Branzeturi din intreaga lume

Branzeturi din intreaga lume

Abbaye de Bellocq , branza

Este o branza de oaie originara din portiunea franceza a Tarii Bascilor; preparata prima oara la manastirea benedictina Abbaye de Notre Dame de Bellocq. Se culoare galben deschisa, branza are o textura ferma, semi-tare, acoperita cu o coaja naturala, groasa care poate fi gri, bej sau bruna. Dupa ce a fost imbatranita 6-8 luni, branza are o aroma dulceaga, de zahar caramelizat. Este foarte buna pentru antreuri si adesea este fripta pe gratar sau topita pentru prepararea sosurilor.

Ackawi, branza

Originara din Israel, din orasul Akka, aceasta branza se prepara din lapte de vaca. Se mai intalneste sub denumirile Akawi si Akawieh. Are consistenta semi-tare, cu textura neteda si un gust mediu sarat. Merge foarte bine cu fructe.

Ackawi se produce acum in multe tari, mai ales in Orientul Mijlociu.

Allegro, branza

Este potrivita pentru gratinarea legumelor, a pastelor si a fructelor de mare. Exista in varianta alba, in care interiorul este galbui deschis si varianta colorata, in care interiorul are culoare portocalie. Se prezinta sub forma de calupuri si are o consistenta asemanatoare cu cea a cascavalului. Exista si in variante aromatizate sau picante (de exemplu, cu piper alb).

Ambrosia, branza

Este preparata din lapte de vaca dupa metode traditionale daneze. Are o textura cremoasa, este de culoare alba, fara coaja, cu multe gaurele interioare. Desi este moale si cremoasa, se poate inca taia felii.

Americana, branza

Este preparata din lapte de vaca pasteurizat si seamana cu o branza Cheddar, dar are un gust mai putin pregnant. Culoarea sa este variabila, de la galben-pal pana la portocaliu, are o textuta neteda si moale si se topeste foarte bine.

Anthotyro, branza

Este o branza greceasca, preparata din lapte de oaie, asemenatoare cu branza mizithra. Se comercializeaza in doua variante: cu sau fara grasime.

Appenzeller, branza

Este preparata din lapte de vaca in regiunea Appenzell din Elvetia. Se comercializeaza sub forma de roti de dimensiuni diferite. Are o culoare galben-portocalie deschisa si o textura ferma. Este maturata intr-un amestec de vin, condimente si sare, ceea cde produce o coaja tare si uscata. Aroma este bogata si untoasa; pe masura ce imbatraneste, devine mai iute.

Ardi Gasna, branza

Este o branza frantuzeasca preparata din lapte de vaca. Are o textura ferma, tare si este perfecta pentru a fi data pe razatoare. Are o aroma de nuca, usor dulceaga. Coaja sa este groasa si galbuie.

Asadero, branza

Asadero (in spaniola inseamna 'copt') mai este numita in Mexic si Oaxaca. Este o branza din lapte de vaca, destul de moale, dulce. Numele ii vine de la statul mexican Oaxaca, unde este produsa.

Se topeste foarte bine. Este comercializata sug forma de bile, cercuri, colaci de diferite marimi si greutati.

Asiago, branza

Este o branza italieneasca semi-fina, cu aroma bogata, de nuca. Este preparata din lapte de vaca si este ambalat sub forma de roti mici, cu coaja lucioasa. Interiorul este galben, cu multe gaurele mici. Asiago proaspata este folosita ca o branza de masa; daca are un an vechime, devine foarte tare si este potrivita pentru a fi rasa.

Banon, branza

Este o varietate preparata in regiunea franceza Provence, din lapte pasteurizat de capra sau un amestec de lapte de vaca, oaie si capra.

Textura ei variaza de la moale la tare iar gustul de la mediu la puternic.

Este comercializata sub forma de roti mici invelite in foi de vita de vie sau frunze de nuc care ii confera o aroma bogata si o mentin putin umeda, lucru care favorizeaza productia de mucegai nobil, ceea ce confera mai multa aroma. Pe masura ce imbatraneste, textura devine mai cremoasa, iar aroma mai puternica. Este servita, de obicei, ca o branza de desert, cu fructe sau vin.

Bellelay, branza

Mai numita si "cap de calugar", aceasta branza grasa este originara din Elvetia si are un gust similar cu svaiterul. Numele l-a primit dupa manastirea unde a fost inventata, abatia din Bellelay, in cantonul Berna.

Bel Paese, branza

Insemnand in traducere "tara frumoasa", aceasta branza semi moale italiana are un gust de unt si e delicioasa cu vinurile fructate. Desi originar din regiunea milaneza, Bel Paese este astazi produs si in SUA.

Benedictine Blue, branza

Este o branza albastra, cremoasa, matura. Merge foarrte bine cu vinuri (spumoase, Caberner Sauvignon, Syrah, Zinfandel, Porto) si sucuri de fructe.

Berkswell, branza

Este o branza englezeasca produsa din lapte de oaie. Este acoperita cu o coaja ridata. Are o textura elastica si devine tot mai tare, pe masura ce imbatraneste. Are o aroma ce poate fi descrisa ca o combinatie de ceapa prajita, nuca si fructe.

Merge foarte bine la salate, supe, cu ardei iuti, cartofi, paste si legume.

Se topeste foarte bine si poate si servita ca antreu sau ca branza de masa.

Beyusco, branza

Originara din Asturia (Spania), aceasta branza este preparata dintr-un amestec de lapte de oaie si de capra. Proaspata este cremoasa si moale; imbatranita, devine tare si capara o coaja galben-maronie. Are o aroma placuta si un gust puternic, usor afumat.

.

Bierkse

In traducere "branza pentru bere", are un gust aspru, iute si o aroma similara cu limburger. Esete produsa in Germania si merge foarte bine cu paine neagra si bere neagra.

Bleu d'Auvergne, branza

Este o branza preparata din lapte de vaca, cu textura cremoasa, strabatuta de vinisoare de mucegai nobil, albastru. Cand se maturizeaza, coaja devine lipicioasa, iar interiorul se face mai picant si aroma devine mai intensa. Este delicioasa in salate cu nuci sau ciuperci crude si cu paste.

Bocconcini, branza

Este o branza semi-moale, de culoare alba, moale si cu un gust delicat de lapte. Este foarte buna in salatele de rosii. Se comercializeaza in roti de trei dimensiuni (regular, large si extra small).

Bougon, branza

Este o branza frantuzeasca, preparata din lapte de capra, de culoare alba, cu textura moale. Are o aroma de ierburi si este consumata la antreuri.

Boursault, branza

Aceasta branza are consistenta unei smantani mai groase si are o coaja moale, alba, fiind o branza amestecata cu smantana. De obicei, se gaseste in cilindri impachetati in hartie, daca hartia e decolorata, evitati sa o cumparati.

Boursin, branza

Alba si fina, cu o textura untoasa, aceasta branza cu smantana are adesea verdeturi, usturoi, sau piper. Este foarte buna cu vinuri rosii sau albe, seci, cu aroma de fructe.

Branza

Branzeturile se impart in doua mari categorii: proaspete si vechi. Aceste categorii au multe subcategorii, clasificate dupa textura si metoda de productie. Categoriile se suprapun adesea deoarece branza poate fi complet diferita cand e proaspata si cand e veche.

Majoritatea branzeturilor sunt din lapte (de vaca, capra sau oaie), care este intarit, uneori cu renina (o enzima de coagulare care se gaseste in stomacul de vaca sau vitel) sau alta bacterie speciala, pana ce lichidul (zerul) se separa de solid (cheag). Zerul este stors si branza care ramane se scurge sau este presata. In acest stadiu, se numeste branza proaspata sau neinvechita, exemplele sunt branza telemea sau ricotta. Pentru a obtine branza invechita, cheagul este incalzit, tratat cu bacterii sau uscat. Uneori se aromatizeaza cu sare, mirodenii sau verdeata si se vopseste.

Dupa ce se obtine branza proaspata, aceasta incepe sa se invecheasca, iar in acest rastimp este depozitata pana ce atinge textura dorita.

Branzeturile vechi sunt clasificate dupa textura. Cele tari, cum este parmezanul sau pecorino, se coc, se preseaza si se lasa sa se invecheasca pana devin tari si uscate, fiind de obicei rase peste diverse feluri de mancare.

Branzeturile semitari, cum ar fi Cedar sau Jarlsberg, sunt tari dar nu se faramiteaza. Se coc si se preseaza, dar nu se pun la pastrare asa de mult timp ca branzeturile tari.

Branzeturile moi, care se pot taia felii, cum ar fi Gouda sau Monterey Jack, sunt presate dar pot sa fi fost coapte sau nu.

Branzeturile moi invechite, sau cu coaja, nici nu se coc nici nu se preseaza. Bacteriile le invechesc dinspre coaja spre miez. Ele dezvolta o coaja pudrata alba (ca branza de brie) sau portocalie (ca Pont l'Evêque), si sunt adesea bune de intins pe tartine.

