze. |
E 330 |
Acid citric |
Acid obtinut natural din fructele citrice; este folosit la biscuiti,peste conservat, branzeturi, formule pentru copii, amestecuri pentru supe, bauturi nealcoolice, produse din carne fermentate; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European ail asociaza cu afectiuni bucale |
E 331 |
Citrati de sodiu |
Se utilizeaza in produsele pentru intarcarea sugarilor,precum si in branzeturi, creme. Nu are efecte adverse cunoscute. |
E 332 |
Citrati de potasiu |
Vezi E 331, E 333 |
E 333 |
Citrati de calciu |
Se gaseste in produse pe baza de fructe cu un continut scazut de zahar |
E 334 |
Acid tartaric |
Se utilizeaza in biscuiti si pesmeti, guma de mestecat, toate tipurile de alimente si bauturi; nu are efecte adverse daca este utilizat in cantitati mici |
E 335 |
Tartrat de sodiu |
Vezi E 334 |
E 336 |
Tartrat de potasiu |
Vezi E 334 |
E 338 |
Acid fosforic |
Se obtine din minereu fosfat; este folosit in branzeturi; Asociatia consumatorilor din Piata Comuna European il asociaza cu tulburari digestive |
E 339 |
Fosfati de sodiu i)fosfat monosodic ii)fosfat disodic iii)fosfat trisodic |
Se gaseste in lapte partial deshidratat cu continut de pana sau mai mare de 28% materie uscata, in lapte praf si lapte degresat, smantana pasteorizata, sterilizata si preparata conform procedeului UHT, frisca si produse similare din grasimi vegetale, branza proaspata (exclusiv Mozzarella) |
E 340 |
Fosfati de potasiu i)fosfat monopotasic ii)fosfat dipotasic iii)fosfat tripotasic |
Se utilizeaza la prepararea branzei topite si produselor similare acesteia, in produsele din carne, bauturi energizante si ape de masa preparate, suplimente dietetice, sare si inlociutorii sai, bauturi din proteine vegetale; nu au efecte adverse cunoscute |
E 341 |
Fosfati de calciu |
Se utilizeaza in amestecurile din prafurile pentru desert si la producerea ghetei alimentare |
E 343 |
Fosfati de magneziu i)fosfat monomagnezic ii)fosfat dimagnezic |
Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, faina, faina cu agenti de afanare, mustarul preparat, inlocuitori de sare |
E 353 |
Acid metatartric |
Se utilizeaza la prepararea vinurilor; nu are efecte adverse cunoscute |
E 354 |
Tartrat de calciu |
Se utilizeaza la biscuiti si pesmeti; se utilizeaza in alimentele pentru sugari |
E 355 |
Acid adipic |
Se utilizeaza in umpluturi si glazuri pentru produse fine de panificatie, amestecuri din prafuri pentru desert, deserturi cu aspect de jeleu, deserturi cu arome de fructe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor; este irritant ocular, se presupune ca are effect teratogen |
E 356 |
Adipat de sodiu |
Vezi E 355 |
E 357 |
Adipat de potasiu |
Vezi E 355 |
E 363 |
Acid succinic |
Sefoloseste in deserturi, supe si ciorbe, prafuri pentru prepararea de casa a bauturilor |
E 385 |
Etilena diamina tetra-acetat de calciu disodiu (calciu disodiu EDTA) |
Se utilizeaza in sosuri emoliente, boabe de
leguminoase, legume, ciuperci si anghinare in conserva, peste in conserva,
crustacee refrigerate si congelate, grasimi tartinabile avand un continut in
grasimi de cel mult 41% grasimi; produce perturbari ale echilibrului
electrolitic, afectiuni gastrointestinale, hematurie, crampe musculare. Este
interzis in |
EMULSIFICATORI, STABILIZATORI, GUME VEGETALE
(E 400 - E 495)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 400 |
Acid alginic |
Acidul alginic si sarurile lui se folosesc la fabricarea jeleurilor de fructe, marmeladelor, pudingurilor, produselor zaharoase, la limpezirea sucurilor si vinurilor.nu prezinta risc pentru sanatate. |
E 401 |
Alginat de sodiu |
A se vedea E 400 |
E 402 |
Alginat de potasiu |
A se vedea E 400 |
E 403 |
Alginat de amoniu |
A se vedea E 400 |
E 404 |
Alginat de calciu |
A se vedea E 400 |
E 405 |
