Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport


Alimentatia si sanatatea, o introducere

Alimentatie nutritie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Alimentatia si sanatatea, o introducere

I.           LEGATURA DINTRE ALIMENTATIE SI SANATATE




Retineti

1. Alimentatia are un rol social si psihologic, pe langa cel de procurare a substantelor nutritive.

2. Studiul nutritiei este relativ nou.

3. Dieta influenteaza sanatatea.

4. Comisiile de sanatate guvernamentale au facut recomandari prin care sa ajute populatia sa-si imbunatateasca stilul de alimentatie.

5. Organismul utilizeaza glucide, lipide, proteine, vitamine, substante minerale si apa pentru a putea functiona.

6. Alimentele pot fi clasificate pe categorii in functie de substantele nutritive pe care le furnizeaza si de rolurile pe care le indeplinesc.

Definitie

Nutritia a fost definita ca studiul alimentatiei, al substantelor nutritive, precum si al modului in care organismul foloseste aceste substantelor nutritive in celula. Utilizarea acestora in diverse tipuri de celule este de o importanta deosebita.

Studiul nutritiei se preocupa si de modul de alegere a alimentelor, rolul cultural al hranei si de locul pe care il ocupa aceasta in viata sociala.

Un scurt istoric al nutritiei

Biblia relateaza despre instructiunile date poporului Israel referitoare la tipurile de alimente care pot fi consumate sau care nu. Opt sute de ani mai tarziu, Daniel si cei trei prieteni ai sai au cerut ca vinul si alimentatia pe baza de carne de la masa imparatului sa fie inlocuite cu hrana vegetariana ti apa. Hipocrate, in anul 400 i.Hr, a studiat relatia dintre alimentatie si pierderea in greutate.

Primul experiment de nutritie controlat a fost facut in 1747 de catre dr.Lind, un medic britanic. El a incercat sa vindece scorbutul. A tratat doisprezece marinari care sufereau de scorbut, cu sase substante diferite. A observat ca lamaia sau zeama de lamaie aveau un efect pozitiv.

In secolul XIX se credea ca glucidele, grasimile (lipidele) si proteinele sunt singurele substante nutritive esentiale in alimentatia omului. Experimentele in care animalele erau hranite cu extracte purificate de substante alimentare au aratat ca, pentru mentinerea sanatatii si cresterii exemplarelor studiate era necesar sa se adauge cantitati mici de alimente naturale.

Importanta substantelor minerale in mentinerea sanatatii a inceput sa fie recunoscuta prin 1880. In 1912 se stia foarte bine ca mai erau necesare si alte categorii de substante alimentare. Vitamina A a fost descoperita in 1915, vitamina D in 1918, tiamina (B1) in 1921, riboflavina (B2) si vitamina C in 1932. Niacina a fost descoperita in 1936, acidul folic in 1945 si vitamina B12 in 1948.

Astazi continua studiul implicatiilor pe care il au in mentinerea sanatatii unele substante minerale (oligoelementele).

ALIMENTATIA SI SANATATEA

Folia A1

Alimentatia si sanatatea

La inceputul secolului, nutritionistii din SUA au inceput sa se preocupe de starea de sanatate a natiunii care era afectata de malnutritie. Alimentatia incorecta era la ordinea zilei, iar cantitatea de alimente consumata nu era satisfacatoare. Astazi, dimpotriva, sanatatea este afectata de un consum prea mare de alimente. Este hrana din belsug, dar ea este la baza asa numitor 'boli ale civilizatiei'.

In ultimii ani a crescut foarte mult interesul pentru stabilirea relatiei dintre alimentatie si sanatate. Cercetarile au aratat importanta unei diete sanatoase. Multi oameni vor sa stie cum sa-si schimbe modul de alimentatie si sa includa preparate mai sanatoase.