Unele branzeturi sunt clasificate dupa procesul de obtinere. Branzeturile cu vinisoare albastrui sunt inoculate sau date cu spray care contine spori de mucegai, Penicillium roqueforti sau penicillium glaucum. Unele sunt intepate pentru a asigura faptul ca mucegaiul patrunde inauntru pe parcursul invechirii, ceea ce le face sa aiba vinisoare albastre sau verzi.

Branzeturile de cheag, cum este ricotta italiana, sunt o alta categorie. In loc de lapte, ele sunt facute din cas, reincalzit pana ce se coaguleaza.

Exista si multe branzeturi fara grasime, care se fac de obicei din lapte fara grasimi si fara aditivi. Acestea au o aroma mai slaba si cand sunt incalzite capata textura ca de cauciuc. Sunt cele mai bune mancate reci.

Branza de imitatie include tofu, care este facuta dintr-o proitena a laptelui, amidon din orez, lecitina si aditivi. Este un fel de branza fara grasime, fara gust si cel mai bine este sa o lasati in magazin.

Pastrarea branzei: branzeturile tari, semitari si semi-moi se pastreaza cel mai bine intr-o punga de plastic inchisa ermetic si se pot tine la frigider, dar nu in cel mai rece loc, timp de mai multe saptamani. Cele proaspete se tin la rece 2 saptamani maximum. Daca apare mucegai, se taie partea mucegaita.

Branza albastra

Acest tip de branza a fost tratat cu mucegai care formeaza vinisoare albastre sau verzi si dau o aroma si gust caracteristice. Cele mai cunoscute tipuri de branzeturi albastre sunt dana-blu, gorgonzola, roquefort si stilton. Cu cat branza este mai veche, cu atat gustul si aroma sunt mai puternice.

Branza coapta

Este o specialitate scandinava cu o coaja galben-bruna, similara ca aspect cu o clatita. Branza este coapta dupa ce este produsa; zaharul continut formeaza la suprafata un strat caramelizat in timp ce interiorul ramane colorat natural si cu un gust usor dulceag. Este preparata din lapte d evaca si poate fi incalzita rapid in cuptor sau tinuta cateva zeci de secunde in cuptorul cu microunde. Calda sau rece, se servetse ca antreu sau ca desert. Se mananca adesea cu gemuri de fructe sau cu miere.

Procesul de coacere lungeste viata acestei brane care poate fi pastrata, in frigider, si timp de un an.

In Finlanda este numita 'juusto' (care inseamna, pur si simplu, 'branza') sau 'juustoleipa care inseamna 'paine de branza' si se refera la aspectul sau, coaja aducand cu cfoaja de paine).

In Suedia este numita 'ostbrod'.

Brie, branza de

Recunoscuta ca fiind una din cele mai faimoase branzeturi din lume, branza de Brie este infasurata intr-o coaja comestibila, alba, si un interior colorat, ca smantana, moale ca untul, care atunci cand este destul de veche, trebuie sa fie aproape lichid.

Desi multe tari fabrica acest tip de branza, cea mai buna este cea din Franta, iar Brie de Meaux dateaza din secolul al VIII-lea. Branza de Brie poate fi facuta din lapte nefiert, pasteurizat, integral sau fara grasime.

Deoarece trebuie sa fie destul de veche pentru a avea cea mai buna aroma, e important sa se aleaga branza care e cea mai molateca, a carei coaja are marginile putin maronii. Dupa ce s-a invechit destul, branza de Brie tine foarte putin, si trebuie consumata in cateva zile.

Brillat-Savarin, branza

Este o branza produsa in Normandie (Franta) din lapte de vaca. Este foarte bogata si cremoasa si este vanduta sub forma de rosi mici. Se serveste ca antreu sau hors d'oeuvre

Brin d'Amour, branza

Provine din Corsica si este preparata din lapte de oaie. Bramza este nefiarta si este acoperita cu ierburi aromate, in special cu rozmarin sau cu amestecuri continand rozmarin. Coaja are o textura aspra, in timp ce interiorul este moale si mai cremos, de culoare usor galbuie. Pe masura ce imbatraneste, devine mai densa ca textura si mai inchisa la culoare. Are un gust usor acid si o aroma de pamant reavan care devine mai puternica in timp. Se serveste ca antreu si merge foarte bine cu paine.

Bucheron, branza

Este produsa in Franta, din lapte de capra. Are o textura semi-tare si un gust mediu, care se intareste pe masura ce imbatraneste. Merge foarte bine cu salate, paine, biscuiti si struguri

Burgos, branza de

Este o branza moale, compacta, preparata din branza de oaie; este de culoare alba si are textura neteda. Nu este fermentata, dar dupa ce este modelata in forme, este marinata in solutie sarata timp de 24 de ore. Este o branza de desert si merge bine cu miere, nuci si alte fructe.

Burrata

Burrata este o branza italieneasca proaspata, preparata din mozzarella

si smantana. Invelisul exterior este solid si consta din branza

mozzarella, in timp ce interiorul contine si mozzarella si smantana,

conferind burratei o textura unica. De obicei, se serveste la

temperatuta camerei.

Pe vremuri, burrata era invelita in frunze proaspete, astazi este

ambalata in plastic, cateodata tiparit cu un model ci frunze. Chiar si

asa, traditia invelisului de frunze s-a pastrat, chiar daca frunzele

invelesc acum si foaia de plastic. Frunzele indica prospetimea burratei;

cat timp acestea raman verzi, branza din interior este proaspata Termenul "burrata" inseamna "untos" in limba italiana.

Cabrales, branza

Este versiunea spaniola a mai cunoscutei Roquefort. Preparata din lapte de vaca (uneori amestecat cu mici cantitati de lapte de oaie), este produsa in Cabrales, din regiunea Asturias. Coaja este de culoare gri, miezul este alb sau galbui, strabatut de vinisoare albastre. Aroma este puternica, mai acida decat a branzei Roquefort si are o consistenta cremoasa. Branza Cabrales este imbatranita in pesteri unde anumite bacterii cauzeaza aparitia vinisoarelor albastre.

.

Caciocavallo, branza

Provenind din sudul Italiei, caciocavallo ("branza pe cai") dateaza, din cate se spune, din secolul 14, si unii cred ca initial se facea din lapte de iapa. Astazi, se face din lapte de vaca si are o aroma putin sarata, si o textura tare atunci cand e proaspata (aproximativ 2 luni).

Pe masura ce se invecheste, aroma devine mai acra si textura mai granulara, devenind ideala pentru a fi rasa peste feluri de mancare preparate la cuptor.

Caciocavallo este unul din tipurile de branza pasta filiata (ca provolone si mozzarella), ceea ce inseamna ca se intinde si se face de mana. Se poate cumpara simpla sau afumata si are forma impletita.

Caciotta, branza

Este preparata in regiunile Umbria si Toscana din Italia dintr-un amestec de 70% lapte de oaie si 30% lapte de vaca. Are o textura semi-moale si cu un gust ce devine tot mai puternic pe masura ce imbatraneste. Mai este denumita si 'casciotta'.

Caerphilly, branza

Este numita dupa satul din Tara Galilor in care a fost produsa pentru prima oara. Are un gust mediu, de lapte si este foarte usor digerata. Este preparata din lapte de vaca, are culoare alba la interior ci o textura umeda, neteda, moderat de tare. Este delicioasa cu paine neagra, salate si cruditati.

Cambozola, branza

Este o combinatie intre branza franceza Camembert si ce aitaliana, Gorgonzola. A fost inventata in Germania, in 1970.

Este preparata din acelasi mucegai albastru folosit la prepararea Gorgonzolei. Smantana se adauga laptelui, dand Cambozolei o consistenta cremoasa, bogata. Coaja ei este asemanatoare cu cea a Camembertului. Cambozola are un gust ce combina iuteala Gorgonzolei cu textura cremoasa a Camembertului.

Se serveste cu fructe, biscuiti si paine cu coaja crocanta.

Cambozzola, branza

Este originara din Germania si Austria si este produsa ca o combinatie de Camambert si Gorgonzola, de acolo venindu-i si numele (mai este numita adesea si Cambazola). Este moale, se poate intinde pe paine si este preparata din lapte d evaca cu adaus de smantana. Are cateva vinisoare subtiri de mucegai nobil, albastru care ii confera un gust picant, cu aroma de fructe. Merge foarte bine cu salate, carne, carnati si sosuri. Se serveste la temperatura camerei, cand are cea mai potrivita aroma.

Camembert, branza

Se spune ca Napoleon a botezat aceasta branza cu apelativul "Camembert" dupa satul normand unde sotia unui fermier i-a servit-o pentru prima oara. Acum, celebra in intreaga lume, aceasta branza din lapte de vaca are o coaja alba, moale si un interior cremos.

Atunci cand e destul de veche, branza ar trebui sa fie aproape lichida. Cand e prea veche, devine amara si ranceda. Alegeti Camembert cu aspect plin si moale la atingere. Evitati-o cand are marginile intarite, ceea ce poate fi un semn ca e prea veche.

Camerano, branza

Este o branza spaniola preparata din lapte de capra si produsa in Logrono, in provincia Rioja. Are forme rtounde si poarta urmele cosului in care a fost modelata. Aroma ei este placuta, usor acida.