Alginat de propan-1, 2-diol |
Se utilizeaza in emulsii grase, produse fine de panificatie, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie si deserturi, produse de cofetarie din zahar, gheata alimentara pe baza de apa, snacks pe baza de cereale si cartofi, sosuri, bere, guma demestecat, preparate dinfructe si legume, bauturi aromate nealcoolice, lichior emulsionat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, suplimente dietetice |
E 406 |
Agar-agar |
Este folosit in industria produselor zaharoase, a marmeladei, la conservarea carnii si a pestelui, la fabricarea pudingurilor, a inghetatei. Din punct de vedere igienic nu exista limitari in utilizarea acestui produs. |
E 407 |
Caragenan |
Este extras din alge rosii si este utilizat ca agent de gelificare, de stabilizare si emulsionare. Dupa unele date, caragenanul patruns in organism in cantitati mari poate irita mucoasa intestinala si forma chiar abcese. |
E 407a |
Alge Euchema transformate | |
E 410 |
Guma carruba | |
E 412 |
Guma guar |
Se obtine din semintele de Ceratonia siliqua. Este formata din galactomanani si se foloseste ca egent de legare si ca emulgator. Nu sunt limite pentru utilizarea ei. |
E 413 |
Tragacant | |
E 414 |
Guma de acacia (guma Arabica) | |
E 415 |
Guma xantan | |
E 416 |
Guma Karaya |
Se utilizeaza in urmatoarele produse: snacks pe baza de cereale si cartofi, nuci si alone glasate, umpluturi, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de panificatie, deserturi, sosuri emulsionate, lichior pe baza de ou, suplimente dietetice, guma de mestecat |
E 417 |
Guma tara | |
E 418 |
Guma gellan | |
E 420 |
Sorbitol i)sorbitol ii)sirop de sorbitol |
Se utilizeaza in produsele alimentare in general, lichioruri, peste, crustacee, moluste si cefalopode neprelucrate, refrigerate si congelate |
E 421 |
Manitol |
A se vedea E 420 |
E 422 |
Glicerina | |
E 425 |
Konjac i) guma de konjac ii) glucomanan de konjac | |
E 431 |
Stearat de polioxietilena |
Se ulilizeaza in vinuri conform cu legislatia in vigoare |
E 432 |
Monolaurat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 20) |
Se utilizeaza in urmatoarele produse alimentare: produse fine de panificatie, emulsii grase utilizate pentru patisserie, produse similare din lapte si smantana, gheata alimentara, deserturi, produse de cofetarie, sosuri emulsionate, supe, guma de mestecat, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice utilizate pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentarezilnice totale sau a unei mese individuale |
E 433 |
Monooleat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60) |
A se vedea E 432 |
E 434 |
Monopalmitat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 40) |
A se vedea E 432 |
E 435 |
Monostearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 60) |
A se vedea E 432 |
E 436 |
Tristearat de polioxietilena sorbitan (polisorbat 65) |
A se vedea E 432 |
E 440 |
Pectine i)pectina ii)pectina amidata |
In organismul uman pectinele se descompun in proportie de 90%. Deoarece nu s-au inregistrat efecte negative, expertii FAO/OMS nu limiteaza cantitatea de pectina utilizata ca aditiv. |
E 442 |
Fosfatide de amoniu |
Se utilizeaza la produsele pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare inclusive umpluturi, produse de cofetarie pe baza de produsele mentionate mai sus |
E 444 |
Acetate izobutirat de zaharoza |
Se foloseste in bauturile tulburi aromate nealcoolice |
E 445 |
Esteri glicerici din rasini lemnoase |
Se utilizeaza in bauturile tulburi aromate nealcoolice, la tratarea superficiala a citricelor |
E 450 |
Difosfati i)difosfat disodic ii)difosfat trisodic iii)difosfat tetrasodic v)difosfat tetrapotasic vi)difosfat dicalcic vii)dihidrogeno-difosfat de calciu |