Bolile cardiovasculare sunt ucigasii cei mai de temut in SUA ca si in Romania. S-a descoperit ca exista o asociere clara intre grasimile consumate si riscul de a contracta o boala cardiovasculara. Cancerul este ucigasul nr. 2 si se apreciaza ca 40% dintre toate cancerele au la baza o alimentatie nesanatoasa.

Folosirea hranei adecvate va reduce riscul imbolnavirii. Este indicata o dieta variata deoarece ea poate satisface mai bine necesitatile de substante nutritive pentru a mentine starea de sanatate a organismului. Energia furnizata organismului ar trebui sa provina 60-70% din glucidele din cereale, fructe, legume si zarzavaturi, 20-30% din lipide si 10-12% din proteine.

Oamenii consuma in general prea multe proteine. Sursele de proteine vegetale pot face fata in mod corespunzator necesitatilor organismului, fara sa fie nevoie de o suplimentare a grasimilor. Folosirea din belsug a alimentelor vegetale va asigura necesarul de vitamine, fibre alimentare si minerale. Alimentele bogate in fibra ajuta la prevenirea bolilor cardiace, cancerului digestiv, obezitatii, diabetului si diverticulitei.

Provenienta energiei in cadrul ratiei zilnice

cereale, fructe, legume si zarzavaturi

60-70%

grasimi si uleiuri

20-30%

proteine, leguminoase, seminte

10-12%

II.         RECOMANDARI NUTRITIONALE

RECOMANDARI NUTRITIONALE

Folia A2

Pentru a-i ajuta pe americani sa-si imbunatateasca starea de sanatate, Departamentul de agricultura al Statelor Unite si Departamentul de sanatate si servicii umane au sugerat urmatoarele:

consumati alimente variate

mentineti o greutate optima

adoptati o dieta saraca in grasimi, in special in grasimi saturate si colesterol

folositi multe legume, fructe si cereale

folositi indulcitori si dulciuri moderat

folositi sarea de bucatarie cu masura

daca consumati bauturi alcoolice, folositi-le moderat



Departamentul de nutritie al Conferintei Generale AZS crede ca alcoolul nu aduce nici un avantaj nutritiv si de aceea nu-l recomanda deloc. Acest punct de vedere este sustinut de Comitetul de nutritie si alimentatie al Academiei Nationale de Stiinte a SUA, care a afirmat in 1989: 'Comitetul nu recomanda consumul de alcool. Consumul excesiv de alcool creste riscul bolilor de inima, presiunea sanguina, unele forme de cancer, bolilor neurologice, deficitele nutritive si multe altele. Chiar si consumul moderat de bauturi alcoolice aduce unele prejudicii in situatii care necesita o buna coordonare neuromotorie si o gandire clara, de exemplu in cazul conducerii autovehiculelor, al pilotarii avioanelor'.

III.      TEMELE URMATOARELOR 5 INTALNIRI

Sesiunea 2

Varietatea - esenta alimentatiei sanatoase. Este dieta vegetariana adecvata?

Sesiunea 3

Cum sa reducem grasimile, cum sa reducem riscul de boli cardiovasculare.

Sesiunea 4

Mai multe fructe, verdeturi, mai multe cereale, mai multe fibre, vitamine si minerale; cum sa reducem riscul de cancer.

Sesiunea 5

Mai putina sare si zahar - cum sa reducem zaharul si sarea adaugate la gatit.

Sesiunea 6

Controlul greutatii - cum sa scapam de kilogramele in plus si cum sa ramanem asa.

IV.     DIETA VEGETARIANA RESPECTA CEL MAI BINE RECOMANDARILE NUTRITIONALE

DIETA VEGETARIANA SI RECOMANDARILE NUTRITIONALE

Folia A3

1. Folositi in dieta dumneavoastra o mare varietate de alimente. Aceasta va satisface mai bine toate necesitatile nutritive ale organismului decat o alimentatie monotona.