Campo de Montalban, branza

Este preparata dintr-o combinatie de lapte de vaca, capra si oaie; este originara din Spania si are o textura semi-tare. Este imbatranita 3 lubi si are un gust puternic cu o aroma de unt. Culoarea sa este alb-galbuie iar textura este un pic grasa. Se serveste cu paste, fructe si carne.

Cana de cabra, branza

Este preparata din lapte de capra si este originara din provincia spaniola Murcia. Interiorul este cremos, de culoare alba. Are o aroma bogata, gustul este mediu si merge bine cu biscuiti, paine si carne.

Cantabria, branza

Este preparata din lapte de vaca si are o rextura cremoasa, o coaja galbena si moale si un gust de unt. Numele ii vine de la privincia spaniola in care a foat produsa.

Cantal, branza

Este o branza frantuzeasca, preparata din lapte de vaca, cu o culoare galbuie si o coaja tare, de culoare gri. Are o textura tare si, cu cat este mai veche, cu atat seamana mai mult cu branza Cheddar. Se rade bine prin razatoare si se topeste usir, lucru care o face potrivita pentru prepararea sosurilor.

Cantenaar, branza

Este o branza olandeza, de foarte buna calitate, cu un gust si o aroma delicioasa. Contine cu 40% mai putina grasime si cu 25% mai putina sare decat branzeturile obisnuite din aceeasi categorie.

Este de culoare galbena la interior, iar coaja este portocalie. Se comercializeaza sub forma de roti de diferite dimensiuni.

Caprice, branza

Este o branza frznceza, preparata din lapte de vaca, foarte moale, de culoare alba. Este comercializata in cutii de forma ovala si are o coaja neteda, acoperita cu mucegai de penicilina. Este oarecum similara branzei Brie.

Chaumes, branza

Este preparata din lapte de vaca si are o coaja moale, de culoare portocalie, care permite branzei sa 'respire' si sa raspandeassca o aroma puternica. Interiorul este moale, cu gaurele mici si cu gust de nuca, uneori un pic picant, functie de cat de matura este. Aceasta branza este adesea comparata cu branza Port-Salut.

Cheddar, branza; Cedar

Aceasta branza isi are originea in satul Cheddar din regiunea Somerset din Anglia. Este din lapte de vaca si are o consistenta semitare, cu arome de la dulceag la acrisoara, si cu culoarea de la alb natural la portocaliu-oranj. Branzeturile Cheddar sunt colorate cu o vopsea naturala denumita annatto. Se mananca si ca atare, dar se si foloseste la multe mancaruri gatite, cum ar fi rasol, sosuri, supe etc.

Cheshire, branza

Provenind din districtul Cheshire, aceasta branza din lapte de vaca are trei categorii, alba, rosie si albastra, si are reputatia de a fi una din cele mai faimoase branzeturi englezesti.

Branzeturile albe (de fapt de un galben pal) si cele rosii (de culoarea piersicii) sunt foarte similare, singura diferenta fiind aceea ca cea rosie este colorata cu annatto. Sunt branzeturi proaspete, care nu se pun la invechit decat 8 saptamani, cu o textura semitare, asemanatoare branzei topite.

Branza Cheshire de tara, care se exporta foarte rar, are de obicei 9 luni si o aroma mult mai puternica.

Cea albastra, care are un interior auriu cu vinisoare albastrui, este similara cu branza Stilton dar cu o aroma mai slaba.

Chevre Melusine, branza

Este o branza franceza, preparata din lapte de capra, cu interiorul moale si cremos.

Chihuahua, branza

Branza mexicana, alba si cremoasa, numita si queso menonita. Are o textura spongioasa si aroma de unt. Se topeste usor.

Chimay, branza

Este produsa in Belgia, la Chimay, sub indrumarea calugarilor trapisti, din lapte de vaca. Are o textura cremoasa si moale, foarte aromata. Este comercializata sug forma de roti. Se pastreaza la rece, dar, inainte de consum, trebuie lasata sa revina la temperatura camerei, lucru care ii potenteaza puternic aroma.

Colby, branza

O branza moderata ca aroma, din lapte integral, cu textura de branza topita, dar mai moale decat aceasta. Deoarece contine multa apa, nu se pastreaza foarte bine. Este foarte buna de mancat ca atare, in sandvisuri si pentru gatit.

Comte, branza

Este produsa inca din timpul lui Carol cel Mare, din lapte de vaca. Necesita o perioada lunga de maturizare, numita afanare, si care are drept rezultat gaurile de dimensiunileunor boabe de mazare. Comte are un gust complex, de nuca; poate fi rasa, topita sau gratinata.

Cotija, branza

Numita dupa orasul mexican Cotija de la Paz din statul Michoacan, este una dintre cele mai populare branze din Mexic. Are o textura tare si uscata si un miros robust, asemanatoare cu branza Parmesan.

Cottage, branza

Este o branza obtinuta artizanal sau industrial, are o textura moale si se foloseste in special la tartine. Gustul ei este untos, usor picant si se prepara din crema de lapte de vaca. Are un continut de grasimi de 45-65%. Nu necesita perioada de maturare si merge foarte bine cu vin Pinot Noir.

Crescenza, branza

O branza proaspata, cremoasa, cunoscuta si drept Crescenza Stracchino, care se face in Lombardia, Piedmont si Veneto. Textura si aroma sa sunt similare celor ale branzei cu smantana, si devine foarte moale la temperatura camerei, putand fi intinsa pe paine. Se face din lapte de vaca nefiert, iar uneori are diverse verdeturi. Nu este buna veche si, desi nu se exporta prea mult, se poate gasi in unele magazine de specialitate care vand branzeturi.

Crotonese, branza

Este o branza italiana preparata din lapte de oaie. Are o coaja tare, uscata si galbena si un miez galbui-deschis. Gustul ei este pregnant si picant. Este comercializata in roti ambalate in vid.

Crottin de Chavigno, branza

Este cea mai faimoasa branza produsa pe valea Loarei; este preparata inca din secolul al XVI-lea in satul Chavignol, landa Sancerre. Branza are o coaja naturala groasa cu culori variind intre alb si negru.

Este preparata exclusiv din lapte de capra, modelata in forme timp de 24 de ore, apoi sarata, uscata si invechita cel putin 10 zile. Cu cat imbatraneste, branza capata o aroma mai puternica si un gust mai complex.

Danablu, branza

Se mai numeste si branza daneza albastra. Se face din lapte de vaca gras si e mai putin complexa ca buchet decat Roquefort, dar are o aroma proprie foarte placuta. Este una din cele mai bune branzeturi albastre si poate fi taiata felii, unsa pe paine, sau faramitata. Este foarte buna cu fructe, paine neagra si vinuri rosii.

Danbo, branza

O categorie de branzeturi in stil elvetian, din Danemarca, cu o coaja de ceara rosie sau galbena si un interior alb palid cu gauri. Are o textura ferma si o aroma dulce. De obicei, are 45% grasime. Varianta dietetica contine doar 20% grasime.

Dauphin, branza

Este o branza semi-tare preparata din lapte nepasteurizat de capra, originara din Franta. Branza este produsa in forma de delfin si are o coaja de culoare rosie. Uneori se adauga piper si tarhon pentru a o aromatiza.

Derby, branza; Derbyshire, branza

Este o branza destul de moale, din lapte de vaca, similara cu branza topita. Are un interior oranj-pal, si o coaja naturala sau din ceara. Sage Derby este o varietate cu multe verdeturi, ceea ce da si o culoare interesanta. Ambele sunt bune pentru sandvisuri sau de mancat ca atare.

.

Devonshire, branza

O branza moale si cremoasa care se face prin extragerea cheagului din smantana de Devonshire, care la randul ei se face din lapte neomogenizat, incalzit la temperatura mare si este cunoscuta ca smantana cu caimac.

Dolcelatte, branza

Se mai numeste si Gorgonzola dolce, si este o branza moderata, cu vinisoare albastrui, care poate fi servita fie ca aperitiv, fie ca desert. Este greu de gasit dar uneori se gaseste in magazine specializate.

Dunlop, branza

Provenita din Scotia, aceasta branza din lapte de vaca este moderata cand e proaspata, iar pe masura ce se invecheste, devine mai iute. Are culoarea fildesului iar ca textura este similara branzei topite. Este delicioasa cu paine si se topeste minunat.

Duroblando, branza

Este o branza cu textura tare, preparata in Mexic si regiunea Caraibilor. Are o aroma puternica si un gsut usor afumat. Este similara cu branza Cotija, se da bine prin razatoare si poate fi utilizata ca topping.

Edam, branza

Provenind din Olanda, aceasta branza moale si foarte aromata are un interior de un galben palid, si o coaja rosie sau galbena de parafina (cea galbena e mai comuna in Olanda). Este facut din lapte partial degresat (40% grasime) si se gaseste in sfere care cantaresc intre 500 de grame si 2 kg. Edam este depasit numai de branza Gouda in catalogul de branzeturi exportate cu succes din Olanda. Este o branza minunata pentru orice scop, si merge foarte bine cu bere neagra.