Se utilizeaza in sosuri,supe si ciorbe, ceai si infuzii de plante medicinale, cidru si rachiu de pere, guma de mestecat, produse alimentare sub forma de praf, bauturi din ciocolata si malt pe baza de produse lactate, cereale pentru micul dejun snacks |
E 451 |
Trifosfati i)trifosfat pentasodic ii)trifosfat pentapotasic |
Se utilizeaa in paste din peste si crustacee,glazuri, preparate speciale pentru uz nutritive special, membrane pentru produse din carne si vegetale |
E 452 |
Polifosfati i)polifosfat sodic ii)polifosfat potasic iii)polifosfat calcosodic iv)polifosfati calcici |
Se utilizeaza in produsele de cofetarie, la zahar pentru glazuri, taitei, aluaturi, file de peste neprelucrat, refrigerat si congelat, moluste si crustacee neprelucrate si prelucrate, refrigerate si congelate, produse din cartofi prelucrati, materii grase tartinabile exclusive unt, unt preparat din smantana acida, produse din crustacee in conserva, emulsii pe baza de apa pentru acoperirea formelor de patisserie, bauturile pe baza de cafea pentru masinile automate |
E 459 |
Beta-ciclodextrina | |
E 460 |
Celuloza i)celuloza microcristalina ii)celuloza pulbere |
Celuloza si esterii de celuloza sunt folositi la fabricarea sosurilor, pateurilor, inghetatei. Din punct de vedere al igienei alimenatre esterii celulozei sunt inofensivi, deoarece trec prin tractul intestinal si se elimina fara transformari. Cercetarile recente au demonstrate ca celuloza microcristalina, daca poseda fractiuni cu greutate moleculara mica, poate fi partial absorbita, patrunde in sistemul circulator si se poate depune pe peretii vaselor. Pentru alimentatie se impune folosirea celulozei microcristaline cu greutate moleculara ridicata. |
E 461 |
Metilceluloza |
A se vedea E 460 |
E 463 |
Hidroxipropilcelu loza |
A se vedea E 460 |
E 464 |
Hidroxipropilmetilceluloza |
A se vedea E 460 |
E 465 |
Etilmetilceluloza |
A se vedea E 460 |
E 466 |
Carboximetilcelu loza Carboximetilcelu loza de sodium |
A se vedea E 460 |
E 468 |
Carboximetilcelu loza de sodiu reticular |
Se foloseste in suplimentele alimentare solide |
E 469 |
Carboximetilcelu loza hidrozata enzimatic | |
E 470a |
Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi | |
E 470b |
Saruri de magneziu ale acizilor grasi | |
E 471 |
Mono si digliceride ale acizilor grasi | |
E 472a |
Esteri acetici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 472b |
Esteri lactici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 472c |
Esteri citrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 472d |
Esteri tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 472e |
Esteri mono si diacetil-tartrici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 472f |
Esteri scetici si tartrici combinati ai mono si digliceridelor cu acizi grasi | |
E 473 |
Sucroesteri ai acizilor grasi |
Se pot gasi in urmatoarele produse alimentare: Cafea lichida ambalata, produse din carne tratate termic, emulsii grase utilizate pentru petiserie, produse fine de panificatie, bauturi racoritare opalescente de culoare alba, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, sosuri, supe si ciorbe, fructe proaspete, tratate superficial, bauturi nealcoolice pe baza de anason, bauturi nealcoolice din cocos si migdale, bauturi spirtoase (exclusive bere si vin), prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimentar zilnic total sau a unei mese individuale, guma de mestecat, inlocuitori de smantana, smantana sterilizata si smantana sterilizata cu continut mic de grasimi |
E 474 |
Sucrogliceride |
A se vedea E 473 |
E 475 |
Esteri poliglicerici ai acizilor grasi |
Se pot gasi in: produse fine de panificatie, lichioruri emulsionate, produse pe baza de oua, clarificare pentru bauturi, guma de mestecat, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, suplimente dietetice, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii dozei alimentare zilnice totale sau a unei mese individuale, cereale tip Granola pentru micul dejun |