2. Mentineti o greutate optima. Obezitatea se coreleaza cu un risc crescut pentru un numar mare de boli. Dupa varsta de 40 de ani, la obezi creste riscul de diabet zaharat. Obezitatea creste de asemenea riscul aparitiei hipertensiunii arteriale si al unor cancere.

3. Adoptati o dieta saraca in grasimi, in special grasimi saturate si colesterol. S-a demonstrat ca un aport crescut de grasimi creste riscul bolilor de inima, al vezicii biliare, al unor tipuri de cancere si al obezitatii. Tipul de alimentatie obisnuit in America contine prea multe grasimi animale si vegetale. Este preferabil sa fie folosite uleiurile vegetale in locul grasimilor animale, dar este necesar sa se reduca si cantitatea totala de grasimi (atat vegetale cat si animale).

4. Folositi multe legume, fructe si cereale. Folosirea alimentelor nerafinate asigura un aport corespunzator de substante nutritive, substante minerale si vitamine, cu exceptia vitaminei B12. Se asigura astfel si necesarul de fibre. Alimentele consumate in stare naturala contin mai putine calorii decat o cantitate asemanatoare de hrana preparata. Este mai usor sa se mentina o greutate ideala cu ajutorul alimentelor integrale. Fibrele insolubile ce se gasesc in coaja boabelor de cereale mentin tractul digestiv sanatos. Ele se gasesc in ovaz, fructe si legume si ajuta la mentinerea unui nivel scazut al colesterolului in sange.

5. Folositi indulcitori si dulciuri moderat. Meniurile ce contin zaharuri rafinate acoepra necesitatile energetice fara contributia vitaminelor si a substantelor minerale pe care organismul le foloseste pentru a converti glucidele in energie. Alimentele cu un continut ridicat de zahar rafinat sunt de obicei bogate si in grasimi.

6. Folositi sarea de bucatarie cu moderatie. Obisnuinta gustului pentru sare este cultivata, de aceea ea se poate modifica. Unele persoane sunt foarte sensibile la cantitatea de sare. In aceste cazuri, un aport crescut de sare poate creste presiunea sanguina.

V.       PIRAMIDA ALIMENTATIEI VEGETARIENE

Grupele alimentare

In trecut, alimentele erau impartite in clase in functie de substantele nutritive continute si de functiile acestora. Din 1916, in SUA s-au facut patru clasificari ale alimentelor, ultima aparand in 1993 (dar suferind niste modificari in 1997).

1916 - Cinci grupe

- lapte, carne, peste, carne de pasare, inlocuitori de carne

- fructe si legume

- paine si cereale

- unt si grasimi alimentare

- zaharuri elementare

1943 - Sapte grupe

- lapte si produse lactate (2 portii)

- carne, peste (2 portii), oua (4 portii)

- legume verzi si galbene (1 portie)

- citrice si varza (1 portie)

- cartofi, alte fructe si legume (2 portii)



- paine, faina si cereale (imbogatite sau integrale - 4 portii)

- unt, margarina imbogatita sau echivalenti (2 linguri)

1956 - Patru grupe

- lapte si produse lactate (2 portii)

- carne, peste, carne de pasare, oua (2 portii)

- fructe si legume (4 portii)

- paine, faina si cereale (4 portii)

1993 - Piramida alimentara

- paine din cereale integrale si cereale (6-11 portii)

- legume si zarzavaturi (3-5 portii)

- fructe (2-4 portii)

- lapte si produse lactate (2-4 portii)

- legume, nuci, inlocuitori de carne, carne, pui, peste (2-4 portii)

Se observa o schimbare majora intre 1916 si 1993. Primele trei clasificari plaseaza laptele, produsele lactate, carnea, pestele si carnea de pasare in fruntea listei de alimente, dar in 1993, datorita bolilor cardiovasculare si cancerului, cerealele integrale, fructele si legumele au ajuns pe primele locuri, iar laptele si carnea au scazut in importanta.

In 1993, Departamentul de nutritie al Conferintei Generale a pus la punct o versiune vegetariana a piramidei alimentare. Noi credem ca este cea mai cuprinzatoare si corespunzatoare grupare a alimentelor din istoria nutritiei.