Elbo, branza

Un tip de cascaval normal, cu gauri neregulate ca svaiterul.

Elvetiana, branza

Termen generic pentru branzele cu interior galben-pai si cu multe gauri (de exemplu, emmentaler si gruyère). Branzele elvetiene sunt bune pentru sandwich-uri si salate, si se comporta bine atunci cand sunt topite.

Emmentaler, branza; Emmental; Emmenthaler

Cea mai veche si mai importanta branza din Elvetia, Emmentaler are o aroma specifica, dulceaga, care o face perfecta pentru aproape orice utilizare, chiar si pentru desert. Este din lapte de vaca si are culoarea galben deschis, cu gauri mici si cu o coaja naturala maro deschis. A fost denumita dupa valea Emmental din Elvetia si se exporta in roti uriase care cantaresc fiecare 50-70 de kg.

Epoisses, branza

Prima data, branza Epoisses a fost preparata de calugarii cistercieni de la Abbaye de Citeaux, din Burgundia. Se spune ca era branza preferata a lui Napoleon.

Epoisses este una dintre ultimele variante de branza franceza care mai implica coagularea laptelui. Preparata din lapte de vaca, Epoisses este mai intai spalata in saramura, apoi tinuta intr-o pivnita uneda timp d eo luna, dupa care este spalata din nou cu un amestec de apa de ploaie si um fel de tuica burgunda invechita, Marc de Bourgogne, timp de 2-3 ori pe saptamana.

Epoisses are un miros puternic, o aroma si un gust bogate, sarate.

.

Esrom, branza

Denumita dupa orasul de origine, Esrom, din Danemarca, aceasta branza este destul de moale si are o aroma vag mucegaita care merge foarte bine cu bere neagra sau cu vinuri rosii puternice. Pe masura ce se invecheste, aroma se intensifica si devine mai puternica. Are o coaja subtire, maro-galbuie si un interior galben cu gauri neregulate.

.

Etorki, branza

Este o branza tare, preparata din lapte de oaie, originara din regiunea franceza Aquitaine. Are o culoare galbuie, cu o coaja subtire, de culoare portocalie. Aroma este dulceaga si este excelenta pentru ras si topit (salate, sosuri etc.).

.

Explorateur, branza

Aceasta branza cu smantana se face din lapte de vaca, cu 75% grasime. Se gaseste in cilindri mari, cu coaja alba. Cand se invecheste destul, interiorul de culoarea fildesului are o aroma delicat-picanta. Explorateur este foarte buna ca atare sau dupa masa, cu un vin alb cu aroma de fructe, sec.

Feta, branza

Aceasta branza greceasca clasica se face in mod traditional din lapte de capra sau oaie, desi astazi marii producatori comerciali o produc cu lapte de vaca. Deoarece se pastreaza in propriul cheag sarat, feta se numeste adesea branza murata. Este alba, faramicioasa si fara coaja. De obicei se preseaza si se obtin bucati dreptunghiulare. Are o aroma proaspata, contine 45-60% grasime si poate fi moale sau semiuscata ca textura. Feta este foarte buna la salate si la multe feluri de mancare.

Fiore Sardo, branza

Este originara din Italia, preparata din lapte de oaie; are o culoare galbuie si o coaja naturala, tare. Are un gust robust, dulceag-sarat.

Florette, branza

Este o branza matura, dar cu gust delicat si textura cremoasa, preparata din lapte de capra. Are o coaja alba si este tartinabila. Se potriveste cu vinurile demidulci atat albe, cat si rosii.

Fontina, branza

Se mai numeste si Fontina Val d'Aosta, dupa valea din Italia din care provine, si este una din cele mai renumite branzeturi italiene. Este semitare dar totusi cremoasa, si se face din lapte de vaca cu 45% grasime. Are o coaja de un maro aramiu, si un interior galben pal, cu gauri mici. Aroma dulce si faptul ca se topeste usor o fac perfecta pentru orice utilizare.

In afara Italiei, se fabrica in Danemarca, SUA si Franta. Cand este proaspata, branza fontina fabricata in alte tari are un gust mai aspru decat originalul italian.

Frere Jacques, branza

Este o branza originara din provincia canadiana Quebec si are o aroma deosebita, de aluna. Este preparata din lapte de vaca si are o textura semi-moale.

Fromage blanc

O branza cremoasa foarte moale, proaspata, care are consistenta smantanii. Fromage blanc se mananca de obicei cu fructe si zahar ca desert, dar se poate folosi si la gatit.

Gallego, branza

Numita si Ulloa, aceasta branza este produsa in regiunea spaniola Galicia, din lapte de vaca. Are o aroma medie si are culoare galben deschisa. Este modelata sub forma de roti si se pastreaza bine timp indelungat.

Gaperon, branza

Este produsa in provincia franceza Auvergne, din lapte de vaca partial smantanit, pasteurizat sau nu. Are o forma de capatana cu fundul plat. Exteriorul are culoarea alba si este pufos din cauza mucegaiului de penicillium. Interiorul este galbui, cu consistenta untoasa, moale. Branza este aromatizata cu piper si usturoi si apoi maturata. Cand este tanara, este moale iar aroma este blanda. Pe masura ce imbatraneste, devine mai tare iar aroma e mai puternica si caracteristica.

Este o branza perfecta pentru antreuri si gustari.

Gervais, branza

Cea mai cunoscuta varianta de Petit Suisse, produsa in Normandia si numita dupa Jules Gervais, celebru producator de branza francez.

Gjetost, branza

Facuta dintr-o combinatie de lapte de capra si zer de lapte de vaca, aceasta branza norvegiana este dulceaga si de culoarea caramelului. Textura ei poate varia de la pufoasa, la consistenta untului de arahide. Culoarea cafenie si dulceata rezulta din fierberea lenta a laptelui, pana cand zaharurile din el se caramelizeaza. Gjetost este foarte buna intinsa pe paine neagra.

Branza mysost scandinava (numita si primost) se face numai din lapte de vaca, exact in acelasi fel, si are gust aproape identic.

Gloucester, branza

Numita si double Gloucester, aceasta branza densa, satinata, aurie, este una din cele mai bune din Anglia. Se facea pe vremuri numai din laptele vacilor de Gloucester (rasa aproape disparuta astazi).

Aceasta branza gustoasa se vinde in roti mari, plate, sau in cilindri inalti - ambele cu coaja naturala. Este o branza fina, care se preteaza la multe intrebuintari, si este la fel de buna dupa masa ca si inaintea ei.

Gorgonzola, branza

Numita dupa orasul de langa Milano unde s-a produs pentru prima oara, Gorgonzola este una din cele mai bune branze italiene. Are un interior de culoarea fildesului, varstat de vene verzi-albastrii. Se face din lapte de vaca, este consistenta si cremoasa, si are o aroma usor iute.

Daca este invechita mai mult de 6 luni, aroma si gustul pot fi extrem de puternice - uneori chiar puturoase. De obicei, branza se vinde in felii tringhiulare, invelite in folie.

Gorgonzola este insotitorul perfect pentru pere, mere si piersici, si se intelege bine cu vinurile rosii tari. Este delicioasa topita peste cartofi sau sfaramata in salate.

.

Gouda, branza

Cea mai celebra branza exportata de Olanda este Gouda, cu interiorul ei caracteristic, galben cu gaurele mici. Are un gust moderat, cu aroma de nuca, foarte similar cu al branzei Edam, dar o textura mai cremoasa datorita continutului mai ridicat de grasime din lapte (cam 48%, fata de 40% pentru Edam).

Gouda se poate face din lapte de vaca integral, sau partial degresat, si se poate invechi, de la cateva saptamani la peste un an. Cu cat este mai tanara, cu atat mai blanda este aroma. Daca se invecheste mai mult de un an, capata un gust foarte apropiat de cheddar.

Se vinde in roti mari, intre 4,5 - 11 kg, si de obicei are coaja galbena, cerata.

Baby Gouda, care se vinde in roti de maximum 450 g, are in general o coaja de ceara rosie. Unele branze Gouda sunt aromatizate cu chimion sau verdeturi. Gouda este foarte buna cu bere, vinuri rosii si paine neagra.

Olandezii fac o mancare numita kaasdoop, un fondue de Gouda servit cu cartofi si paine de secara.

Gourmandise, branza

Aromata cu suc de cirese, aceasta branza moale si cremoasa are un gust moderat, dulce. Se vinde de obicei in calupuri sau triunghiuri mici, uneori acoperita cu bucatele de nuca sfaramata. Gourmandise este delicioasa cu fructe, sau ca gustare, cu biscuiti.

Grana

Cuvantul italian pentru "grane", referindu-se la oricare din branzele tari cu textura granulata. Asemenea branzeturi, cum ar fi Parmigiano-Reggiano, sunt foarte potrivite pentru ras. Textura lor speciala este rezultatul invechirii indelungate, de la 2 la 7 ani, desi unele (rare) ating si 20 de ani.