E 476 |
Poliricinoleat de poliglicerina |
Se utilizeaza in grasimi tartinabile cu continut de cel mult 41% grasime, produse tartinabile similare cu un continut de cel mult 19% grasime, sosuri pentru salate, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata |
E 477 |
Esteri de propan-1,2-diol ai acizilor grasi |
Se foloseste in produse fine de panificatie, emulsii grase pentru patiserie, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturile racoritoare, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, glazuri batue pentru desert, altele decat frisca, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale |
E 479b |
Ulei de soia oxidat termic in iinteractiune cu mono si digliceridele acizilor grasi |
Se foloseste in emulsiile grase pentru prajit |
E 481 |
Stearaoil-2-lactilat de sodium |
Se foloseste in produse fine de panificatie, orez pentru gatit rapid, cereale pentru micul dejun, lichior emulsionat, spirtoase cu o concentratie de alcool per volum de pana la 15%, snacks pe baza de cereale, emulsii grase, clarificare pentru bauturile racoritoare, produse de cofetarie cu zahar, deserturi, sncks pe baza de cereale si cartofi, produse din carne toccata si taiata bucati in conserva, prafuri pentru prepararea bauturilor nealcoolice calde, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale, paine |
E 482 |
Stearoil-2-lactilat de calciu |
A se vedea E 481 |
E 483 |
Tartrat de stearil |
Se utilizeaza in produsele de panificatie si deserturi |
E 491 |
Monostearat de sorbitan |
Se utilizeaza in produsele fine de panificatie, glazuri si invelisuri pentru produsele fine de brutarie, marmalade tip jeleu, emulsii grase, produse similare din lapte si smantana, clarificare pentru bauturi nealcoolice, concentrate lichide din ceai si concentrate lichide cu infuzii de frunze si plante, gheata alimentara, produse de cofetarie cu zahar, produse de cofetarie pe baza de cacao, inclusive ciocolata, sosuri emulsionate, suplimente dietetice, drojdie pentru panificatie, guma de mestecat, alimente dietetice utilizate in scopuri medicale speciale, preparate dietetice de regim pentru controlul greutatii destinate inlocuirii aportului alimenatr zilnic total sau a unei mese individuale, |
E 492 |
Tristearat de sorbitan |
A se vedea E 491 |
E 493 |
Monolaurat de sorbitan |
A se vedea E 491 |
E 494 |
Monooleat de sorbitan |
A se vedea E 491 |
E 495 |
Monopalmitat de sorbitan |
A se vedea E 491 |
SARURI MINERALE, ANTIAGLOMERANTI
(E 500 - E 585)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 500 |
Carbonati de sodiu i) carbonat de sodiu ii) carbonat acid de sodiu iii)sesquicarbonat de sodiu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare, precum si in unt de smantana acida |
E 501 |
Carbonati de potasiu i) carbonat de potasiu ii)carbonat acid de potasiu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, in laptele partial deshidratat si total deshidratat, conform legislatiei in vigoare |
E 503 |
Carbonati de amoniu i) carbonat de amoniu ii) carbonat acid de amoniu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 504 |
Carbonati de magneziu i) carbonat de magneziu ii) carbonat acid de magneziu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare, si in branza matura feliata si rasa |
E 507 |
Acid clorhidric | |
E 508 |
Clorura de potasiu | |
E 509 |
Clorura de calciu |
Poate fi utilizata in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusive produsele cu un numar redus de calorii, precum si in laptele partial deshidratat si total deshidratat, in branza matura feliata si rasa, fructe si legume in conserva |
E 511 |
Clorura de magneziu | |
E 512 |
Clorura stanoasa |