In tarile in curs de dezvoltare se utilizeaza un concept care imparte alimentele in trei categorii:

- alimente care furnizeaza energie: contin glucide si lipide (cereale, boabe de cereale, faina de cereale, orez, paste fainoase, nuci, ulei, margarina, unt).

- alimente care favorizeaza cresterea: contin proteine (carne, peste, carne de pasare, leguminoase, nuci).

- alimente care dau o stare de sanatate vizibila: contin vitamine si substante minerale (fructe si legume).

In cele ce urmeaza, vom prezenta doua ilustratii ale piramidei alimentare propusa de Departamentul pentru agricultura al SUA si ale piramidei alimentatiei vegetariene propusa de Departamentul de nutritie al Conferintei Generale AZS.

PIRAMIDA ALIMENTATIEI VEGETARIENE

Folia A4

PIRAMIDA ALIMENTARA

- un ghid pentru alegerea zilnica a hranei -

GRASIMI, ULEIURI SI DULCIURI

- folositi ocazional

LEGENDA

GRASIMI (naturale si adaugate)

ZAHARURI (adaugate)

LAPTE, IAURT, BRANZETURI

- 2-3 portii

CARNE, CARNE DE PASARE, PESTE, FASOLE USCATA, OUA, NUCI

- 2-3 portii

LEGUME SI ZARZAVATURI

- 3-5 portii

FRUCTE

- 2-4 portii

PAINE, CEREALE, OREZ, PASTE FAINOASE

- 6-11 portii

PIRAMIDA ALIMENTATIEI VEGETARIENE

- un ghid pentru alegerea zilnica a hranei -

GRASIMI VEGETALE, ULEI, DULCIURI, SARE

- folositi ocazional

lAPTE DEGRESAT, IAURT, BRANZA PROASPATA SI INLOCUITORI DE BRANZA

- 2-3 portii

- folositi moderat

LEGUMINOASE USCATE, NUCI, SEMINTE, INLOCUITORI DE CARNE

- 2-3 portii

- folositi moderat

LEGUME SI ZARZAVATURI

- 3-5 portii

- folositi mult

FRUCTE

- 2-4 portii

- folositi mult

PAINE INTEGRALA, CEREALE, PASTE FAINOASE, OREZ

- 6-11 portii

- folositi fara retinere

Nota: In 1997 s-a facut ultima modificare a piramidei alimentelor vegetariene, in sensul ca s-au coborat leguminoasele uscate de pe nivelul 3 pe nivelul 1 (de baza). Prin acest lucru se recunoaste realitatea ca leguminoasele uscate sunt hrana de baza pentru multe popoare care se bucura de o sanatate buna.

Definitii

Substanta nutritiva. O substanta nutritiva este un component alimentar de care organismul are nevoie pentru a functiona.

Carbon. Toate substantele nutritive, cu exceptia apei si a substantelor minerale, contin elementul carbon. Carbonul este un element important in aproape toate substantele din corp. Unele componente au doar cativa atomi de carbon, in timp ce altele contin sute sau chair mii de atomi de carbon legati intre ei.

C

atom de carbon

H H H H H H H H H H H H H H

H C C C C C C C C C C C C C C C

H H H H H H H H H H H H H H

ACID GRAS

H O

C

H C OH

GLUCID HO C H



H C OH

H C OH

H C OH

H

GLUCOZA

HO O

H C

N C H

H

H C H

H

PROTEINA

Una din caracteristicile importante ale atomului de carbon este aceea ca are patru locuri in care se pot lega alti patru atomi. Acesti atomi sunt mentinuti pe loc prin legaturi chimice. Putem considera aceste legaturi ca pe un fel de 'lipici chimic'. Glucidele si grasimile sunt formate din diferite combinatii intre carbon, hidrogen si oxigen. Aminoacizii, compusi din carbon, hidrogen, oxigen si azot, sunt caramizile de constructie ale proteinelor.