Grana Padano, branza

Este o branza traditionala italieneasca, foarte tare, nepasteurizata, preparata din lapte de vaca, cu un contimut de grasimi de 32%. Coaja ei naturala este neteda, groasa si foarte tare. Aceasta branza mai este cunoscuta in afara Italiei sub numele de Parmezan.

Gustul ei trebuie sa fie fructat si dulce, cu o mica aroma de ananas.

Interiorul branzei este tare, galben pal, si faramicios. Se pastreaza prin congelare foarte bine.

Graviera, branza

Este o branza greceasca, de buna calitate, de consistenta tare, de culoare galbena, preparata din lapte de vaca. Are un gust dulce si prezinta gauri in sectiune.

Greve, branza

Este cunoscuta drept cea mai buna branza suedeza. Se vinde sub forma de roti mari cantarind 12-14 kg. Este preparata din bramza de vaca si contine bule de aer mari. Este moale, cremoasa, cu gust dulce si nucos.

Gruviera; Groviera, branza

Versiunea italiana a branzei elvetiene Gruyère. Are un gust dulce, de nuca, foarte asemanator cu al originalului. Se foloseste la fel ca Gruyère.

Gruyère, branza

Aceasta branza elvetiana isi ia numele de la valea din cantonul Fribourg unde a fost produsa pentru prima oara. Se face din lapte de vaca, are continut moderat de grasime si un gust bogat, dulce, de nuca, ceea ce o face foarte apreciata atat pentru gatit cat si pentru consum ca atare.

De obicei se invecheste 10-12 luni. Are o coaja cafeniu-aurie si un interior galben-pal, cu gauri de dimensiuni medii, dispuse regulat. Se produce in roti mari (45 kg), care se taie in felii pentru comercializare. Gruyère se mai produce si in Franta si alte tari.

Halloumi, branza

Este preparata, in mod traditional, din lapte de vaca. Este o branza originara din Cipru, dar se prepara si in Liban.

Este intrucatva similara cu Mozzarella si este folosita mai ales pentru gatit.

Cheagul de halloumi este incalzit in apa sau zer, modelat si rulat sub forma unor bucati ovoidale; se pastreaza in saramura pana ce este gata de ambalat sau de utilizat. Adesea, menta tocata este incorporata in bramza, conferindu-i o aroma si un gust deosebit. Pentru a imblanzi gustul sarat, se spala de saramura dupa ce este scoasa din ambalaj si i se adauga putina zeama de lamaie si ulei de masline.

Branza Halloumi poate fi fripta sau prajita, avand in acest caz o suprafata crocanta iar interiorul moale si cremos. Se feliaza bine ceea ce o face potrivita pentru sandviciuri si gustari. Gustul ei se potriveste bine cu rosiile, ardeii grasi, castravetii si dovleceii.

Handkse, branza

In germana, numele acestei specialitati inseamna "branza de mana", referindu-se la faptul ca este modelata cu mana, si astfel are forme neregulate.

Se face din lapte de vaca degresat si acrit, ceea ce-i confera un gust tare, iute, si o aroma foarte puternica (unii spun chiar coplesitoare). Coaja este cenusie, iar interiorul alb-untos si moale. Handkse se mananca de obicei ca gustare.

Havarti, branza

Numita dupa ferma experimentala daneza unde a fost creata, Havarti mai este numita si Tilsit danez, datorita asemanarii cu aceasta branza. Este semi-moale, de culoare galben deschisa, cu gauri mici si neregulate. Gustul branzei tinere este moderat, dar acrisor. Pe masura ce se invecheste, gustul se intensifica. Havarti se vinde in calupuri, deseori invelita in folie.

Herkimer, branza

Celebra branza tip Cheddar, produsa in comitatul Herkimer din statul New York.

Herv, branza

Din orasul belgian cu acelasi nume, aceasta branza din lapte de vaca are gust patrunzator, este moale si puternic mirositoare. Este uneori aromatizata cu verdeturi.

Herv are un interior galben-pal si o coaja maron-roscata, creata de bacteriile care se dezvolta in cele 3 luni cat este tinuta la invechit. Avand un gust atat de pregnant, Herv se potriveste cel mai bine cu painea si berea neagra.

Hopfenkse

Branza cu gust de hamei, facuta din lapte de vaca acru. Provine din nord-vestul Germaniei, din aceeasi zona celebra pentru sunca de Westfalia.

Textura acestei branze variaza de la moale la mediu-ferma. Isi capata gustul placut-amarui uscandu-se intre straturi de hamei; uneori este aromatizata cu seminte de chimen sau chimion. Hopfenkse este un tovaras firesc pentru berea tare.

Nieheimer este o branza germana foarte asemanatoare ca gust si metoda de fabricatie cu Hopfenkse.

Iberico (Queso Iberico), branza

Queso Iberico este, cum o arata si numele, produsa in Spania dintr-un amestec de lapte de vaca, oaie si capra. Este o branza tare si este folosita si pentru ras, si pentru prajit sau fript, si ca branza de masa. Continutul de grasimi este de 45%.

Idiazabal, branza

Preparata in provinciile spaniole Guipuzcoa si Navarra din lapte de oaie, este vanduta semi-maturata si tare. Are o coaja tare de culoare inchisa si miez galbui, carnos, cu o aroma exceptionala. Branza este afumata cu la inceputul maturarii, apoi conservata in ulei de masline care adauga noi dimensiuni gustului si aromei.

Jarlsberg, branza

Aceasta branza elvetiana cu gust moderat are in interior gauri mari, neregulate. Provine din Norvegia si are o coaja galbena cerata si un interior galben, semi-tare. Textura este untoasa, iar gustul usor dulce. Este o branza potrivita atat pentru gatit, cat si pentru gustari.

Kaseri (Kasar), branza

Este o branza care se prepara in Grecia si Turcia, de consistenta semi-tare, de culoare galbuie. Se prepara din lapte de oaie si are un gust usor picant.

Kopanisti, branza

Este o branza picanta, de culoare alba, potrivita pentru tartinare. Se serveste ca antreu alaturi de ouzo sau vin alb. Kopanisti din Mykonos este cea mai buna calitate.

Kuminost, branza

Numita si nkkelost, aceasta branza daneza se poate produce din lapte de vaca, integral sau partial degresat. Coaja sa poate fi naturala sau cerata, iar interiorul este galben-pal si semi-tare. Kuminost este aromata cu chimion, seminte de chimen si cuisoare, si se foloseste la sandwich-uri si gustari, precum si la gatit (pentru caserole si quiche).

Lancashire, branza

Produsa in Lancashire, Anglia, aceasta branza alba poate varia de la moale la semi-tare, in functie de cat de mult a fost lasata la invechit. Cand este proaspata, gustul este moderat acrisor. Devine mai puternic si mai bogat prin invechire.

Leicester, branza

Aceasta branza rosie-portocalie, din lapte de vaca, seamana cu Cheddar, dar are un continut mai mare de apa. Textura ei sfaramicioasa face felierea dificila, dar branza se preteaza bine la ras. Gustul este moderat, cu o nota de acreala ca gust remanent.

Leicester se topeste foarte bine, este de asemenea potrivita pentru gustari, si un acompaniament agreabil pentru fructe.

Leyden, branza

Aromata cu chimen si chimion turcesc, aceasta branza olandeza se face dintr-o combinatie de lapte de vaca partial degresat si zer. Este picanta si semi-moale, si este delicioasa ca gustare, mai ales servita pe paine neagra, cu bere neagra.

Liederkranz, branza

Aceasta branza americana originala a fost creata in 1882 de catre Emil Frey, un branzar din New York. A numit-o dupa societatea corala new-yorkeza, ai carei membri erau pasionati de ea.

Facuta din lapte de vaca, Liederkranz are o coaja comestibila, galben-pal, si un interior semi-moale, de culoarea untului. Gustul este usor picant, si aroma este specifica.

Prin invechire, coaja devine cafeniu-aurie, iar interiorul de culoarea mierii; atat gustul cat si aroma se intensifica. Liederkranz este o branza ideala pentru gustari, si este bine pusa in valoare de painea si berea neagra.

Limburger, branza

Fara indoiala cea mai puturoasa dintre branzele mirositoare, Limburger are o coaja a carei culoare poate varia de la galben la cafeniu-roscat, si un interior galben, pastos. Aceasta branza cu miros iute-patrunzator se face din lapte de vaca si se invecheste cam 3 luni.

Desi isi are originea in Belgia, Germania este cel mai mare producator. Desi este categorisita printre mancarurile al caror gust se "dobandeste", Limburger are foarte multi admiratori. Se serveste cel mai bine alaturi de mancaruri si bauturi cu gust patrunzator, cum ar fi ceapa, painea neagra si berea tare.

Liptauer, branza

Provenind din provincia cu acelasi nume din Ungaria, Liptauer contine aproximativ 45% grasime, si se face din lapte de oaie. Aceasta branza moale, proaspata, are un gust moderat care se accentueaza de obicei cu ierburi aromatice, ceapa, usturoi si paprika (ceea ce o face sa se inroseasca). Este o branza delicioasa pentru gustari, care, in functie de aditivii folositi, se poate potrivi cu orice bautura, de la bere la vin.