Se utilizeaza la asparagus alb in conserva |
E 513 |
Acid sulfuric | |
E 514 |
Sulfati de sodiu i) sulfat de sodiu ii) sulfat acid de sodiu | |
E 515 |
Sulfati de potasiu i) sulfat de potasiu ii) sulfat acid de potasiu | |
E 516 |
Sulfat de calciu | |
E 520 |
Sulfat de aluminiu |
Se poate folosi in albusuri, fructe si legume confiate, cristalizate, glasate |
E 521 |
Sulfat de aluminiu sodic |
A se vedea E 520 |
E 522 |
Sulfat de aluminiu potasic |
A se vedea E 520 |
E 523 |
Sulfat de aluminiu amoniacal |
A se vedea E 520 |
E 524 |
Hidroxid de sodiu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare precum si in gemuri, jeleuri si marmalade si alte paste si piureuri tartinabile similare pe baza de fructe inclusiv produsele cu un numar redus de calorii |
E 525 |
Hidroxid de potasiu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 526 |
Hidroxid de calciu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 527 |
Hidroxid de amoniu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 528 |
Hidroxid de magneziu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 529 |
Oxid de calciu | |
E 530 |
Oxid de magneziu |
Pot fi utilizati in produse pe baza de cacao si ciocolata, conform legislatiei in vigoare |
E 535 |
Fenocianura de sodium |
Se foloseste in sare si substituentii sai |
E 536 |
Fenocianura de potasiu |
A se vedea E 535 |
E 538 |
Fenocianura de calciu |
A se vedea E 535 |
E 541 |
Fosfat de aluminiu sodic, acid |
Se utilizeaza in produsele fine de panificatie |
E 551 |
Dioxid de siliciu |
Se utilizeaza in prafuri de produse deshidratate (inclusive zaharuri), sare si substituentii sai, suplimente dietetice, produse alimenatre sub forma de tablete, pastille , drajeuri, branza din pasta tare, semitare si topita feliata sau pentru ras, inlocuitori de branza de ras sau felii si inlocuitori de branza topita, guma de mestecat, orez, carnati (numai tratament superficial), jeleuri (numai tratament superficial), condimente, produse de cofetarie exclusiv ciocolata (numai tratamentul superficial), grasimi tartinabile pentru ungerea formelor de patiserie |
E 552 |
Silicat de calciu |
A se vedea E 551 |
E 553a |
i) silicat de magneziu ii) trisilicat de magneziu |
A se vedea E 551 |
E 553b |
Talc |
A se vedea E 551 |
E 554 |
Silicat alumino-sodic |
A se vedea E 551 |
E 555 |
Silicat alumino-potasic |
A se vedea E 551 |
E 556 |
Silicat alumino-calcic |
A se vedea E 551 |
E 559 |
Silicat de aluminiu (kaolin) |
A se vedea E 551 |
E 570 |
Acizi grasi |
Se foloseste in guma de mestecat, bauturi racoritoare cu aroma de vanilie, indulcitori artificiali |
E 574 |
Acid gluconic | |
E 575 |
Glucono-delta-lactona |
Se poate utilize in branza matura feliata si rasa, Mozzarella si zer, fructe si legume in conserva, biscuiti si pesmeti |
E 576 |
Gluconat de sodiu |
Se foloseste in produsele de patisserie, bauturi racoritoare, in suplimente nutritionale, deserturi |
E 577 |
Gluconat de potasiu |
A se vedea E 576 |
E 578 |
Gluconat de calciu |
Se utilizeaza in branzeturi, suplimente alimentare pentru sugari |
E 579 |
Gluconat de fier |
Se utilizeaza la maslinele innegrite prin oxidare |
E 585 |
Lactate de fier |
A se vedea E 579 |
STIMULATORI DE AROME ( E 620 - E 640)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 620 |
Acid glutamic |
Se utilizeaza in produsele alimentare, in general , precum si in condimente si mirodenii |
E 621 |
Glutamat monosodic |
Si-a gasit o larga utilitate in industria alimentara pentru potentarea gustului a numeroase produse alimentare. O serie de autori au pus in evidenta faptul ca GMS poate exercita un efect toxic asupra sistemului nervos central. Un sindrom specific , cunoscut sub denumirea "sindromul restaurantelor chinezesti", a fost descries in literatura si se manifesta prin febra si cresterea tensiunii dupa consumarea unor produse cu continut mare de GMS. A se vedea E 620 pentru produsele in care se utilizeaza. |