Energie. Organismul digera hrana primita si o foloseste ca pe un combustibil pentru a produce energie. Energia este utilizata pentru miscarea muschilor, pentru transmiterea impulsurilor electrice in tot organismul si pentru sintetizarea materiei din tesuturi, ceea ce permite organismului sa se dezvolte si sa functioneze.

Kilocalorii. Energia produsa de alimentele ingerate se masoara in kilocalorii (kcal). De multe ori se inlocuieste termenul de kilocalorie cu cel de calorie. O kilocalorie este cantitatea de caldura necesara pentru a creste temperatura unui litru de apa cu un grad Celsius (de la 15,5 la 16,5 grade Celsius).

Concentratie nutritiva - concentratie energetica

Tabel comparativ al valorii nutritive a cartofilor copti si a celor prajiti

Subst.nutritive

Cartofi copti

Branza slaba de

vaci cu ceapa

100 g

Cartofi prajiti

43 g

Cartofi prajiti

100 g

Kilocalorii

Proteine

Grasimi

Glucide

Calciu

Fier

Vitamina C

Tiamina

Riboflavina

Niacina

6,2 g

1g

20,7g

27,3mg

0,8mg

10,7mg

0,1mg

0,1mg

1mg

1,7g

6,5g

12,8g

4mg

0,4mg

3,5mg

0,05mg

0,008 mg

0,57mg

3,8g

15,1g

29,4g

9mg

0,9mg

8mg

0,12mg

0,03mg

1,3mg

Sa comparam o cantitate de cartofi copti, serviti cu branza de vaci slaba si ceapa, cu o cantitate de cartofi prajiti, care furnizeaza acelasi numar de kilocalorii. Tabelul arata ca este nevoie doar de o cantitate de 43g de cartofi prajiti ca sa furnizeze aceeasi cantitate de energie ca 100 g de cartofi copti. Cartofii copti au mai multe proteine, glucide si vitamine si mai putine grasimi decat cartofii prajiti. De asemenea, au mai multe vitamine si substante minerale. Cartofii copti au o concentratie nutritiva mai mare.

Daca se compara 100 g de cartofi copti cu 100 g de cartofi prajiti, se constata ca, in timp ce cartofii copti furnizeaza 113 kcal, cei prajiti furnizeaza 260 kcal. Cartofii prajiti au o concentratie energetica mai mare, dar sunt mai putin nutritivi.

Ratia dietetica recomandata

Bazata pe cercetari permanente, Comisia de alimente si nutritie a Institutului National de Cercetare al SUA revizuieste periodic ratia dietetica recomandata (RDR) a substantelor nutritive pe grupe de varsta si sexe.

Recomandarile sugereaza un aport de substante nutritive care nu doar sa previna boala, ci sa asigure si un nivel optim de sanatate. Ratiile recomandate au o marja de siguranta destul de mare, pentru a putea fi adaptate la variatiile individuale. In general, se sustine ca daca dieta procura 75% din RDR pentru toate substantele nutritive, ea este adecvata.

S-au facut recomandari pentru proteine, vitaminele C, D, A, E, K, B12, tiamina, riboflavina, folati, iod, zinc, fier, magneziu, calciu, fosfor, seleniu. Pe langa acestea s-au stabilit si ratiile pentru biotina, acid pantotenic, cupru, magneziu, fluor, crom si molibden.

Concluzie

Prepararea hranei si consumarea ei constituie o parte importanta din viata noastra. Alimentatia are si un rol social si psihologic pe langa acela de a aduce organsismului substantele nutritive. Dieta influenteaza sanatatea, de aceea este important ca ea sa cuprinda o varietate de substante nutritive care provin din alimente nerafinate. Grasimile, zaharul si sarea ar trebui reduse. Exista ratii dietetice recomandate elaborate de nutritionistii din fiecare tara.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1644
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site