Desi in Ungaria branza in sine este numita Liptauer, vorbitorii de germana folosesc acest termen pentru a se referi la ea atunci cand este amestecata cu mirodenii.

Livarot, branza

Este numita dupa un sat din Normandia (Franta), regiune unde este una dintre cele mai vechi branzeturi. Rotile de Livarot sunt incercuite cu 5 fasii de papura sau hartie care impiedica colapsul branzei pe perioada maturarii. Aceste dungi amintesc de vipusca vechilor uniforme, de aceea branza mai este numita si 'colonel'.

Livarot este o branza foarte mirositoare, cu un gust iute. Se prepara din lapte de vaca, in saramura.

Este servita ca desert cu fructe (mere, struguri sau pere) sau ca antreu, cu paine crocanta.

Mahon, branza

Originara din Insulele Baleare (in special din Menorca), branza mahon este preparat din lapte de vaca amestecat cu mici cantitati de lapte de oaie. Se consuma atat proaspata cat si imbatranita. In acest din urma caz devine tare iar aroma si gustul s eintetesc. De obicei este modelata sub forma de patrate. Are un miez uleios, de culoare galbuie si o coaja de culoarea ambrei.

Manchego, branza

Cea mai celebra branza a Spaniei, numita astfel pentru ca initial se facea din laptele oilor Manchego, de pe campiile provinciei La Mancha. Manchego este o branza satioasa, aurie, semi-tare, cu gust plin, matur. Cele doua varietati preferate la export sunt curado, invechita 3-4 luni, si viejo, invechita mai mult. Manchego este o branza ideala pentru gustari, si se topeste foarte bine in mancarurile calde.

Manouri, branza

Este o branza greceasca, moale, preparata din lapte de oaie, cu continut mare de grasime. Este foarte gustoasa dar nu se poate pastra (nici in frigider) si trebuie consumata repede.

Marcaire, branza

Este o branza care se prepara in Franta, in regiunea muntilor Vosgi. Are un interior de culoare alb-galbuie iar coaja exterioara este groasa, destul de tare, de culoare portocaliu-inchis. Se prezinta sub forma de roti de 20-30 cm diametru si 5-6 cm grosime.

Mascarpone, branza

Provenita din regiunea italiana Lombardia, Mascarpone este o branza dubla sau tripla, foarte untoasa, facuta din lapte de vaca.

Este de culoarea fildesului, moale si delicata, cu textura care poate varia de la cea a branzei de vaca cu cocoloase, pana la cea a untului moale. Este suficient de versatila pentru a fi amestecata cu alte gusturi, si uneori se vinde indulcita cu fructe.

In zona Friuli din Italia este preferata o branza Mascarpone amestecata cu ansoa, mustar si condimente.

Mastelo

Este o denumire comerciala a de branzeturi si lactate produse de Konstantinos Toumazos Enterprizes in insula Chios, Grecia.

Termenul 'mastelo' denumeste un container in care este depozitat laptele dupa mulgere, intrat in traditia chioseana inca din vremea romanilor.

Mastelo denumeste in special o branza preparata din lapte de oaie, foarte populara in Chios ca si in intreaga Grecie.

Mizithra, branza

Este o branza greceasca de culoare alba, o versiune de calitate inferioara, mai putin grasa a branzei manouri.

Monsieur Fromage, branza

Este o branza fina, imbogatita cu smantana, originara din provincia franceza Normandie. A fost inventata in secolul al XIII-lea de Monsieur Fromage (adevaratul sau nume), dupa care este si numita; este o pasta alba, fina, moale, cu coaja de mucegai, de culoare crem deschis. Este preparata din lapte de vaca si are un gust dulceag. Continutul de grasimi este de 60%.

Mont d'Or, branza

Este originara din Franta, unde a inceput sa fie produsa inca din anul 1200, la abatiile Saint-Claude si Montbenoit.

Branza este modelata in forme de panza, apoi incercuita cu o fasie de coaja de molid si spalata in saramuta timp de 3 saptamani. Molidul imprumuta branzei o aroma rasinoasa. Interiorul branzei este de culoare alb-galbuie, deschisa, si devine aproape lichid pe masura ce imbatraneste. Cand se consuma, capacul de coaja este indepartat iar branza se scoate cu o lingura.

Monterey Jack, branza

Numita astfel pentru ca isi are originea in Monterey, California, aceasta branza versatila se poate face din lapte integral, partial degresat sau comple degresat. Se mai numeste si California Jack, sau pur si simplu Jack.

Versiunea nematurata, cea mai frecventa, are culoarea untului, textura semimoale si gust moderat, aproape inexistent. Are grad ridicat de hidratare si se topeste bine, ceea ce o face excelenta pentru sandwich-uri si pentru gatit. Unele versiuni contin ardei jalapeño, usturoi sau marar.

Varietatea uscata sau invechita seamana mai degraba cu branza Cheddar, cu culoarea ei galbena, textura mai ferma si gustul mai pronuntat, mai iute. Datorita continutului scazut de apa, este deseori folosita pentru ras.

Branza Sonoma Jack, produsa in comitatul Sonoma din California, este foarte asemanatoare cu Monterey Jack, si are o versiune semi-moale si una uscata.

Montrachet, branza

Branza alba de capra din Burgundia, cu textura moale, cremoasa, si gust usor intepator. De obicei se vinde in cilindri acoperiti cu o cenusa sarata. Montrachet se consuma de preferinta foarte proaspata.

Morbier, branza

Este o branza semi-moale, preparata in Franta, din lapte de vaca. Se preainta sub forma de roti de 40 cm diametru si 7-8 vm grosime si contine un strat de cenusa comestibila in centru. Cenusa separa partea preparata din lapte provenit la mulsul de dimineata de cea preparata din lapte provenit de la mulsul de seara. Morbier are un interior de culoarea fildesului si o coaja gri-maronie cu o nuanta slaba portocalie. Numele ei vine de la o comuna din muntii Jura unde a fost preparata pentru prima oara.

Mozzarella, branza

Provenind din Italia, mozzarella este o branza alba, moale, proaspata, fabricata prin procedeul special 'pasta filata', prin care cheagul se cufunda in zer fierbinte, apoi se intinde si se framanta pana la consistenta dorita. Candva, mozzarella se facea numai din lapte de bivolita. Astazi insa, cea mai mare parte se face din lapte de vaca. Mozzarella se gaseste in doua variante. Mozzarella obisnuita, care exista si sub forma partial degresata sau complet degresata, este produsa in fabrica. Are o textura semi-moale, elastica, si este mai uscata, dar cu gust mai putin delicat decat omoloaga sa proaspata. Acest tip de mozzarella este cel mai bun pentru gatit, si este foarte populara pentru pizza, pentru ca se topeste atat de bine.

Mozzarella proaspata, care este de obicei pastrata in zer sau in apa, este de multe ori etichetata ca "in stil italian". In general este facuta din lapte integral, si are o textura mult mai moale si un gust dulce, delicat.

Mozzarella di bufala (de bivolita) este cea mai pretuita dintre tipurile de mozzarella proaspata. Doua varietati foarte apreciate de mozzarella proaspata sunt boconccini, care sunt bile mici (cam 2 cm in diametru), marinate de obicei in ulei de masline si uneori ierburi aromatice, si versiunea afumata, numita mozzarella affumicata. Mai exista si minunata manteca, in care mozzarella este infasurata in jurul unei nuci de unt. Mozzarella este excelenta intinsa pe paine, cu sare, piper si putin ulei de masline.

Muenster; Munster, branza

Aceasta branza intens imitata variaza mult, de la originalul produs in Alsacia (Franta), pana la versiunile produse in SUA. Foarte apreciata Muenster europeana are coaja rosie sau portocalie, cu un interior galben, catifelat, cu gaurele mici. Textura este semi-moale, iar gustul variaza de la delicat atunci cand este proaspata, la foarte pronuntat atunci cand este invechita.

Versiunile americane au coaja portocalie, interiorul mai deschis la culoare, si un gust foarte moderat, care nu seamana deloc cu originalul european.

Murol, branza

Aceasta branza a fost creata intre cele doua razboaie mondiale de Jules Berioux, din lapte de vaca. Este o branza semi-moale; coaja este subtire, neteda, de culoare galben-rozalie. Branza este supla, cremoasa si moale, cu un gust dulce de lapte proaspat. Este ambalata in ceara rosie di comercializata sub denumirea de Murolait.

Neufchatel, branza

Branza originala, provenita din zona Neufchatel din Normandia, este o branza tanara, alba si moale. Cand e foarte proaspata, are gust usor sarat, dar delicat si placut. La maturitate devine mai aspru. Se face din lapte de vaca si continutul de grasime variaza semnificativ (intre 20 si 45%). Neufchatel este disponibila in diverse forme: patrata, dreptunghiulara, cilindrica sau de inima (varietatea speciala numita Coeur de Bray).

Oaxaca, branza

Vezi Asadero.

Oropesa, branza

Este o branza spaniola asemanatoare cu mai celebra Manchego, originara din Puente del Arzobispo si Talavera de la Reina (Toledo). Are culoare galbena, este plina de gaurele mici si are aroma puternica.