E 622 |
Glutamat monopotasic |
A se vedea E 620 |
E 623 |
Diglutamat de calciu |
A se vedea E 620 |
E 624 |
Glutamat monoamidonic |
A se vedea E 620 |
E 625 |
Diglutamat de magneziu |
A se vedea E 620 |
E 626 |
Acid guanilic |
A se vedea E 620 |
E 627 |
Guanilat disodic |
A se vedea E 620 |
E 628 |
guanilat dipotasic |
A se vedea E 620 |
E 629 |
Guanilat de calciu |
A se vedea E 620 |
E 630 |
Acid inozinic |
A se vedea E 620 |
E 631 |
inozinat disodic |
A se vedea E 620 |
E 632 |
Inozinat dipotasic |
A se vedea E 620 |
E 633 |
Inozinat de calciu |
A se vedea E 620 |
E 634 |
5-ribonucleotide de calciu |
A se vedea E 620 |
E 635 |
5-ribonucleotide disodice |
A se vedea E 620 |
E 640 |
Glicina si sarea sa de sodiu |
A se vedea E 620 |
AGENTI DE GLAZURARE, INDULCITORI (E 900 - E 1520)
Nr. E |
Denumire |
Comentarii |
E 900 |
Dimetil polisiloxan |
Se utilizeaza in gemuri, jeleuri si marmalade conform legislatiei in vigoare si paste tartinabile similare din fructe, inclusive produse cu numar redus de calorii, supe si ciorbe, uleiuri si grasimi pentru prajit, produse de cofetarie (exclusive ciocolata), bauturi nealcoolice aromate, suc de ananas, fructe si legume in conserva, guma de mestecat, vin in conformitate cu legislatia in vigoare, aluaturi |
E 901 |
Ceara de albine, alba, galbena |
Se utilizeaza ca agenti de glazurare numai in urmatoarele produse: produse de cofetarie (inclusive ciocolata), produse fine de panificatie de dimensiuni mici in strat de ciocolata, snacks, fructe in coaja, boabe de cafea, suplimente dietetice, citrice, pepeni, mere si pere proaspete (numai tratamentul superficial),piersici si ananas (numai tratamentul superficial) |
E 902 |
Ceara Candelilla |
A se vedea E 901 |
E 903 |
Ceara Carnauba |
A se vedea E 901 |
E 904 |
Shellac |
A se vedea E 901 |
E 905 |
Ceara microcristalina |
Se foloseste la tratamentul superficial al produselor de cofetarie exclusive ciocolata, gumei de mestecat, pepenilor, papaya, mango si avocado |
E 912 |
Esteri ai acidului montanic |
Se utilizeaza pentru tratamentul superficial al citricelor proaspete, pepeni, mango, papaya, avocado, ananas |
E 914 |
Ceara de polietiliena oxidata |
A se vedea E 912 |
E 920 |
L-cisteina | |
E 927b |
carbamida |
Se foloseste in guma de mestecat fara adaosuri de zaharuri |
E 938 |
Argon |
Este un gaz inert. Pare sigur. |
E 939 |
Heliu |
Nu s-au demonstrate efecte nocive |
E 941 |
Azot |
Antioxidant. Nu s-au demonstrate efecte nocive |
E 942 |
Peroxid de azot |
Nu s-au demonstrate efecte nocive , daca e utilizat in doze mici. |
E 948 |
Oxigen |
Sunt citate efecte teratogene |
E 950 |
Acesulfam K |
Se utilizeaza in guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa, in deserturi-lactate si nelactate, precum si in alte produse (sosuri, mustar, cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, etc) |
E 951 |
Aspartam |
Se utilizeaza in bauturile nealcoolice ( bauturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, bauturi pe baza de lapte si produse derivate sau pe baza de suc de fructe, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar), in deserturi si produse similare (deserturi aromate pe baza de apa, cu valoare energetica redusa sau fara adaosuri de zahar, preparate pe baza de lapte si produse derivate, cu valoare energetica redusa, deserturi pe baza de fructe si legume deserturi pe baza de oua, deserturi pe baza de cereale, deserturi pe baza de grasimi, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, snacks, cereale pentru micul dejun cu un continut de fibre mai mare de 15% sic el putin 20% tarate, cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, gheata alimentara cu valoare energetica redusa sau fara adios de zahar, in produse de cofetarie, precum si in alte produse: cidru si rachiu de pere, bere nealcoolica, bere cu valoare energetica redusa, fructe conservate, cu valoare energetica, sosuri, mustar, suplimente alimentare/integratori dietetici in stare lichida, solida, pe baza de vitamine si /sau elemente minerale sub forma de sirop sau masticabile |