Parmezan, branza

Aceasta branza tare si uscata se face din lapte de vaca, degresat sau semi-degresat. Are o coaja tare, auriu-pal, si un interior de culoarea paiului, cu gust iute, puternic. Exista branze parmezan facute in Argentina, Australia si Statele Unite, dar nici una nu se compara cu Parmigiano-Reggiano italienesc, cu textura sa granulata care se topeste in gura. Acesta se invecheste in general 2 ani.

Cele etichetate stravecchio au fost invechite 3 ani, iar stravecchiones 4 ani. Gustul lor complex si textura extrem de granulara se datoreaza invechirii accentuate.

Cuvintele Parmigiano-Reggiano imprimate pe coaja inseamna ca branza a fost produsa in zonele Bologna, Mantua, Modena sau Parma, de unde si numele acestei branze.

Parmezanurile sunt folosite mai ales ca branza rasa, si in Italia sunt numite grana, insemnand "grane", ceea ce se refera la textura lor granulata. Se gaseste de cumparat si parmezan gata ras, dar nu se compara cu branza proaspat rasa.

Pecorino, branza

In Italia, branza facuta din lapte de oaie se numeste pecorino. Cele mai multe dintre aceste branze se invechesc si se clasifica drept grana (tari, granulare si iuti la gust); cu toate acestea, Ricotta pecorino este o branza tanara, moale, alba si cu gust dulce.

Pecorino invechite pot avea culori de la alb la galben-pal, si gust iute, patrunzator. Cea mai bine cunoscuta este Pecorino Romano, care se vinde in cilindri mari, cu coaja tare, galbena, si interior alb-galbui.

Alte branze pecorino notabile sunt Sardo, Siciliano si Toscano. Aceste branze tari si uscate se pot rade foarte bine, si se folosesc mai ales la gatit. Pot inlocui cu succes parmezanul in orice reteta, mai ales daca se doreste un gust mai iute.

Pelardon, branza

Este o denumire generica pentru branzeturile frantuzesti de mici dimensiuni, preparate din lapte de capra. Se intalneste in special in provinciile Languedoc, Vivarais, Rousillon si Provence.

Are un continut de grasime de 45%, este nefiarta si formeaza o coaja naturala. Se prezinta sub forma de roti de 6-7 cm diametru si grosime de 2-3 cm, cu o greutate ce nu depaseste 100g.

Exista variante ale acestei branza aromatizate cu ierburi.

Pont l'vêque, branza

Aceasta branza nefiarta, maturata, este bine-cunoscuta inca din secolul al XIII-lea. Se face din lapte de vaca integral sau partial degresat, si are un continut de grasime din lapte de aproximativ 50%. Branza, vanduta in calupuri patrate, are o coaja aurie sau auriu-portocalie. Interiorul este galben-pal, cu textura moale, cremoasa, si cu gust proaspat, dulce-acrisor. O branza Pont l'vêque ajunsa la maturitate va avea miros puternic, dar nu neplacut. Cele gumoase sau amare sunt de evitat.

Port Salut, branza

Este o branza franceza obtinuta din lapte de vaca pasteurizat. Denumirea sa provine de la manastirea Port Salut din localitatea Entrammes, unde a fost preparata pentru prima oara. Este o branza dulce, servita de obicei la desert. Are o culoare galbuie iar coaja este portocalie. Continutul de grasimi este de 45%.

Provolone, branza

Branza din lapte de vaca, produsa in sudul Italiei, cu textura ferma si gust ponderat, de afumat. Are coaja auriu-cafenie, si se prezinta in diverse forme, cea mai usor de recunoscut fiind cea de para. In general, provolone se invecheste 2-3 luni, si are culoare galben-pal. Cu toate acestea, unele branze provolone se invechesc si peste 1 an. La maturitate, branza capata o culoare mai aprinsa, si un gust mai pronuntat.

Este o branza excelenta pentru gatit, si cele mature se pot rade cu succes. Provolone se vinde in diverse dimensiuni, de la pachetele micute in forma d epara, la giganticii carnati de pana la 90 kg.

Pyramide, branza

Forma acestei branze frantuzesti de capra este de trunchi de piramida, deseori acoperit cu o cenusa vegetala comestibila, verde-inchis. Se produce in zona centrala a vaii Loirei, in Franta. Pyramide poate avea texturi de la moale la usor sfaramicioasa si, in functie de varsta, gusturi de la moderat la iute. Este minunata servita cu biscuiti sau paine si fructe.

Quark (qvark), branza

Este un tip de branza proaspata, originara din centrul Europei, preparata din lapte de vaca pasteurizat. Are 60-80% apa si 10-40% masa uscata. Contine multe proteine, dintre care 80% este caseina, calciu si fosfor.

Dictionarele o traduc de obicei 'crema de branza'. Este moale, alba, cu continut mare de grasimi. Nu este acelasi lucru cu crema de branza sau branza de vaci. Unii o compara, in mod eronat, cu branza ricotta.

Reblochon, branza

Aceasta branza frantuzeasca nefiarta, din lapte de vaca, are o textura cremoasa si un gust delicat, atunci cand este complet maturata. Devine insa amara cand se invecheste prea tare. Reblochon are coaja auriu-inchis, si se vinde sub forma de discuri mici. Este buna atat pentru gustari cat si cu fructe.

Ricotta, branza

Aceasta branza proaspata, cremoasa, este usor granuloasa, dar mai putin decat branza de vaci. Este slaba, zemoasa, si are un gust usor dulceag.

Cele mai multe ricotta italienesti sunt facute din zerul scurs de la producerea branzelor cum ar fi mozzarella si provolone.

Ricotta nu este, tehnic vorbind, o branza, pentru ca este facuta dintr-un sub-produs al branzei. Cuvantul ricotta inseamna "re-fiert", si deriva din faptul ca ricotta se face prin incalzirea zerului de la o alta branza fiarta. Ricotta este un ingredient des folosit in bucataria italieneasca, de exemplu pentru lasagna si manicotti, sau pentru deserturi cum ar fi cassata.

Romano, branza

Exista mai multe tipuri diferite de branza Romano, toate numite dupa orasul Roma. Probabil cea mai bine cunoscuta dintre ele este pecorino Romano, iute si picanta, facuta din lapte de oaie. Caprino Romano este versiunea din lapte de capra, extrem de iute, pe cand vacchino Romano este o branza din lapte de vaca, foarte delicata.

Roncal, branza

Una dintre cele mai apreciate branze spaniole, este preparata din lapte de oaie amestecat cu lapte de vaca, in valea Roncal din provincia Navarra. Are o coaja tare de culoarea poielii si un miez tare, plin de gaurele mici. Aroma si gustul sunt pronuntate, dar delicate.

Roquefort, branza

Chiar daca nu e "regina branzelor", cum o proclama multi, Roquefort este cel putin una din cele mai vechi si mai bine cunoscute din lume. Aceasta branza albastra este cunoscuta inca din timpurile romanilor, si era preferata lui Carol cel Mare. Este facuta din lapte de oaie expus unui mucegai numit Penicillium roqueforti, si se lasa la invechit minimum 3 luni in pesterile calcaroase din muntii Combalou din apropierea satului Roquefort din sud-vestul Frantei. Acesta este singurul loc unde se invecheste adevarata branza Roquefort.

Roquefort are o textura cremoasa, consistenta, si un gust picant, iute, oarecum sarat. Interiorul este alb cu vinisoare albastre, iar coaja este alba ca zapada. Se vinde in cilindri grosi si scurti, inveliti in staniol. Adevarata Roquefort se identifica printr-o oaie de culoare rosie desenata pe eticheta.

Numele "Roquefort" este protejat prin lege impotriva imitatiilor. De exemplu, sosurile de salata facute din branze albastre, altele decat Roquefort, nu se pot eticheta drept "sos Roquefort". Pe langa sosul pentru salata, Roquefort se mai poate folosi la nenumarate preparate, de la paine la crème pentru aperitive.

Pasionatii de Roquefort o savureaza la sfarsitul mesei, alaturi de un vin bun de Sauternes, de Porto sau de desert.

Saint Andr, branza

Branza extravagant de consistenta, cu 72% grasime, avand un gust matur, delicat.

Samsoe, branza

Numita dupa insula unde isi are originea, aceasta branza nationala daneza este facuta din lapte de vaca, si contine cam 45% grasime. Este o branza in stil elvetian, cu interior galben, accentuat de gauri mici, neregulate.

Samsoe are un gust distinctiv, moderat, cu accente de nuca, potrivit oricarei utilizari, de la mancaruri gatite la salate si sandwich-uri.

San Simon, branza

Este o branza spaniola preparata din lapte de vaca in San Simon de la Cuesta (Lugo). Are forma de para, de culoarea ambrei, stralucitoare la exterior pe unde exudeaza ulei. Aceasta branza este afumata cu ierburi si lemn de stajar si se pastreaza foarte bine chiar si doi ani. Miezul este cremos si are o aroma blanda, afumata, un pic picanta.

Sapsago, branza

Cunoscuta si sub numele de Schbzieger, sapsago este o branza elvetiana tare, comercializata sub forma de con. Este facuta din lapte de vaca degresat, si contine sub 10% grasime. Este de culoare verde deschis, si are un gust intepator de plante, datorat adaugarii de trifoi-dulce. Sapsago se foloseste mai ales rasa, la salate si paste.

Sbrinz, branza

Branza tare, originara din muntii din centrul Elvetiei. E facuta din lapte de vaca integral, si contine 45-50% grasime. Invechita 2-3 ani, Sbrinz are un interior galben-inchis si o coaja galben-cafenie. Daca este mai proaspata de 2 ani, se numeste Spalen. Gustul marcat, bogat al branzei Sbrinz o face ideala atat pentru gatit, cat si ca branza de masa.

Scamorza; Scamorze; Scamorzo, branza

Desi astazi aceasta branza italiana se face din lapte de vaca integral (uneori amestecat cu lapte de capra sau oaie), scamorza era initial facuta numai din lapte de bivolita. Este o branza de tip pasta filata, care seamana cu o mozzarella foarte tare si usor sarata.

Scamorza, care contine cam 44% grasime, are o culoare alb-laptoasa si un gust moderat, de nuca. Se vinde sub forma ovala sau de plosca, si uneori poate fi si afumata. Scamorza se poate folosi la fel ca mozzarella - la gatit sau ca branza de masa.

Serena. Branza

Este preparata din lapte de oaie, in provincia spaniola Badajoz. Este una dintre putinele branze preparata cu coagulant vegetal. Se comercializeaza atat semi-maturata cat si maturata si este de culoare galbuie, cu gust si aroma distincte, dar blande.

Shropshire, branza

Este o branza englezeasca preparata din lapte de vaca, produsa abia in ultimii 25 de ani. Culoarea ei este galben aprins, strabatuta de vinisoare albastre. Textura sa este ferma, dar cremoasa, si are un gust similar cu cel al branzei Stilton. Merge foarte bine cu fructe.

Skyr, branza

Este o branza islandeza, preparata la inceput doar din lapte de oaie; astazi se prepara insa din lapte de vaca. Seamana cu un cheag gros si este folosita mai ales la gatit. Batuta cu lapte si mult zahar este o gustare favorita a copiilor islandezi.

Stilton, branza

Aceasta minunata branza albastra este candidata engleza la titlul de "regina a branzelor". Desi se prepara in zone din Leicestershire, Derbyshire si Nottinghamshire, si-a primit numele in secolul al XVIII-lea pentru ca a fost vanduta pentru prima oara in satucul Stilton din Huntingdonshire.

Stilton se face din lapte de vaca integral, si se lasa la invechit 4 - 6 luni, timp in care este intepata de mai multe ori, pentru a incuraja dezvoltarea mucegaiului Pencillium roqueforti (prezent si in branza roquefort). Acest proces creaza un interior galben-pal, cu vinisoare verzi-albastrui. Textura este cremoasa (45% grasime), dar usor sfaramicioasa. Gustul seamana putin cu cel de Cheddar, dar are iuteala branzei albastre.

Stilton se vinde sub forma de cilindri inalti, cu o coaja cafenie. Pe langa versiunea matura, cel mai bine cunoscuta, mai exista si o branza Stilton alba, tanara, care se vinde inainte de aparitia vinisoarelor colorate. Are un gust mai atenuat, usor acru. Stilton se mananca cel mai bine de una singura, cu un pahar de porto sau cu un vin rosu, sec langa ea.

Stracchino, branza

Branza proaspata din lapte de vaca, din regiunea Lombardia a Italiei. Stracchino contine aproximativ 50% grasime din lapte. Are gust delicat - similar, dar putin mai acid decat al branzei de vaci. Stracchino Crescenza are un continut ceva mai ridica de grasime, ceea ce ii da o textura mai cremoasa.

Taleggio, branza de

Provenita din regiunea Lombardia a Italiei, aceasta branza grasa (48% grasime), semi-moale, se face din lapte de vaca integral. Gustul poate merge de la delicat la picant, in functie de varsta. Imediat dupa producere, Taleggio este de culoare galben-pal, cu textura semi-moale. Invechindu-se, capata o culoare galben inchis, si devine foarte moale.

Taleggio se vinde in calupuri sau cilindri, acoperita fie cu ceara, fie de un strat subtire de mucegai. Este excelenta cu salata verde, sau servita ca desert, alaturi de fructe.

Telemea, branza

Este o branza romaneasca care se obtine prin maturare timp de 2-3 saptamani in saramura. Era produsa initial pentru Imperiul Otoman care se aproviziona din Tarile Romane; denumirea ii vine din limba turca, 'teleme' insemnand 'felie de branza alba'. Are culoare alba, usor galbuie si textura unei paste compacte, usor untoasa, cu goluri mici si rare; gustul este acrisor-sarat. Se comercializeaza sub forma de calupuri cubice si are un continut de grasimi de 45%.

Tetilla, branza

Este o branza spaniola, numita dupa forma sa, asemanatoare cu cea a unui san de femeie. Se prepara din lapte de vaca, in provincia Pontevedra. Exteriorul este galben, interiorul galben-pal; are o consistenta moale, si un gust usor sarat si picant.

Tillamook, branza

O branza tip Cheddar, produsa in zona Tillamook, Oregon. Se face din lapte proaspat, si poate avea gust de la delicat la iute. Branza Tillamook invechita este foarte cautata, dar rar intalnita in afara Coastei de Vest a SUA.

Tilsit, branza

Se spune ca aceasta branza isi are originea in Tilsit, Prusia de est (acum parte din Rusia si Polonia), cand imigrantii olandezi au creat-o din greseala, incercand sa faca Gouda.

Branza Tilsit are o textura potrivit de ferma, cu gauri sau crapaturi neregulate. Branza Tilsit produsa comercial se face din lapte pasteurizat, are 30 - 50% grasime, si e de culoare galben-pal in interior, cu coaja galben-inchis. Gustul se inaspreste prin invechire.

O versiune foarte aspra, numita Farmhouse Tilsit, se face din lapte proaspat si se invecheste cam 5 luni, ceea ce o face sa se asemene cu branza Limburger ca aroma.

Branza Tilsit se foloseste pentru a aromatiza sosuri sau feluri cu legume.

Tofu, branza de soia

Cunoscut si sub numele de branza de soia, tofu alb este facut din lapte de soia batut, un lichid bogat in fier, extras din boabele de soia prajite si pisate. Branza rezultata se scurge si se preseaza intr-un mod similar cu branza obisnuita. Taria calupului de tofu rezultat depinde de cat de bine s-a stors zerul din el.

Tofu este foarte apreciat in Orient, mai ales in Japonia. Are un gust neutru, care-i da capacitatea cameleonica de a imprumuta gustul mancarii alaturi de care este gatit. Tofu are o textura cremoasa, dar destul de ferma pentru a fi taiat in felii.

Tofu, care este uneori intarit cu calciu, este foarte perisabil si nu trebuie tinut la frigider mai mult de o saptamana. Daca este conservat in apa, scurgeti-l si scufundati-l in apa proaspata. Tofu se pastreaza sub apa, care se primeneste zilnic.

Tofu poate fi congelat pentru maximum 3 luni. Congelarea ii va schimba textura, si il va face mai greu de mestecat. Tofu este foarte versatil, si poate fi taiat felii sau pasat, si folosit in numeroase feluri de mancare, printre care supe, caserole, salate, sandwich-uri, sosuri de salata. Este usor de digerat, sarac in calorii, bogat in proteine si complet lipsit de colesterol - una din cele mai sanatoase mancaruri din zilele noastre.

Tybo, branza

Branza daneza Tybo este facuta din lapte de vaca. Coaja ei galbena acopera un interior plin de gauri. Gustul ei delicat o face potrivita pentru sandwich-uri, salate, sosuri si multe mancaruri gatite. Unele branze Tybo sunt imbogatite cu seminte de chimen.

Vacherin, branza

Oricare din tipurile de branza de vaca, satioasa si cremoasa, din Franta sau Elvetia, cu continut de grasime intre 45 si 50%.

Vacherin Fribourgeois din cantonul elvetian Fribourg are o coaja galben-cenusie, si interiorul galben pal, semi-moale. Gustul sau usor acid, rasinos, aminteste de gruyère.

Vacherin Mont d'Or, produsa atat in Franta cat si in Elvetia, are un gust usor dulce, luxuriant. Branzele foarte mature sunt deseori atat de moi, incat se mananca cu lingura.

Vacherin d'Abondance si Vacherin des Dauges sunt varietati franceze, caracterizate printr-un interior moale si gust dulce.

Villalon, branza

Este o branza spaniola, originara din Tierra de Campos (Valladolid), si mai poarta si denumirea de 'pata de mulo', referitoare la forma sa, un lung cuilindru turtit. Este preparata din lapte de oaie si are o culoare alba. Se comercializeaza in doua variante, cu sare sau fara. Ca si branza Burgos, merge foarte bine cu miere si fructe.