E 952 |
Acid ciclamic si sarurile sale de Na si Ca |
Se prezinta sub forma de saruri de sodium si calciu, ca pulberi incolore, cristaline. Se caracterizeaza printr-o solubilitate buna in apa, influentata favorabil de cresterea temperaturii, au o stabilitate termica buna, suportand temperature de 250C si o rezistenta buna atat in mediul acid cat si in cel alcalin.deoarece nu sunt scindati nici la pH mai mic de 2, ciclamatii se preteaza la indulcirea sucurilor de fructe foarte acide. A se vedea E 951 pentru produsele alimentare in care pot fi folositi. |
E 953 |
Isomalt |
Se utilizeaza in deserturi si produse similare, produse de cofetarie, precum si in alte produse cum af fi: sosuri, mustar, produse fine de brutarie, cu valoare energetice redusa sau fara adaosuri de zahar, produse destinate unei alimentatii speciale, suplimente alimentare/integratori ditetici in stare solida |
E 954 |
Zaharina si sarurile sale de Na, K si Ca |
Este sulfamida acidului benzoic. Se prezinta sub forma de cristale incolore, fara miros. In concentratii mari are gust amar. Este solubila in apa, alcool, eter. Nu este stabile la cald. Pentru marirea solubilitatii, in industria bauturilor racoritoare se foloseste zaharinatul de sodiu, care se prezinta ca o pulbere cristalina, cu miros aromatic. Are o putere de indulcire de 300-500 de ori mai mare decat a zaharozei si, deoarece scade nivelul glucozei din sange, este indicate la diabetici. Pentru intrebuintari a se vedea E 951. |
E 957 |
Taumatina |
A se vedea E 950 |
E 959 |
|
Se foloseste in urmatoarele produse alimentare: guma de mestecat cu adaosuri de zaharuri, grasimi tartinabile, produse din carne, jeleuri de fructe, proteine vegetale |
E 965 |
Maltitol i) maltitol ii) sirop de maltitol |
Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ |
E 966 |
Lactitol |
Umectant, indulcitor artificial; in doze mari este laxativ |
E 967 |
Xilitol |
Umectant, indulcitor artificial, stabilizator, substitute de zahar. In doze mari este laxativ |
E 999 |
Extract de Quillaia |
Se utilizeaza in bauturile aromate nealcoolice pe baza de apa |
E 1103 |
Invertaza |
Provine din miere |
E 1105 |
Lisozim |
Se foloseste in branza maturata |
E 1200 |
Polidextroza |
Umectant . indicat diabeticilor. In doze mici nu are efecte nedorite, dar la concentratii mari produce diaree; nu se utilizeaza la sugari si copii mici. |
E 1201 |
Polivinilpirolidona |
Se gaseste in suplimentele dietetice sub forma de tablete si drajeuri |
E 1202 |
Polivinilpolipirolidona |
A se vedea E 1201 |
E 1404 |
Amidon oxidat |
Se folosesc la alimentele pentru intarcare |
E 1410 |
Fosfat de amidon |
A se vedea E 1404 |
E 1412 |
Fosfat de diamidon |
A se vedea E 1404 |
E 1413 |
Fosfat de diamidon fosfatat |
A se vedea E 1404 |
E 1414 |
Fosfat diamidon acetilat |
A se vedea E 1404 |
E 1420 |
Amidon acetilat |
A se vedea E 1404 |
E 1422 |
Adipat de diamidon acetilat |
A se vedea E 1404 |
E 1440 |
Amidon hidroxipropilic |
Nu se cunosc efecte adverse |
E 1442 |
Fosfat de diamidon hidroxipropilic |
Nu se cunosc efecte adverse |
E 1450 |
Octenil succinat de amidon sodic |
A se vedea E 1404 |
E 1451 |
Amidon oxidat acetilat |
Nu se cunosc efecte adverse |
E 1505 |
Citrate de trietil |
Se foloseste la albusul deshidratat |
E 1518 |
Triacetate de gliceril (triacetina) |
Se foloseste la fabricarea gumei de mestecat |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3060
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved